6,514 matches
-
sănătoasă mintal când trăiește în dragoste, rațiune și credință și își respectă viața sa și pe cea a semenilor săi. Elementul central care asigură starea de sănătate mintală rămâne experiența personală de viață. Absența acesteia sau conflictele duc la o alterare a Eului, care va genera anxietatea. Sentimentul de aneantizare prin angoasă duce la apariția impresiei că „viața este o boală mortală” (S. Kierkegaard). Se instalează deci boala psihică. Bolnavul psihic este un om nefericit. El simte și trăiește această stare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de personalitate de tip schizoid, paranoic, obsesiv, fobic, isteric etc.; dificultăți de adaptare; inegalități de comportament; variații emoțional-afective; imaturitate afectivă; intelect de limită; d) boala propriu-zisă este caracterizată prin următoarele: stare de dezechilibru fiziologic și psihic; existența unor leziuni organice; alterarea stării generale; epuizare fizică și psihică; incapacitatea de a mai fi activ; senzația de rău, de straniu; existența unor semne clinice obiective și subiective; e) stările defectuale postprocesuale reprezintă totalitatea modificărilor personalității care apar și rămân definitiv fixate după trecerea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceștia le produc în sfera comunicării, cu efecte negative asupra relațiilor psihologice și sociale interumane. 4) Bolile de comunicare Față de cele expuse anterior, se pune în mod firesc întrebarea dacă putem vorbi despre „boli de comunicare”, ca forme specifice ale alterării stării de sănătate mintală datorate schimbărilor impuse de progresul tehnic în sfera procesului de comunicare interpersonală. Incontestabil că da, iar aceste „boli de comunicare” reprezintă o temă serioasă, prin importanța ei, pentru igiena mintală. Așa cum arătam mai sus, „tehnologizarea comunicării
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
depersonalizat, pierde sensul și rațiunea de a mai trăi; moartea apare ca o „soluție de evadare” dintr-o realitate în care el se simte străin, pe care nu o poate înțelege și în care nu mai poate trăi. Formele de alterare a stării de sănătate mintală ca o consecință a alienării individului prin tehnica modernă de comunicare nu trebuie privite, așa cum spuneam, din punct de vedere similar cu tulburările psihiatrice. Ele sunt consecințele „alienării sociale” a persoanei. Un conflict extern interiorizat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai expuse la factorii de risc pentru sănătatea mintală a comunității umane, ele constituind - prin conduitele lor străine modelului social întâlnit - factori perturbatori ai vieții sociale, ai instituțiilor și, în final, chiar ai valorilor modelului socio-cultural (Holingshed și Reddlich). Cauzele alterării stării de sănătate mintală la oraș sunt legate de inadaptare și de conflict, de lupta pentru existență, care generează formele aberante ale devianței. Toate aceste aspecte ridică serioase probleme pentru starea de sănătate mintală a comunităților social-umane urbane, iar igiena
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
A. Fribourg-Blanc). Urmează tulburările de sănătate mintală datorate deportărilor forțate, cele întâlnite la prizonierii de război sau la persoanele internate în lagăre de concentrare sau de muncă forțată (D. Rousset, E. Minkowski, H. Baruk). A treia situație specială o constituie alterarea stării de sănătate mintală la persoanele internate în mediul penitenciar (Baillarger, E. Kraepelin, K. Bonhoeffer, Costedoat). Aceste aspecte menționate trebuie tratate cu deosebită atenție de către igiena mintală. Sănătatea mintală și situațiile de război. Toți specialiștii sunt de acord că războaiele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
caracterizează prin incapacitatea individului de a se adapta la mediul social și normele acestuia, ceea ce are implicații antisociale de tip delictual. b) Tulburările de comportament de tip psihopatologic au un net caracter morbid și, în toate situațiile, se datorează unei alterări primare a personalității, a stării de sănătate mintală, ele fiind de fapt expresia socială a acestor manifestări morbide ale individului. În cadrul acestui tip de manifestări includem următoarele: fugile patologice, perversiunile sexuale, tulburările de comportament din cursul psihozelor, tulburările de comportament
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
emoțional-afectivă, comportamentale și chiar de tip caracterial; sociale, reprezentate prin izolare, deprofesionalizare, dificultăți de ordin economic; profesionale, legate de inactivitatea profesională, modificarea profilului profesional, schimbarea locului de muncă, a condițiilor de muncă, retehnologizări etc.; morale, care implică o afectare, o alterare a imaginii de sine, a sentimentului propriei valori, impresia inutilității și a marginalizării, cu consecințe uneori deosebit de grave pentru sănătatea mintală a individului. Atât activitatea, cât și inactivitatea sunt strâns legate de aptitudinile persoanei, în sensul că activitatea optimă este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de reparație imediată a organismului ca urmare a unui efort. Trei tipuri de criterii definesc sau caracterizează starea de oboseală: criterii obiective: diminuarea randamentului; criterii subiective: un conținut particular al conștiinței, asociat cu impresia de oboseală; criterii fiziologice, reprezentate prin alterarea unor constante fiziologice sau chiar organice ale individului. De regulă, oboseala are un caracter reversibil. Senzația de oboseală are o funcție protectoare, ea semnalând epuizarea rezervelor energetice, și este urmată de apariția inadaptării funcționale, fapt care împiedică organismul să continue
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
are un caracter reversibil. Senzația de oboseală are o funcție protectoare, ea semnalând epuizarea rezervelor energetice, și este urmată de apariția inadaptării funcționale, fapt care împiedică organismul să continue o activitate ce ar conduce, în acest caz, la apariția unor alterări ireversibile. Fiind un tip de manifestare cu valoare de „semnal de alarmă”, oboseala reprezintă mecanismul somato-psihic prin care organismul în stare de epuizare energetică își autoîntrerupe activitatea. În cazul în care activitatea se continuă, ignorându-se oboseala, aceasta se poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
duce în mod direct la apariția - unor forme diferite de afecțiuni medicale, somatice sau psihice. În cadrul sindromului de oboseală obișnuită se descrie și un sindrom de oboseală cronică. Spre deosebire de primul, care are un caracter reversibil și nu este însoțit de alterări psihofiziologice și somatice, acesta are un caracter trenant, de durată, ducând la modificări psihosomatice, adesea cu caracter ireversibil. Oboseala poate fi considerată cronică dacă se menține continuu, pentru o perioadă de peste șase luni (O. Holmes, J. Kaplan, N. Ganz, A
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală și patologia psihiatrică a grupului familial ne-au dus la concluzia existenței următoarelor tipuri de familii, diferențiate după potențialul de „sănătate” sau de „boală psihică” (C. Enăchescu și S. Retezeanu): familii sănătoase, în care nu sunt puse în evidență alterări ale stării de sănătate mintală; familii cu potențial psihopatologic, dar fără bolnavi psihic în componența grupului, caracterizate prin existența unor stări de tensiune și conflicte, prin prezența perturbantă a unor persoane străine de grup, conflicte între generații, existența unor boli
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală Reducerea vieții individuale și colective la „nevoile primare” va determina o stare de dependență socială a maselor, cu pierderea libertăților, deși formal libertatea nu este afectată. Aceasta, ca de altfel toate cele mai sus menționate, va produce alterări ale sănătății mintale. Întrucât evoluția istorică a societății nu poate fi modificată acțiunea de igienă mintală care se impune privește următoarele aspecte legate de schimbările sociale actuale. În primul rând, este absolut necesar ca acțiunea de igienă mintală să devină
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pierderea treptată a inițiativei, a aptitudinii de a gândi independent și liber; - gândirea originală și creatoare va fi înlocuită cu „strategiile de programare” sau cu un tip de „gândire automată”; - treptat se va produce o pierdere a identității proprii, o alterare a Eului personal, persoana devenind un „tip robotizat” care va fi, prin starea de dependență, o „anexă umană” a calculatorului. Având în vedere cele de mai sus, nevroza informațională trebuie înțeleasă ca un proces de depersonalizare prin desprinderea de realitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sus, se poate afirma că ne găsim în fața unor situații absolut noi, de factură patogenetică privind starea de sănătate mintală. Putem sau nu considera nevroza informațională o boală? Este încă destul de greu de răspuns. În orice caz, ea reprezintă o „alterare” a stării de „normalitate psihică”, fiind prin aceasta o problemă de sănătate mintală contingentă sferei de acțiune a igienei mintale. Revenind la nevroza informațională, trebuie să recunoaștem că aceasta prezintă un mare polimorfism al manifestărilor. O analiză mai atentă ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reactiv (anxioase, fobice, impulsive, isterice, depresive etc.) sau nevrotic; conduite de tip caracteriopatic, specifice pihopatiilor (impulsivitate, iritabilitate, instabilitate, distimii etc.); conduite de tip psihotic, în care nota dominantă o dă dezacordul total al individului în raport cu realitatea, asociat cu o gravă alterare a personalității (schizofrenie, paranoia, PMD, parafrenie, psihoză epileptică). Capitolul 24 Psihoigiena grupelor sociale (II) 1. Persoana-limită Noțiunea de stare-limită nu este suficient de bine precizată. Ea se definește în raport cu normativitatea, fie că se referă la cadrele nosografiei uzuale (cazul-limită fiind
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mecanismelor și formelor stărilor de dezechilibru psihosocial, pentru a se putea organiza acțiunea de igienă mintală în scopul restabilirii stării de sănătate mintală a comunităților umane. Patologia psihiatrică a comunităților social-umane trebuie considerată, în primul rând, ca o modalitate de alterare a stării de sănătate mintală colectivă legată de acțiunea unor factori morbigenetici care acționează asupra întregului grup uman și de la care nu se poate sustrage nimeni. Tulburarea stării de sănătate mintală comunitară este un fenomen de masă, o stare de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social, familial, școlar, profesional numeroși indivizi. Un aspect important este tendința de imitație din curiozitate sau ca „modă” a consumului de droguri. Aceste elemente grave, prin alterarea stării de sănătate mintală, dar și prin influențele negative pe care le exercită asupra societății, ridică serioase probleme, la rezolvarea cărora igiena mintală are o contribuție majoră. 3. Sindromul de izolare comunitară Sindromul de izolare comunitară apare ca o formă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normalitatea, ea fiind un tip particular de abatere, aspect asupra căruia, de altfel, am insistat. Admițând acest lucru, se face o distincție netă între devianță și boala psihică. Dar, pe când devianța este o abatere de la normalitate, boala psihică este o alterare a stării de sănătate mintală (aspecte ce au fost deja dezbătute în capitolele anterioare). Fiind abateri de la normalitatea psihică, devianțele se depărtează de media admisă a normalității. Deși, de regulă, au un caracter negativ, ele pot fi și abateri cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mediul social; ecogeneza - factorii care țin de mediul fizic ambiant. Bolile psihice se deosebesc printr-un tip de evoluție clinică particulară, specifică. K. Jaspers distinge în evoluția bolii psihice o varietate de aspecte, o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază” și „perioadă”, considerându-le ca având în principal un caracter endogen. Faza este alterarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Jaspers distinge în evoluția bolii psihice o varietate de aspecte, o „succesiune de faze”, de forme de alterare psihopatologică. El vorbește în sensul acesta de „atac”, „fază” și „perioadă”, considerându-le ca având în principal un caracter endogen. Faza este alterarea vieții psihice de natură endogenă sau produsă de anumiți stimuli insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, după care se poate retrage, fiind urmată de o restaurare completă. Atacul este o fază de foarte scurtă durată, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
personalității, ce înlocuiește actul de dezvoltare normală a acesteia prin intervenția unor „factori noi”, care schimbă viața psihică în contrast cu dezvoltarea normală a personalității. Procesele cuprind un mare număr de boli psihice, fie că sunt procese psihoorganice cerebrale, fie că sunt alterări ale vieții psihice fără distrugere organică. Evoluția bolilor psihice poate merge către ameliorare și restaurarea completă, așa cum se întâmplă în cursul stărilor reactive sau a nevrozelor; sau poate continua multă vreme, ca un proces, care în timp se stinge, operând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
tip de constituție autonomă, a scrupulelor, obsesiilor, fobiilor și chiar a unor deliruri sistematizate, în special de tip melancolic sau ipohondric (P. Janet). Constituția mitomaniacă este tendința patologică de a minți fără nici un interes vizibil, de a găsi plăcerea în alterarea adevărului, fabulație, simularea cu caracter automatic și inconștient. Ea este terenul pe care se dezvoltă isteria, pitiatismul, delirurile imaginative (E. Dupré, J. Babinski, G. Clérambault). Constituția paranoică este tendința exagerată a orgoliului și dominării, amestecată cu neîncrederea. Ea stă la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
muri, manifestate prin pulsiunea imperioasă de a-și suprima propria viață. Afecțiunile psihosomatice sunt un domeniu în care igiena mintală poate acționa cu succes. Ele au un caracter polimorf, o etiologie și mecanisme psihopatologice complexe. Având un rol determinant în alterarea stării de sănătate mintală, măsurile de psihoigienă le pot influența favorabil evoluția. 3. Aspectele particulare ale igienei mintale la bolnavii psihic a) Psihoigiena emotivilor și a psihastenicilor Principala indicație de psihoigienă este profilaxia, evitarea situațiilor capabile să pună în joc
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe lângă procesul patologic în sine, exercită o influență și asupra stării de spirit a bolnavului, a stării sale de sănătate mintală. A. Păunescu-Podeanu remarcă faptul că „boala rezultă din îmbinarea variată de suferințe de ordin subiectiv, de manifestări funcționale, de alterări structurale, exprimate prin modificări obiective”. Pentru P. Le Gendre, atât boala, cât și bolnavul sunt în primul rând concepte medicale de tip operațional ale clinicii. Fiecare individ „face boala” într-o formă care-i este proprie, atât din punct de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]