987 matches
-
litorală îngustă(20-50 km). În sudul extrem se disting câmpia și delta Mekongului(5-8 m altitudine). Vietnamul dispune de o bogată rețea hidrografică, principalele cursuri fiind Mekong, în lungime totală de 4.475 km(cel mai mare din Indochina). Prin aluviunile aduse(cca. 2 km3/an) delta înaintează cu peste 75 m/an. Hong Ha(Fluviul Roșu) are o lungime de peste 1.180 km și se numește așa datorită materialului roșcat transportat, în contrast cu cel mai mare afluent al său(795 km
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
Cele mai importante râuri sunt: Taița, Telița, Slava, Casimcea. Unele limane sunt sărate (Sinoe și Techirghiol), altele dulci (Babadag, Razim, Golovița, Zmeica, Tașaul, Agigea și Tatlageac. Din punct de vedere geologic, Dobrogea cuprinde trei unități : cea mai recentă, formată din aluviuni fluviale și marine Holocene, este Delta Dunării în nord-est; cea mai veche este masivul hercinian al Măcinului în nord-vest, care cuprinde roce efusive și sedimente paleozoice și mezozoice; în sud se întinde podișul moesic care pe un soclu mezozoic prezintă
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
Revoluției de la 1848. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 121), localitatea apare sub numele de „Topanfálva”. La cca 0,5 km spre est de Câmpeni pe hartă este indicat un loc al căutătorilor de aur cu șaitrocul din aluviunile Arieșului („"Gold Wäscherei"”). De-alungul unei văi afluente pe dreapta a Arieșului din apropiere sunt marcate numeroase șteampuri pentru prelucrarea minereurilor bogate în aur („"Stampf Mühlen"”). Câmpeniul este atestat documentar din anul 1587. Printr-un act emis de Sigismund Bathory, principele
Câmpeni () [Corola-website/Science/297093_a_298422]
-
lor într-o stratificație torențială constituie un prețios indicu pentru aspectul general al regiunii din acea epocă. Munții din jur formau în marea oligocenă un adevărat arhipelag suspus unei eroziuni active. Apele scurte și repezi brăzdând insulele arhipelagului au transportat aluviunile grosiere, care, depuse pe fundul mării, au devenit conglomeratele scoase la zi de eroziune pe laturile de sud si de vest ale bazinului. Trecerea de la oligocen la miocen a însemnat nu numai o domolire a intensității sedimentării și schimbării naturii
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în medie de 1,55 m/sec; minimă - 0,37 m/sec (1995), maximă - 3,98 m/sec (1981). Debitul mediu al aluviunilor în suspensie este de 0,51 kg/sec. Fundul râului este acoperit cu depuneri aluviale, izvoarele sunt puternic mineralizate. Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundațiile. Răuțelul este un râuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Gheorghe este cel de-al doilea ca mărime (108 km), înaintând spre sud-est. Spre sud, se desprind două canale care fac legătura cu limanul Iancina. Sfântu Gheorghe este cel mai vechi braț, care transportă 24% din volumul de apă și aluviuni. Cea mai mare adâncime pe acest braț este de 26 de m. Și acest braț a suferit transformări prin tăierea unui număr de șase meandre, lungimea să scurtându-se la 70 de km.
Brațele Dunării () [Corola-website/Science/297465_a_298794]
-
cel puțin 1.000 de ani. Iar construcțiile sunt anterioare piramidelor cu 4.000 de ani. La prima vedere, colina de doar 20 m înălțime, făcută de om, un amestec de ruine construite peste altele anterioare, acoperite de praf și aluviuni, este dezamăgitoare. Dar arheologul Kathleen Kenyon a descoperit, în urma excavațiilor din 1952-1958, o adevărată comoară, un turn masiv, din piatră, cu un diametru de 8 m, înalt de 8 m, legat în partea interioară de un zid gros de 4
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
se numește materialul detritic, format din bolovani, mâl, nisip și pietriș, adus de apele curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
curgătoare și depus pe fundul albiei, pe luncă sau la vărsare. Pentru a determina aluviunile transportate de râuri se folosește un aparat denumit batometru. Umplerea sau înălțarea albiei unui curs de apă, a fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existență cu milioane de tone de aluviuni, ceea ce a făcut ca nivelul apei să
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
fundului unui lac sau rezervor, prin depunerea aluviunilor transportate de apele curgătoare se numește colmatare. Astfel, lacul de acumulare de la Porțile de Fier I s-a colmatat în cei peste 35 de ani de existență cu milioane de tone de aluviuni, ceea ce a făcut ca nivelul apei să crească considerabil, punând în pericol atât malurile Dunării, cât și câteva drumuri, care s-ar putea prăbuși din cauza eroziunii.
Aluviune () [Corola-website/Science/317270_a_318599]
-
dulce: O porțiune dintr-o apă curgătoare, în care apa curge lin și albia prezintă o adâncitură, de obicei spălată în stâncă, se numește "galdan". Râurile, sau alte corpuri de apă curgătoare, nu transportă numai apă ci și sedimente și aluviuni (scurgere solidă). În zonele cu viteză mică de curgere, acestea se depun și duc la colmatarea albiei. Un curs de apă subteran se numeste "acvifer". În subteran, apa curge prin pământul poros, de obicei prin pietriș și uneori prin nisip
Apă curgătoare () [Corola-website/Science/317274_a_318603]
-
Marea Neagră, în care se vărsau apele Dunării aproximativ în dreptul actualului oraș Isaccea. Văile inundate au fost separate de acest golf prin grinduri de nisip numite "peresipuri", întrerupte de "guri" sau "portițe". Delta însăși s-a format prin colmatarea golfului cu aluviuni aduse de Dunăre și cu nisip cochilifer adus de mare și de vânturi, formându-se astfel Grindul Jibrieni de pe teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În acest articol limanele sunt descrise din apus spre răsărit. Limanul
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
provin în principal din schimburile cu Dunărea. Malurile nordice ale lacului sunt mai înalte, presărate cu ravene, iar cele sudice sunt joase, mlăștinoase și acoperite cu tufișuri de stuf. Fundul adânc al lacului se află acoperit cu un strat de aluviuni (loess), iar fundul mai puțin adânc și malurile sunt nisipoase. În nord se varsă în liman râul Cahul. Temperatura apei atinge vara un maxim de 30°, în timp ce iarna lacul îngheață la suprafață. Lacul este acoperit la suprafață cu stuf și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Maican și a ostrovului Limba a rămas identică și în baza vechii documentații privind traseul frontierei, întocmită în anii 1970. În decursul timpului, șenalul navigabil care se întindea între ostrovul româneasc Babin și ostrovul ucrainean Maican a fost blocat de aluviuni (mâl și nisip) și s-a decis ca o nouă rută pentru nave să fie construită pe canalul dintre insula Maican și malul ucrainean. Șenalul navigabil s-a schimbat, dar granița a rămas în același loc. În anul 1991, ca
Insula Maican () [Corola-website/Science/319104_a_320433]
-
acestei coaste o serie de zone cu plaje ce prezintă caracteristici distincte. În regiunea nordică, de la Cunit către Mont-roig, se află cele mai extinse plaje. Apoi, Delta Ebro prezintă plaje foarte largi cu nisip fin și pământuri tipice formate din aluviuni; și de la dela la Leș Cases d’Alcanar, se află plaje mai lungi cu lățimi medii și curate, nisip mai greoi, iar în cele din urmă Vandellos, L'Ampolla șo L'Ametlla de Măr prezintă plaje mai abrupte și înguste
Litoralul spaniol () [Corola-website/Science/315933_a_317262]
-
o săritoare care te duce direct în Sala Confluientelor. Din stanga vine, Galeria cu Planșee, apoi cu alta din dreapta, Galeria cu Ploaie. De aici se ajunge în Sala Mare. Galeria cu Planșee, lungă de circa 360 m, este ascendentă, cu multe aluviuni și dărâmături pe care s-au format planșee calcitice. Pe galerie vine un fir de apă ce stagnează într-un mic lac chiar sub fereastră de dupa Gaură de Șoarece 2. Galeria cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
cu Ploaie, care se îndreaptă spre nord, este activă, cu un parau ce curge spre Sala Confluentelor. E înaltă și sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stânga cum avansăm și Galeria Întortocheata în dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente și au caracteristic faptul că tavanul și o parte din pereți sunt constituiți din brecii de elemente calcaroase prinse într-o matrice de argilă roșie. Sectorul
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
încă puțin cunoscută; s-a descris de aici doar diplopodul troglobiont Typhloiulus serbani. Ea a furnizat și câteva resturi scheletice de Rupicapra rupicapra, element complet dispărut astăzi din fauna Munților Apuseni, precum și un craniu de Bison priscus, ambele la suprafață aluviunilor din porțiunea de coborâre în aven.
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
a format în prima jumătate a secolului al XX-lea, fiind atunci în componența României. Dar pe "Harta Principatelor Unite ale României" (Iași, 1865) de Pr. George Filipescu-Dubău și Anton Parteni-Antonin apare denumirea de "Ins. Limba" pentru o porțiune de aluviuni care corespunde astăzi cu partea de nord a ariei Popina la sud-est de Periprava și la nord de canalul Drumul Drâmbei. După ocuparea de către URSS a Basarabiei și Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940, armata sovietică a ocupat și
Ostrovul Limba () [Corola-website/Science/320084_a_321413]
-
pierderi pentru culturi și pierderi uriașe de vieți omenești și proprietăți. Inundarea periodică este un fenomen natural, important din punct de vedere ecologic, deoarece contribuie la menținerea pajiștilor de șes și a faunei sălbatice asociate. Inundațiile periodice, de asemenea, aduc aluviuni proaspete care completează solul fertil al văii fluviului Brahmaputra. Astfel inundațiile, agricultura și practicile agricole sunt strâns legate. Până la independența Indiei în 1947, Brahmaputra a fost folosit ca o cale navigabilă majoră. În anii 1990, porțiunea dintre Sadiya și Dhubri
Brahmaputra () [Corola-website/Science/320898_a_322227]
-
micii lui afluenți) sau are puțină apă, dar în regiunea în care își schimbă direcția, începe să aibă apă și își mărește debitul, așa încât la vărsare apare că un parau viguros, capabil să transporte și să depună mari cantități de aluviuni. Pâraiele de la exteriorul Bucegilor aparțin bazinelor Prahova și Oltului. Pâraiele Moraru, Cerbu, Jepii, Urlătoarea, Babelor, Peleș și Zgarbura se varsă în Prahova. Versantul nordic este drenat de pâraiele Glajariei, Malaiești, Țigănești, care, reunite, formează Ghimbavul. Pârâul Ciubotei, Gaură - pătrunsa mult
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) - 105 ha (2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii de sălcii-arbuști - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); "sălcișurile" (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puțin amestec de S.
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
reprezintă o zonă cu luciu de apă de cca. 2,80 ha (ormat în urma unui val de alunecare) acoperit în mare parte cu plaur (o pătură plutitoare de stuf ("Phragmites australis") formată din rădăcini și rizomi legate între ele de aluviuni și humus). La nivelul ierburilor (în arealul ce împrejmuiește lacul) sunt întâlnite câteva rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Lacul Rat () [Corola-website/Science/325407_a_326736]
-
a fost catalogat ca fiind sol brun de lunca și sol aluvionar. De asemenea, se întâlnesc și lacoviști. Că rocă de solificare întâlnim depunerile aluviale, depuneri coluviale, luturi și argile, gresii, marne. Cele mai fertile soluri sunt cele provenite din aluviuni, unde s-au depozitat solurile brune de lunca, cele mai propice pentru agricultură. Luturile și luturile nisipoase sunt prezente și au dat naștere la solurile cenușii de pădure, care sunt mai puțin fertile. Pe marne și argile, precum și pe depuneri
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
Sarichioi este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Tulcea, Dobrogea, România. În epoca romană târzie, aluviunile dunărene învăluie "capul Pteros" (Πτεροϛ Ακρα, adică "al aripilor", menționat de istoricul antic Herodot), transformând golfurile Argamos și Halmyris în limane, printre care cel astăzi denumit Lacul Razim. În anul 370 se stabilesc în zonă, mai întâi ca aliați ai
Sarichioi, Tulcea () [Corola-website/Science/324444_a_325773]