1,411 matches
-
un „Tokay“ din ’56, insuportabil de dulce, găsit în pivniță; prezervativele chinezești cu talc, în cutiuțe mov, de câte trei (degeaba suflam în ele, cu gândul să explodeze; prin cauciucul gros ca o șosetuță nu trecea nici vârful unui ac); almanahurile vedetelor „Cinema“, cu pozele cărora jumătate din generația mea s-a delectat în baie (cealaltă jumătate folosea Paris-Match-urile furate de-acasă de copiii activiștilor); casele de la Șosea, păzite de buzdugane, grifoni de piatră și geamuri ascuțite, cu gratii groase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
farmecul ei iarna, rece și nevrozat. Aerul miroase tare, lumina se șterge din retină și de pe zidurile multiculturale. Cauți de pomană: nu dai de-o stradă simplă, clară, pe care secolele să nu se fi încălecat, cu tot cu istoria lor de almanah. Zidurile arată ca un graffiti alb, lucrat de mii de autori necunoscuți. Dacă sapi sub asfalt, găsești oase și săbii. Greci, romani și bizantini s-au căsăpit unii pe alții prin curți sau balcoane. Tătari, mongoli și lipoveni au ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să le descopăr mai târziu pe geamurile camionagiilor, alături de iconițe. Puteau fi și pagini de calendare, de exemplu ADESGO, cu mămicile bălaie, învelite-n ciorapi până la gât. Ne strângeam toți copiii în curtea blocului și rupeam paginile din „Sportul“ sau „Almanahul Flacăra“ (rar observai desfăcându-se câte-o pereche cărnoasă de sâni, și-atunci acoperită ca iarna, cu ditamai fularul sau paltonul). Eu aduceam un „Cinema“ de pe vremuri, de la bunică-mea, cu gâtul de lapte al Gretei Garbo și țâțele ciocolatii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Garbo și țâțele ciocolatii ale Josephinei Baker; nu prea contau, astea erau „băbătii“, „oboseli“, „mamaie“, nouă ne trebuia „prospătură“. Căutam cu precădere fotografiile estivale, în care am fi putut descoperi carnea goală și dedesubturile ei. Dar nici cei care făceau almanahurile nu se născuseră ieri: ba sutienele erau mari sau de sfoară (ca pantofii supraetajați din anii ’70), ba te trezeai cu secvența voalată de pete de creneală. Cezar și Mihnea insistau pe scenele cu sportive, căutând disperați ultimele performanțe ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mă încăpățânam să nu țin seama. Toate, mai puțin una. Cercetarea periodică a tentativelor mele comice și serioase mă făcea să mă simt prost. De la fotoliul părintesc în care mă mângâiam cu poza Claudiei Cardinale în față (o decupasem din Almanahul Cinema), trecând prin paturile sordide și reci ale căminelor studențești din Grozăvești (unde, în întuneric, căutam sexul Feliciei și mi se dădea peste degete) și ajungând la doctorițele de la Policlinica 11 (pe care le supravegheam din bucătărie întinzându-și dresurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
unii, spre distribuitorii ambulanți de pe bulevarde, iar, după alții, către tunelele secrete ce duceau la pivnițele lui Scurtu. Mica literatură se deplasa cu viteză redusă prin toate colțurile orașului, oprind timpul și privirea în evantaie de culori și celuloză: Vaillant-urile, almanahurile „Scânteia“, vederile de epocă scrise pe spate cu cerneală roz, ghidurile montane, colecția ziarului „Curentul“ pe iulie-august 1940, Legendele Olimpului (repovestite de Alexandru Mitru), manualul micului grădinar, pozele sepia ale militarilor de la Oituz, cărămizile de „Omagii“, frânturi din colecția BPT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
violete. Pe mese, lângă referatele uitate de studenți, sclipeau vreo două farfurioare de ceramică. Sus, pe dulap, o pendulă miniaturală, maro, stil chinezesc, secolul 19. O văzusem și-n „H“, dar pe-albastru. În dulap, câteva cărți și niște reviste „Almanahul Flacăra“. Cineva aranjase totul cu gust și perseverență, ca înainte să ieși la pensie. Până și perdeluțele fâlfâiau cuminți pe calorifere. „Ce naiba e-aicea la voi?“, mi-a șoptit Mihnea. „Muzeul Satului?“ „Ușor.“, l-am potolit. „Eu am adus violetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lipsită de originalitate, inferioară literaturii. Semnificațiile sunt clar depreciative. Chiar dacă această formă de literatură își are originile în literatura populară, se disociază net de aceasta. Cuprinde sfera publicațiilor ocazionale, neselective, de mare cantitate, cu circulație în afara circuitelor culte, academice, „oficiale”. Almanahul, calendarul, literatura de colportaj a cărților populare, anonime, de difuzare populară, spontană, necontrolată, sunt genurile clasice, tipice ale acestei literaturi. Dezvoltarea presei are urmări directe și esențiale asupra literaturii de masă. În jurnal ea ocupă spațiul foiletonului. Apare o nouă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
ale sale 78 de pagini) cuprinzând nu mai puțin de 8.000 de volume. Pe lângă scrierile cu caracter politic indezirabil (fascism și legionarism, antisemitism și naționalism, lucrări antisovietice și anticomuniste, fracmasone și corporatiste), au fost proscrise aproape fără excepție toate almanahurile, calendarele, atlasele, ghidurile și pliantele turistice ale României, motivul din spatele acestei radieri masive fiind acela de a șterge memoria Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei (teritorii anexate de URSS) din memoria românească (o analiză tematică detaliată a materialului publicistic cenzurat este disponibilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Laforgue și de la urmașii săi francezi de la începutul secolului ori, în spațiul românesc, de la poeți ca Tristan Tzara, Ion Vinea și Adrian Maniu, - cu masca ambiguă de comediant tragic, ce introduce în spectacolul feeric o undă de angoasă, ca în Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / Câte frânghii și în sângerări orchestra”) sau în Sfârșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? Râd pentru reprezentația de sfârșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
o undă de angoasă, ca în Almanah („Proprietarul circului salt mortal ca o reverență / Câte frânghii și în sângerări orchestra”) sau în Sfârșit, cu acest final amintind de Lamento-ul lui Ion Vinea: „Nu auzi? Râd pentru reprezentația de sfârșit”. „Almanahul” liric propus de Invitație la bal se deschide însă și la pagini mai solare, conturând imagini nu mai puțin tipice pentru o poezie fascinată de mirajul modernității. Acestei „poezii-ecran”, cum o numea în paginile Integralului Stephan Roll, nu-i pot
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
număr de obiecte (imagini): perspectivă cumulativă, totalizantă, pe care o concretizează o întreagă constelație de imagini, de la aceea a panoramei, a deschiderii caleidoscopice a privirii, la succesiunea afișelor, ferestrelor, mărcilor poștale, vitrinelor, panopliilor, garderobelor etc., cu corespondente în universul textual-scriptural: almanahul, atlasul, harta, albumul, catalogul, jurnalul, registrul, mașina de scris, - adică tot ce îngăduie înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hârtie, a evenimentului devenit insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în care se exprimă viziunea totalizantă a lumii, însumată în semnele ei, ca lume scrisă, dar și, pe de altă parte, ca univers în-scris, asumat, asimilat, aflat, oricum, în intimă comunicare cu obiectul. Este cazul suitei amintite, căreia le aparțin almanahul, atlasul, harta, albumul, jurnalul, registrul, catalogul - adică elemente care, paralel cu înregistrarea lumii pe retină, îngăduie imprimarea pe hârtie, a obiectului / evenimentului devenit insolit, oferit ca informație mai mult sau mai puțin inedită, palpitantă, generatoare de fervori și neliniști. Și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
la nivelul sugestiei unei maxime libertăți de mișcare, a jubilației ființei ce are revelația deplinei comunicări cu universul din afară, sunt prezente adeseori ca factori specific-modelatori ai viziunii simultaneiste. Așa se întâmplă, de exemplu, în secvența a doua a poemului Almanah, ce înscrie în cod spectacular elemente dintre cele mai diverse, situate sub semnul duminicii, al sărbătorii: Duminică duminică e o bomboană de mentă, E Dumnezeu în menagerie, amin glasul lămpilor, Trece cavalerul cu turnul Eiffel la butonieră, În flori de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
predilect, cum am spus, al poeziei moderniste a momentului, circul are, și în viziunea lui Voronca, semnificații simbolice bivalente. El se circumscrie în primul rând ca spațiu și timp al acelei sărbători elementare despre care vorbea Jean Starobinski, precum în Almanah: Proprietarul circului salt mortal ca o reverență Câte frânghii și în sângerări orchestra, Echilibristul, din goană, surâde Doamnei din loja 34, Atletul înaintează cu mușchi ca pietrele gârlelor. Îmblânzitoarea, de aici, și calul dansează întrerupt, Interior mă străbate ca un
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cicatrice în argilă chemări, De la brâu câmpul cu prepelițele în tolbă. (Invitație la bal) Sau: Supapă ora în alamă și disc, Sângele face salturi de necrezut subteran, Aici pasul ca un cuvânt, geam deschis Câmpul între coaste plug sau pian. (Almanah) Cum a observat încă Octavian Șuluțiu la apariția Invitației la bal, „Ilarie Voronca exprimă mișcarea prin static. Sau ascunde mișcarea”. Dinamica n-a dispărut însă, cum susține recenzentul, „o dată cu ritmul și anumite legături gramaticale”. Căci dacă apelul la verb e
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în 1974 cu povestirea Vreau să cânt și eu la revista pentru copii „Luminița”, iar editorial în 1985 cu volumul de teatru Luna de pe cer, scris în colaborare cu H. Salem. Colaborează la emisiuni radiofonice și de televiziune, la „Luceafărul”, „Almanahul literar”, scos de Asociația Scriitorilor din București, „Steaua”, „Asalt” (Constanța), „Steagul roșu” (București), „Femeia”, „Flacăra roșie” (Arad), „Ora” (București), „Agora online”, „Côte des Arts” (Paris). A tradus un roman de Jókai Mór (1984), o piesă de Bujor Nedelcovici (1999), iar
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
Mihai Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
sub drapel, București, 1979; Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, București, 1981; Sonete, București, 1983. Traduceri: Walter Nowotny, Eu scriu împotriva lupilor, Iași, 1980. Repere bibliografice: I. Sîrbu, „Valea Fierului”, „Iașul nou”, 1953, 3-4; Ion Mihăileanu, „Valea Fierului”, „Almanahul literar”, 1953, 24 decembrie; Georgeta Horodincă, „Valea Fierului”, RMB, 1954, 2 881; Mihai Gafița, Eroii unei mari bătălii, „Tânărul scriitor”, 1954, 1; Mihai Gafița, Oameni care nu se frâng, GL, 1954, 7; Mircea Drăgan, Imaginea cinematografică a scenariului literar, CNT
VICOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
din 1926 pentru aplicarea ei, care au prevăzut funcționarea căminelor culturale și a caselor de citit. Dacă, în prima fază, educația adulților s-a realizat prin conferințe, expuneri, având mai mult un caracter fragmentat (publicațiile, predicile, cărțile editate, albumele și almanahurile având mai degrabă un caracter agricol și religios), în a doua fază, aceasta se instituționalizează, desfășurându-se în mod sistematic, pentru ca, spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților cărora li se adresează. Începutul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Continuing Education in Romania”, în Julian Auleytner (coord.), Lifelong learning - Links between West and Central Europe, Elipsa, Varșovia. Sava, S. (coord.) (2001), Educația adulților în România - Politici educaționale, culturale și sociale, Conferința Națională de Educație a Adulților, ediția I, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Sava, S. (2002), „Adult Education in Romania in the Last Ten Years - Requirements and Realities”, în B. Németh, F. Pöggeler (coord.), Ethics, Ideals and Ideologies in the History of Adult Education, Peter Lang, Frankfurt am Main. Sava, S.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
and Company. Nuissl, E. (2002), Conducerea instituțiilor de educație continuă, Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Wald Press, Timișoara. Nuissl, E.; von Rein, A. (2001), Relațiile publice în instituțiile de educație continuă,Institutul Român de Educație a Adulților, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Paloș, R. (2004), „Pregătirea profesională: formare și dezvoltare”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională, Editura Polirom, Iași. Paloș, R. (2007), „Activitatea de mentoring și coaching”, în Z. Bogathy (coord.), Manual de tehnici și metode
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Rumble, G. (1993), La gestion des systèmes de l’enseignement à distance, UNESCO, Paris. Sallis, E. (1996), Total Quality Management in Education, Kogan Page, LTD, Londra. Sava, S. (coord.) (2001), Educația adulților în România - politici educaționale culturale și sociale, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Sava S. (2003), Teorie și practică în educația la distanță, Editura Didactică și Pedagogică, București. Sava, S. (2004), „Dezvoltarea instituțională prin formare”, în M. Șerban, I. Pataki (coord.), Un posibil model al parteneriatului social realizat la nivel regional
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din 1926 pentru aplicarea ei, care au prevăzut funcționarea căminelor culturale și a caselor de citit. Dacă, în prima fază, educația adulților s-a realizat prin conferințe, expuneri, având mai mult un caracter fragmentat (publicațiile, predicile, cărțile editate, albumele și almanahurile având mai degrabă un caracter agricol și religios), în a doua fază, aceasta se instituționalizează, desfășurându-se în mod sistematic, pentru ca, spre finalul acestei faze, să reclame un suport științific, o metodologie adecvată particularităților adulților cărora li se adresează. Începutul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Continuing Education in Romania”, în Julian Auleytner (coord.), Lifelong learning - Links between West and Central Europe, Elipsa, Varșovia. Sava, S. (coord.) (2001), Educația adulților în România - Politici educaționale, culturale și sociale, Conferința Națională de Educație a Adulților, ediția I, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Sava, S. (2002), „Adult Education in Romania in the Last Ten Years - Requirements and Realities”, în B. Németh, F. Pöggeler (coord.), Ethics, Ideals and Ideologies in the History of Adult Education, Peter Lang, Frankfurt am Main. Sava, S.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]