KorAP: Find »[drukola/base=alimentare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...1341 >

33,516 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

poate calcula: Debitele de ape uzate menajere caracteristice (debitul zilnic mediu, debitul zilnic maxim și debitul orar maxim) care se evacuează în rețeaua de canalizare Quz, se calculează cu relația: <formula/.(2.16) în care: Qs - debitele de apă de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim și orar maximă ale cerinței de apă, în m3/zi sau m3/h. (2.18) (2.19) Se admite principiul: cantitățile de apă uzată sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de alimentare caracteristice (zilnic mediu, zilnic maxim și orar maximă ale cerinței de apă, în m3/zi sau m3/h. (2.18) (2.19) Se admite principiul: cantitățile de apă uzată sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apă. În cazul în care producătorul de ape uzate dispune și de surse proprii de apă în afara cantităților de apă preluate din sistemul de alimentare cu apă public, acestea trebuie luate în considerație suplimentar. În situațiile în care consumatorii

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
principiul: cantitățile de apă uzată sunt identice cu cele preluate din sistemul centralizat de alimentare cu apă. În cazul în care producătorul de ape uzate dispune și de surse proprii de apă în afara cantităților de apă preluate din sistemul de alimentare cu apă public, acestea trebuie luate în considerație suplimentar. În situațiile în care consumatorii de apă (gospodării cu curte, instituții publice cu terenuri sau parcuri, etc) folosesc apa pentru stropitul grădinilor sau terenurilor de sport, aceste cantități de apă trebuie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
confort edilitar se poate folosi și programul de calcul realizat de S.C. PRO TOBY S.R.L. intitulat DEBIT 2.EXE a cărui schemă logică este prezentată în figura de mai jos (figura 2.2). Asigurarea debitelor în dezvoltarea localităților Sistemul de alimentare cu apă se dezvoltă odată cu dezvoltarea localităților sau pentru creșterea gradului de confort. Dezvoltarea este: - extensivă - care constă în creșterea numărului de utilizatori de apă, corespunzător creșterii cu o rată anuală a populației, p; - intensivă - care constă în asigurarea debitului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua de canalizare publică este condiționat de variația nivelului pânzei freatice subterane a cotelor acesteia. Pânza freatică este alimentată “constant” de pierderile din rețeaua de alimentare cu apă (pierderi care și ele sunt influențate de nivelul apei freatice, dar mult mai puțin). Cauza principală a variației nivelului freatic o are cantitatea de precipitații. Dacă am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
am dori o analiză și mai exactă ar trebui să ținem cont de stratificația geologică, de variația saturației diferitelor straturi, de variația evapotranspirației corelat cu temperatura ș.a. Propun pentru interpretare comparația între debitele uzate și cantitatea de precipitații / debitele de alimentare cu apă. A2) Variația debitelor minime de apă uzată (2002) Pentru a construi graficul a fost nevoie de următoarele: - tabel debite orare de apă influentă în Stația de epurare, din anul 2002; - tabel cu zilele cu precipitații, din anul 2002

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
valoarea minimă a graficului din luna iulie 335 l/s, și dacă comparăm cu nivelul precipitațiilor atunci tindem să apreciem că infiltrațiile nu pot depăși 350 l/s. B) Analiza statistică a debitelor în rețeaua de canalizare corelând debitele de alimentare cu apă cu cele de canalizare B1) Generalități Corelația aceasta încearcă să demonstreze influența debitelor de alimentare cu apă asupra rețelei de canalizare, comparând debitele refulate din Stația de tratare a apei cu debitele medii pe timp uscat în Stația

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
tindem să apreciem că infiltrațiile nu pot depăși 350 l/s. B) Analiza statistică a debitelor în rețeaua de canalizare corelând debitele de alimentare cu apă cu cele de canalizare B1) Generalități Corelația aceasta încearcă să demonstreze influența debitelor de alimentare cu apă asupra rețelei de canalizare, comparând debitele refulate din Stația de tratare a apei cu debitele medii pe timp uscat în Stația de epurare. B2) Variația debitelor de alimentare cu apă (2002) Construirea graficelor a necesitat următoarele date: - tabel

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
B1) Generalități Corelația aceasta încearcă să demonstreze influența debitelor de alimentare cu apă asupra rețelei de canalizare, comparând debitele refulate din Stația de tratare a apei cu debitele medii pe timp uscat în Stația de epurare. B2) Variația debitelor de alimentare cu apă (2002) Construirea graficelor a necesitat următoarele date: - tabel cu debitele zilnice de apă produsă (2002); - tabel cu debitele lunare de apă produse (2002) B3) Variația debitelor de apă intrate în Stația de epurare ca debite medii zilnice pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitul suplimentar de infiltrații este de 57,5 l/s 57,5 l/s Variante de determinare a debitului de infiltrații Varianta I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54 = 606,35 l/s Din 606,35 l/s scădem debitul de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54 = 606,35 l/s Din 606,35 l/s scădem debitul de alimentare al localităților limitrofe: 606,35 - 24 = 582,35 l/s (în ipoteza când toate pierderile din sistemul de alimentare cu apă ajung în R.C.P) - Debitul uzat mediu la intrarea în Stația de Epurare este de 847 l/s. Scădem

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54 = 606,35 l/s Din 606,35 l/s scădem debitul de alimentare al localităților limitrofe: 606,35 - 24 = 582,35 l/s (în ipoteza când toate pierderile din sistemul de alimentare cu apă ajung în R.C.P) - Debitul uzat mediu la intrarea în Stația de Epurare este de 847 l/s. Scădem din acest debit 60 l/s (debit din cursuri de suprafațăă și 1 l/s (debitul provenit din surse

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ajung în R.C.P) - Debitul uzat mediu la intrarea în Stația de Epurare este de 847 l/s. Scădem din acest debit 60 l/s (debit din cursuri de suprafațăă și 1 l/s (debitul provenit din surse proprii de alimentare cu apăă: 847 - 60 - 1 = 786 l/s - Facem diferența între canalizare și alimentare: 786 - 582,35 = 203, 65 l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de 847 l/s. Scădem din acest debit 60 l/s (debit din cursuri de suprafațăă și 1 l/s (debitul provenit din surse proprii de alimentare cu apăă: 847 - 60 - 1 = 786 l/s - Facem diferența între canalizare și alimentare: 786 - 582,35 = 203, 65 l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56 pluvial (0,9 x 40 = 36 l/să 204 + 36 = 240 l/s - Adăugăm

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prime, al produselor fabricate și al deșeurilor industriale, etc. - nevoi igienico-sanitare ale salariaților, cuprinzând apa pentru băut, spălatul corpului, evacuarea deșeurilor, prepararea hranei la cantină, etc. - nevoi social - gospodărești ale întreprinderii cuprinzând apa pentru: menținerea curățeniei la locul de producție, alimentarea locuințelor personalului de intervenție, stropitul și spălatul spațiilor din incinta industrială, spălarea rețelei de canalizare, etc. - nevoile de combatere a incendiilor; - nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă; - pierderile de apă. Nevoile de apă ale unităților agrozootehnice

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ale întreprinderii cuprinzând apa pentru: menținerea curățeniei la locul de producție, alimentarea locuințelor personalului de intervenție, stropitul și spălatul spațiilor din incinta industrială, spălarea rețelei de canalizare, etc. - nevoile de combatere a incendiilor; - nevoi tehnologice de apă ale sistemului de alimentare cu apă; - pierderile de apă. Nevoile de apă ale unităților agrozootehnice cuprind aceleași categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și la stabilirea capacității rezervorului de acumulare (pentru apă rece și apă caldă de consumă. 2.1.5. Determinarea debitelor pentru localități din mediul rural Aceste debite se determină conform normativului P 66-2001 ”Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților de mediul rural”. Obiectul normativului îl constituie proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediul rural cu o populație existentă de până la 10.000 locuitori. /2, 16, 26

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitelor pentru localități din mediul rural Aceste debite se determină conform normativului P 66-2001 ”Normativ pentru proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților de mediul rural”. Obiectul normativului îl constituie proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediul rural cu o populație existentă de până la 10.000 locuitori. /2, 16, 26, 32, 43/ În același timp se urmărește: - stabilirea soluțiilor tehnologice de alimentare cu apă potabilă și canalizare cât și

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
îl constituie proiectarea și executarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediul rural cu o populație existentă de până la 10.000 locuitori. /2, 16, 26, 32, 43/ În același timp se urmărește: - stabilirea soluțiilor tehnologice de alimentare cu apă potabilă și canalizare cât și a procedeelor de tratare a apei; - asigurarea calității apei tratate la cerințele standardelor existente pentru apa potabilă;asigurarea igienei, sănătății populației și protecției mediului. Cantitățile de apă necesare se determină analitic, diferențiat pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mediului. Cantitățile de apă necesare se determină analitic, diferențiat pentru fiecare folosință și cuprind următoarele categorii de apă pentru: - nevoi gospodărești (fiziologice, igienă individuală și prepararea hranei); - animalele din gospodării; - unitățile de producție existente;combaterea incendiilor; - nevoi proprii sistemului de alimentare cu apă; - acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem. Necesarul de apă a localităților din mediul rural se stabilește astfel: - pentru 70% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele stradale; - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
hranei); - animalele din gospodării; - unitățile de producție existente;combaterea incendiilor; - nevoi proprii sistemului de alimentare cu apă; - acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem. Necesarul de apă a localităților din mediul rural se stabilește astfel: - pentru 70% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele stradale; - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele în curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești se stabilește pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
sistemului de alimentare cu apă; - acoperirea pierderilor tehnic admisibile din sistem. Necesarul de apă a localităților din mediul rural se stabilește astfel: - pentru 70% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele stradale; - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele în curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești se stabilește pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu apă prin cișmele stradale; - pentru 30% din numărul de locuitori, alimentare cu apă prin cișmele în curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești se stabilește pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul 2.11. Necesarul de apă, pentru unitățile socialculturale

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
curte. Necesarul de apă pentru nevoile gospodărești se stabilește pentru debitul specific qs =50 l/om zi, cu Kzi =1,3, în ipoteza alimentării cu apă prin cișmele stradale. Coeficientul de neuniformitate orară (Koă, corespunde unui grad de asigurare în alimentarea cu apă de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul 2.11. Necesarul de apă, pentru unitățile socialculturale și clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu cișmele în curți sau cu instalații

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de 95% și se adoptă în funcție de debitul mediu orar, conform datelor din tabelul 2.11. Necesarul de apă, pentru unitățile socialculturale și clădirile de locuit, existente, dotate sau care se dotează cu cișmele în curți sau cu instalații interioare de alimentare cu apă, se stabilește astfel: - 20 l/om zi, pentru unitățile socialculturale și 80 l/om zi, pentru clădirile de locuit, pentru cișmele în curți, în ambele cazuri cu Kzi = 1,25 și Ko conform tabelului 2.10;conform STAS

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]