1,215 matches
-
anume aceea că minorul este ostil menținerii relațiilor personale cu celălalt părinte, este departe de a constitui un argument în susținerea excepției de neconstituționalitate. În imensă majoritate a cazurilor părinții au față de copiii lor profunde sentimente de afecțiune, generozitate și altruism, chiar dacă, uneori, exprimarea acestora poate induce într-un psihic infantil și în prezența lipsei sau insuficientei discern amantului impresia contrară. Astfel, severitatea sau exigenta unui părinte, motivate și impuse de rațiuni benefice, pot genera ostilitatea copilului, în condițiile în care
DECIZIE nr. 82 din 25 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148567_a_149896]
-
altruistă) să se excludă reciproc. Mai mult chiar, cele două viziuni coexistă, deja, în majoritatea companiilor. În funcție de diversele valori și culturi, companiile implementează RSC din motive altruiste care sunt diferite de rațiunile care țin de afaceri. Dar rareori vom întâlni altruismul ca singurul factor sau factorul dominant motivator. Abordarea oportunistă intră în funcție atunci când altruismul încetează să mai existe. Nimeni nu se așteaptă ca firmele să doneze bani pentru activitățile de RSC. RSC este mai mult decât activitatea de a da
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
majoritatea companiilor. În funcție de diversele valori și culturi, companiile implementează RSC din motive altruiste care sunt diferite de rațiunile care țin de afaceri. Dar rareori vom întâlni altruismul ca singurul factor sau factorul dominant motivator. Abordarea oportunistă intră în funcție atunci când altruismul încetează să mai existe. Nimeni nu se așteaptă ca firmele să doneze bani pentru activitățile de RSC. RSC este mai mult decât activitatea de a da în scop caritabil. Filantropia nu este echivalentă cu responsabilitatea socială. RSC face parte din
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
nevoită să renunțe la originalitatea pe care o urmărise în prima versiune a cărții, în favoarea inserării în text a unor cunoștințe generale aflate în alte manuale, a unor informații de pe diverse site-uri. Nicoleta Marinescu a demonstrat încă o dată că altruismul și nu orgoliul este necesar într-o profesie, mai ales în biblioteconomie, unde obiectul învățării nu este numai organizarea cărților, ci și cultivarea spiritului lor, care nu poate fi decât generos umanist, dedicat „paznicilor” cunoașterii și progresului omenirii în general
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
că prin spiritul său elevat, dovedit pe parcursul întregii sale vieți, dr. Constantin Voinescu se încadrează vorbelor marelui Garabet Ibrăileanu care spunea: „Delicatețea este calitatea supremă și cea mai rară a sufletului omenesc. Ea le presupune pe toate celelalte: inteligența, bunătatea, altruismul, generozitatea, discreția, mărinimia. Un om lipsit de o singură calitate a sufletului nu mai are delicatețea completă”. Doctorul Constantin Voinescu a avut toate aceste calități. NICOLAE N. TRIFAN (1923-2000) Personalitate de seamă a vieții medicale ieșene, autor a numeroase lucrări
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a născocit unelte mai numeroase și mai îndemânatice"159. Conștiința de sine va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului, ale modului de a fi în lume al omului. Omul va dezvolta într-un dualism natural individualismul și altruismul, morala pozitivă și cea negativă 160; raționalitatea și iraționalitatea; sociabilitatea și egoismul. Morala umană 161 se va forma sub această dublă calitate naturală a omului, de înger și demon. Dintre toate aceste atribute, rațiunea va fi cea care îl va
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de regăsire pe sine prin ceilalți oameni. Socializarea 166 este un atribut al "eu"-lui, care începe în familie și se finalizează în cuprinderea întregului univers, în cazul omului contemporan. Fukuyama consideră că "Sociabilitatea umană începe cu relația de înrudire, altruismul fiind proporțional cu gradul de rudenie"167. Despre acest tip de relaționare discutăm la omul primitiv. Omul modern a dezvoltat forme extrem de complexe de socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dorește să surprindă, deschiderea spre celălalt, spre ceilalți. Deschiderea specifică umană, pe baza unei relaționări specific umane: "Dar ca să existe conviețuire, este necesar să ieșim din acea simplă stare de deschidere către celălalt, către "alter" și pe care o numeam "altruismul" fundamental al omului. A fi deschis celuilalt este ceva pasiv: este nevoie ca, pe baza unei deschideri, eu să acționez asupra lui și el să-mi răspundă sau să-mi fie reciproc. Nu contează ce anume facem: faptul că eu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o rană sau că-i dau un pumn la care el răspunde și acționează reciproc cu altul. Și într-un caz, și în celălalt, trăim împreună și în reciprocitate în raport cu ceva (...). Dacă starea de deschidere către celălalt am numit-o altruism, acest a-ne-fi mutual va trebui să se cheme "nostrism" sau "nostritate"260. Ea este prima formă de relație concretă cu celălalt și, ca atare, prima relație "socială" - dacă vrem să utilizăm acest cuvânt în sensul său cel mai vulgar, care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în lipsa progresului material. Lumea românească nu este destul de evoluată sub aspectul capitalului social pentru a ieși din această capcană a lipsei de încredere și a necooperării. Asta se întâmplă nu numai pentru că nu avem acum doza necesară de generozitate și altruism, ci pentru că nu conștientizăm interesul real comun, reușita ca întreg, nu descoperim forța colectivului. Socialismul agresiv de tip ceaușist a învins și această rezervă de cooperare, sădind în loc suspiciunea și neîncrederea. Fuga de "răsplata fraierului" ester fuga de a cădea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Științifică, București, 1991, p. 335. 1214 Sigmund Freud, "Angoasă și civilizație" în Opere, vol. I, Editura Științifică, București, 1991, p. 334. 1215 Vezi Richard Dawkins, Gena egoistă, Editura Publica, București, 2013. "Să încercăm a-i învăța pe oameni generozitatea și altruismul, deoarece, din naștere suntem egoiști. Să înțelegem ce pun la cale genele noastre egoiste, deoarece am avea măcar atunci șansa de a le dejuca planurile, ceea ce nicio altă specie n-a mai încercat să facă vreodată", p. 38. 1216 "Acțiunea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cele ale suveranității"16. Astfel de sentimente și politicile care au decurs din ele l-au făcut pe Henry Kissinger să se plângă că ,,nicio altă națiune nu a renunțat la pretenția de a conduce pe plan internațional din propriul altruism"17. Ca și alții care se consideră realiști, Kissinger credea că țările răspund mult mai mult la interesele strategice decât la apelurile morale. Pentru ele, o moralitate care nu este legată de fapte politice nu este moralitate deloc, pentru că nu
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
pentru tot răul făcut poporului oropsit. Iuliu Maniu pare a fi cauza tuturor relelor pe care bietul popor le-a suferit, egoismul său făcându-l atent doar la propriul beneficiu; doritor de putere, acesta nu ar fi fost capabil de altruismul de a recunoaște că viitorul era al celor mulți și, cum altfel, exploatați. Niște înscenări tipice regimului comunist sunt considerate acte de reparație morală, iar vina acuzaților ar fi atât de mare, încât merită o exclamație cinică: "Nebunie, ca să fii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
tendințele europene" ale acelor vremuri" (Buzducea, 2005, pp. 41-42). Pentru România, începuturile asistenței sociale au o legătură cu relația voievod/voievodat Biserică. Asistența socială din trecut avea o nuanță creștină în majoritatea manifestării ei. Sigur că nu doar mila sau altruismul în general erau cauzele dezvoltării unor instituții cu caracter social în spațiul românesc, ci chiar dorința de a efectua anumite servicii pentru ameliorarea, pentru scoaterea efectivă din situațiile am zice astăzi de criză sau de dificultate în care au ajuns
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
comunității și a autorităților pentru îndeplinirea responsabilităților care le revin. Ținând cont de tot ceea ce am prezentat până acum, poate reieși faptul că relația Stat-Biserică în România, în privința asistenței sociale, ne duce către ideea că există diversitate și complementaritate între altruismul tradițional creștin și standardele moderne ale asistenței sociale laice. Implicarea Bisericii într-un asemenea proiect, pe care l-am prezentat destul de sumar și cu referire doar la partea în care grup-țintă erau preoții, aduce cu sine faptul că în asistența
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
noapte pentru copiii străzii, centre de adăpost pentru o perioadă determinată pentru mamă și copil/copii (gen centru maternal), cantine sociale etc. Facultățile de teologie au secții de Teologie-Asistență Socială, în care nu putem vorbi doar de o experimentare a altruismului tradiționalist creștin, ci și de o familiarizare a teologilor care vor practica asistența socială, cu noile norme și standarde ale asistenței sociale performante profesionalizate. Într-adevăr "creștinismul nu ajunge brusc la o înțelegere a implicațiilor sociale ale credinței, ci le
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
la nivel local, cât și la nivel central, în sprijinirea demersurilor de prevenire sau de tratare a problemelor care apar la anumite categorii de oameni care ajung să fie beneficiari ai unor măsuri de protecție socială. Diversitatea și complementaritatea dintre altruismul tradițional creștin și standardele moderne ale asistenței sociale pot fi experimentate într-o țară ca și România, în care relația Stat-Biserică nu este una de neutralitate, în care statul să se separe în totalitate de Biserică, așa cum s-a întâmplat
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Iacob mărturisește: "Credința fără fapte este moartă" (Iacob 2, 13-26). "Filantropia nu este o teorie abstractă despre morală, nici un sistem de valori codificat în porunci. Ea este evenimentul Euharistiei și lărgirea ei până la dimensiunile universale ale vieții, realizarea dinamică a altruismului și libertății personale în cadrul întâlnirii dintre înfăptuire și har" (Yannaras, 2002, p.242). Teologic vorbind, orice persoană umană reflectă lumea în sine și pe semenii săi, prin aceasta fiind prezente în persoana umană și celelalte persoane umane. "Făptura umană are
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
În România, asistența socială eclezială și asistența socială laică, așa cum am arătat în prima parte a cercetării efectuate la nivelul țării în domeniul protecției copilului, sunt complementare, complementaritate dată și de trecutul istoric al asistenței sociale, de la primele forme de altruism creștin și până la asistența socială modernă profesionalizată. La întrebarea Nr. 5 ne-am reîntors la modul de a afla, oficial, aspecte cu privire la relația Stat-Biserică în asistența socială, care, de data aceasta, ar însemna concretizarea prin existența bisericilor/capelelor/locurilor de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
proiect. Ne vom folosi doar de partea unde este implicată și Biserica, arătând importanța ei nu doar în acest proiect, ci chiar în ceea ce privește relația Stat-Biserică în privința asistenței sociale din România, făcând desigur o referire și la relația de întrepătrundere dintre altruismul tradiționalist creștin și standardele moderne ale asistenței sociale profesionalizate. 16 "Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului împreună cu Patriarhia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte au elaborat acest manual privind rolul preoților în protecția și promovarea drepturilor copilului. Manualul nu
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
București, 1994, p. 304). 15 Una din teoriile contemporane cele mai importante pentru organizații este și cea a lui Geert Hofstede: Cele 5 dimensiuni esențiale pentru culturile naționale care influențează organizațiile; individualism vs. colectivism; amploarea puterii; evitarea incertitudinii; materialism vs. altruism; orientarea pe termen lung vs. termen scurt. În privința cuplului individualism/colectivism, scorurile pe care le avea Hoftede în urma cercetării, arătau că România este caracterizată de colectivism. 16 "Termen cu o aplicare generală și o varietate de aplicații specifice. În sensul
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
decenii până să fie desăvârșit. Un succes istoric de nedepășit, din varii motive, pe care, cu încăpățânare, ieșenii nu obosesc să-l celebreze, în ciuda faptului că orașul lor, capitală europeană înainte de 1859, a fost tragicul perdant al acestei lecții de altruism politic în favoarea interesului național. Dincolo de retorica naționalistă, inevitabilă aici, din astfel de celebrări nu rămân, în fond, decât imagini disparate care scurtcircuitează viu, asemeni unui flash de neuitat, memoria colectivă sau amintirile noastre fugare. Dacă un astfel de moment poate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ireal și, contrariat, l-am șters cred din memoria imediată. Abia acum, știind multe alte nuanțe, aș putea înțelege mai exact ce se întâmpla de fapt, iar pentru asta ar trebui evocată aici principala funcție pe care, cu tenacitate și altruism, a întruchipat-o Paul Miron pentru elita intelectuală, literară cu precădere, din țară. El era Hermes, mesagerul zeilor, coborât cordial și îndatoritor printre muritori pentru a le aduce un strop de fericire. Prietenia lui era un priviligiu prețuit și niciun
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dintr-un plan de economii, polițele unui credit imobiliar, etc.Ă. În sfârșit, alți doi parametri care nu se referă la relația individului cu timpul joacă de asemenea un rol non neglijabil în acumularea de patrimoniu: aversiunea față de risc și altruismul familial. Aversiunea față de risc incită la adunarea unei economii de precauție cu scopul de a palia eventualele cheltuieli extraordinare (probleme de sănătateă sau scăderi ale veniturilor (șomajă. Altruismul familial ne împinge, la rândul său, să acumulăm un patrimoniu cu scopul
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
un rol non neglijabil în acumularea de patrimoniu: aversiunea față de risc și altruismul familial. Aversiunea față de risc incită la adunarea unei economii de precauție cu scopul de a palia eventualele cheltuieli extraordinare (probleme de sănătateă sau scăderi ale veniturilor (șomajă. Altruismul familial ne împinge, la rândul său, să acumulăm un patrimoniu cu scopul de a ne ajuta financiar copiii. Arrondel, Masson și Verger (2004Ă au studiat relația dintre diferiții parametrii psihologici și patrimoniul declarat de repondenții la ancheta Insee Patrimoine 1998
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]