1,082 matches
-
telenovela preferată. Mulțimea găsea în vocea lui duioșie și frumusețe, pentru că lumii îi place să fie mințită duios și cald, glasul lui era ceva sigur, căci adevărul minciunilor pe care le cânta se lipea de inimile zburdalnice și de ochii alunecoși, CD-urile cu interpretările lui erau palpabile, puneai mâna pe ele și existau, Maestrul însuși, pe scena Teatrului de la Centrul de Creație „Cișmeaua Roșie”, exista, le dădea siguranță oamenilor, muzica e acolo!, își spuneau, credeau în el. Pentru mulțime, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
erotismului pentru că, după două trei ore s-a Întors din baia somptuoasă cu un hălățel vaporos de sub care Ștefan s-a putut bucura de un corp care lucea de uleiuri și parfumuri dumnezeiești ce-ți luau mințile cu mare ușurință. Alunecoasă și diafană, de o tandrețe care alterna cu acea pasiune feroce când femeile se află În acea pământeană călătorie către cerul Încărcat cu stelele iubirii! La orele nouă a sunat ceasul iar românul epuizat, cu ochii roșii de nesomn și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ușor În fotoliul avionului și să se Întrebe: chiar și după mai bine de două decenii?! Era electrician de Întreținere Într-o secție cu multă mizerie și cu un miros insuportabil, acolo se prelucrau pieile de vită. Pe jos era alunecos și aburii de la acid și cloroform făceau aerul greu respirabil. La etaj, se prelucrau pieile uscate și mirosul era unul de piele finisată. După ce Își inspecta fiecare element al instalțiilor electrice, atunci când maistrul și inginerul plecau la ședința operativă, În
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
peste stațiune. Cărarea care urcă spre prima cabana indica un traseu de parcurs în 2 ore.Grupul se desparte în două.O parte pornește pe cărări de munte. Cealalta parte rămâne să obțină cazarea la schit.Gheața de pe potecă este alunecoasă. Nimeni nu ajută pe nimeni.Căzăturile se înmulțesc odata cu creșterea pantei.Dupa 3 ore se ajunge la cabană.Unii spun că au văzut ursul.Sunt doar doi câini lup ai cabanierului. Un mic grup de excursioniști pornesc spre Cabana
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
când în când depășesc alți pelerini care înfruntă și ei aceeași vijelie. Pe munte, o regulă de la care nimeni nu trebuie să se abată nici măcar o clipă este aceea de a fi atenți unde pun piciorul. Terenul este denivelat, adesea alunecos și cea mai mică neatenție se poate solda cu o entorsă sau altceva grav pentru picioare, ceea ce te poate imobiliza imediat. Si ce te faci într-o astfel de situație, mai ales dacă ești singur și pe o așa vreme
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
trap sau la galop. Trebuie doar să te ții sigur în șa. Cum a ajuns trimisul bisericii până în vale pe Drumul Militar, nu pricep. Trebuie să se fi poticnit și să fi bâjbâit mult, ținându-se de copaci pe poteca alunecoasă. Eu nu i-am dat nici un ajutor. Nu. Mi-am zis: Dacă va cădea și se va prăpădi, atunci toată istoria asta va dispărea. O pojghiță subțire de gheață îi acoperea părul pieptănat peste cap. Așa sunt serile de primăvară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
la pereții ăia galbeni, la fumul de țigară gros de să-l tai cu cuțitul, la locul ăla mohorât și iar începeam să mă întreb Ce caut eu aici? Era ca și cum aș fi fost încălțată cu niște pantofi cu tălpi alunecoase. Mă tot gândeam că, imediat ce terminam indiferent ce făceam în clipa aia, o să-mi revin și-o să fac ceva drăguț. Dar nu s-a întâmplat deloc așa. în secunda în care „ceva“ se termina, începea „altceva“. Iar eu nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să spun nimic. Luke a răspuns la zâmbetul meu cu un zâmbet la fel de larg, așa că amândoi arătam ca idioții satului. Și așa am și rămas - zâmbitori și strălucitori - până când a apărut chelnerul francez, care ne-a indicat pe un ton alunecos specialitățile din meniu. Cred c-ar trebui..., a zis Luke arătându-mi din ochi meniul. A, da, am spus eu încercând să mă concentrez. După câteva clipe, am ridicat capul de după meniu și am descoperit că Luke mă fixa și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
proțăpi în fața celui ce părea a fi șeful. Acesta, era un țigan mai în vârstă, cu o mustață pe oală sub un nas subțire și coroiat, așezat în capul mesei. Avea fața adânc brăzdată de riduri și niște ochi negri, alunecoși. Pe cap purta o pălărie verde țuguiată, cu o pană de păun înfiptă în funda de la panglică. Peste cămașa albă cu mâneci largi, avea un pieptar cenușiu brodat pe margini. Liniște! țipă Maricel, cu o voce tunătoare pe care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de pe stâncă, ajungând în locul unde stătuse socrul său câteva clipe mai înainte. Se aplecă înainte și trecu prin cascadă. Erau acum într-o scobitură săpată de ape în stânca de deasupra lor. Din cauza umezelii, totul era acoperit cu un mușchi alunecos ce mustea de apă. Picături mari se prelingeau din tavanul nu prea înalt de deasupra. Mirosea puternic a mucegai și se simțea un curent rece. Nu așa se intră aici, îl mustră socrul său, trebuia să faci ca mine, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nici gelozia. Didina, conturată din caracteristici puține, dar expresive, nu are nimic din ambiguitatea Miței. Farmecul ei este simțit de reprezentanții cei mai de vază ai mahalalei, de Pampon și de Nae. Ea este întruchiparea feminității definită de Pampon „ochi alunecoși, inimă zburdalnică”. Urmărirea detectivistă din bal strânge firele comediei spre răfuiala femeilor. În finalul piesei, aceste personaje sunt aduse la egalitate prin atitudinea de „neveste cicălitoare” pe care o au în fața amanților oficiali. Toate peripețiile desfășurate într-un ritm rapid
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
Eugen Lovinescu în ceea ce le privește, le sunt cu prisosință recunoscute în lumea lor. Jupân Dumitrache o vede pe Veta rușinoasă și fricoasă. Zaharia Trahanache o știe foarte simțitoare pe Joițica. Scuza instabilității feminine e formulată de Pampon: „femeie, ochi alunecoși, inimă zburdalnică”. Candoarea face loc instinctului și toate „femeile vesele” caragialene trăiesc sub zodia lui. Singură coana Efimița s-a cumințit la bătrânețe. În comediile lui Caragiale personajele feminine sunt un fel de centru gravitațional, intriga se învârtește în jurul lor
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
pentru picioare, întâi pe drumul nisipos de țară, abia ultimii două-trei sute de metri pe drum bun. Semiadormit, dau bineînțeles în scândurile căruței postate strategic de-a curmezișul drumului dintr-un gard în altul. Înjurând înăbușit, traversez peste lemnele umezite alunecoase, pentru a-mi continua drumul. În răscrucea cu șoseaua, cineva mă fluieră îndemânatic din spate: Mergeți în oraș, domnu’? Una dintre fetele mici ale lui Țârțâc iese din râpă fugind mărunt, desculță și îmbrăcată numai într-o cămașă jilavă. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cea bătrână zdrăngăne alămurile în bucătăria de iarnă... Geamul camerei Jacobinei dă spre grădină și nu aduce prea multă lumină în cameră, din cauza salcâmilor bătrâni ca într-o pădure, mai bătrâni ca ea. Paul abia se ține pe ramurile negre alunecoase ale pomului din dreptul ferestrei. În treningul de lucru, cu culorile denaturate de sudoare, și în adidași pe picioarele goale, privește drept înăuntru spre ușa cu glasvand în care s-a oprit fata cu prosop.) De ce pleci totdeauna așa, ostentativ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
siguranță în timpul mersului. Când ajung la hârtop mă dezlipesc de locul unde sunt, mă dau de-a rostogolul până la locul întâlnirii și voi ajunge cu bine la sfatul târâtoarelor. -Ce mi-a mai rămas să-ți mai spun, decât drum alunecos! ... și să ai parte de ascultare la Sfatul târâtoarelor. -Mulțumesc, vecino, să dea Sfântul Spirit să avem și noi viață liniștită. -Și eu am să mă rog pentru voi. Acum te las și-ți mai urez o dată drum alunecos! -Iar
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
drum alunecos! ... și să ai parte de ascultare la Sfatul târâtoarelor. -Mulțumesc, vecino, să dea Sfântul Spirit să avem și noi viață liniștită. -Și eu am să mă rog pentru voi. Acum te las și-ți mai urez o dată drum alunecos! -Iar eu ție îți doresc apă cât îți trebuie! -Să ne întâlnim pe pământ gras și cu umezeală. -Să dea Domnul! Așadar s-au despărțit acele două vietăți târâtoare, astfel că fiecare și-a continuat drumul în direcția lui. La
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
urmărește și eu nu simt mirosul gazelor ce poluează atmosfera, gaze inventate de om pentru a-l distruge pe om, nu simt degradarea din juru-mi. Mă trezesc când umbra mă aruncă în brațele trecutului, simplu, copilăresc, crud, verde, chinuit, greu, alunecos în apă și în glod, în viața lipsită de toate și bogată în nevoi. Dar zic și scot din îndepărtatul tumult apoi așez pe tarabă în fața viitorimii care astăzi nu este în stare să meargă câțiva pași, să admire natura
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
multe ori, el se așeza la masa de lucru exact de cum se trezea din somn și se scula din pat, adică nespălat, nepieptănat, fiindcă nu-și putea îngădui imprudența de a lăsa săi piară puseurile inspirației, căci inspirația este întotdeauna alunecoasă, nestatornică și trecătoare. În astfel de momente, nu mai simțea nimic altceva, decât cadența agitată a respirației sale, pusă în acord deplin cu tulburarea-i creatoare, ce o avea. Întruchipa tipul omului perfecționist și, când venea vorba despre scris, lucra
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
nimeni, dar absolut nimeni, nu are vreun cuvânt hotărâtor de spus. Dintre toți, singura stăpână pe ea este doar moartea, ai observat? Ea face și desface tot; vine când dorește, pleacă când crede. Este într-atât de înșelătoare și de alunecoasă, încât umblă mereu cu două fețe în așa fel, încât, pentru cei ce își așteaptă sau își merită sfârșitul, de multe ori aceasta nu mai vine, iar, pentru cei tineri și puternici, cu gânduri pașnice și care promit mult, vine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
dai jos desaga-fără-fund de la gât și începi să cotrobăi, atent și adânc, ea nu poate fi întoarsă și golită, lucrurile nu pot fi scoase din ea decât de către mâinile tale abile, până la urmă simți, cu buricele degetelor, pielea rece și alunecoasă a șarpelui thamnophis, îl prinzi ușurel de gât, în întunericul desagii tale, îl scoți și îl așezi vertical în adierea khamsinului, sub soarele de la miezul zilei, și se face pe dată un toiag înalt și rezistent, de toată încrederea. nouă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sexual puternic și ambivalent, Bull va avea de unde să aleagă. Alan își umezi vârfurile degetelor cu propria salivă și le frecă de labiile depărtate ale lui Bull. Introduse un deget în vagin, în căutarea himenului. Un alt deget pipăia protuberanța alunecoasă a clitorisului. Alan era liniștit. Respirația lui Bull devenise profundă și ritmică, fiecare suflare venea din adâncul abdomenului. Alan apucă vârful propriului penis și îi împinse capul înăuntrul lui Bull. Acesta oftă, Alan rămase nemișcat, încordând și relaxând mușchii, permițându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
caracteristicile sociale și sexuale erau amestecate și asezonate ca o salată. Așa cum i se întâmpla de obicei lui Bull, activitatea mentală se convertea rapid în activitate manuală. În mijlocul reveriei care îl avea drept protagonist pe Tittymus, se trezise explorând moliciunea alunecoasă a clitorisului, o excrescență de un erotism debordant de care Margoulies se ocupase îndeaproape și întru totul pe timpul acuplării lor din hol. Bull învățase repede că clitorisul său nu are nevoie de o apăsare insistentă și repetată - ca apăsarea butonului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pe Krishna Naipaul, cu care fusese coleg la Medicină. Krishna era ceea ce Alan numea „un doctor obraznic“. Era predestinat să scrie rețete de medicamente psihotrope pentru prieteni și să facă sex (cel puțin pe vremea când era intern) pe suprafețele alunecoase ale meselor de operație proaspăt spălate. În fiecare an, Alan dădea peste Krishna la vreo reuniune a medicilor generaliști. Compania lui îi producea un soi de plăcere vinovată - asta pentru că era exact opusul ideii de om conștiincios. De fapt, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
lui Atlantes; dar inelul Angelicăi, care le dezvăluia tot ce exista invizibil dinaintea lor, nu a putut , deși le arăta acest rai, să dea lui Agramant și oamenilor săi mijlocul de a pătrunde în el. Atât era de abruptă și alunecoasă stânca încât, chiar nici Brunello nu a reușit să se cațere pe ea. Piticul nu a deznăjduit însă, ci, cu învoiala lui Agramant, i-a pus pe curteni și cavaleri să organizeze un turnament întrecere în luptă -în acea vale
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
fel de casă mai e și asta? Un timp am mai râmat și prin apartamentul de sus și am dat peste un album în care se afla o fotografie a Martinei într-un costum de baie întreg, dintr-un material alunecos, cu unul din brațele bronzate ale lui Ossie atârnându-i pe umăr, la care se adăuga și o prietenă de-a lor într-un costum de la care lipsea sutienul, dar lipseau și țâțele, zbenguindu-se și țipând sub un duș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]