1,497 matches
-
făcu față, fulgere-n juru-ți se jucară, plutiră tunete Deasupră-ți, și-ngrozitorul Orc haotic drum croitu-și-a de tine despărțindu-se; Dar următoarea-ți bucurie va fi în dulce amăgire, 230 Și nașterea-i, în amețire 202, somn și-amăgiri dulci ale lui Vala". Umbră lui Enitharmon răspunse: "Groaznică Umbră, Te-ai așezat deasupra dulcelui meu prunc să îl păzești că nu cumva Pe maica să s-o sfîșie lăsînd-o vînturilor cerului? De fructu-acestui Arbore încîntător sînt îmbătata și nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vom putea de Porți din nou să trecem. Știi că în Fiecare Om Năluca e smintita, sălbatică 305 Și sluta, că astfel sînt o prădătoare pofta care devorează, necontenit Rîvnind și devorînd; dar Ochii mei mereu privesc asupră-ți, O-ncîntătoare Amăgire, si eu nimic nu pot rîvni decît pe tine: pînă Ce-n brațe te voi ține și fi-voi iarăși contopit cu Los Pentru a fi cu el un trup și-Un Spirit; nu sînt așa 310 Nălucile celor ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ci răni și sînge și țipete-nfricoșătoare și goarne de război, Si inimi care luminii-au fost deschise de marea sabie grozavă, Si măruntaie-ascunse în oțel, ce-i de ciocan bătut, afară spintecate pe pămînt. Cheamă-ți nainte zîmbetele dulcii amăgiri, si cheamă-ți lacrimile tulburi! Suspinele-ți le auzim în ascuțite trîmbiți cînd Dimineață re-nnoi-va sîngele". 210 Așa cîntară demonii adîncului; Goarnele războiului răsunară cu tărie. Orc în bucăți o sfărîmắ, si chipul lui cel omenesc fu mistuit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Beznă și tristețe acoperit-au toată carnea. Vecia fost-a-ntunecată. Urizen șezînd în pînza-i de religie înșelătoare simțit-a moartea femeiasca, toropitoare amorțire, cum niciodată Înainte nu se mai năpustise-asupra strălucitorului chip omenesc; își simți porii Sorbind mortală tristă amăgire; orori ale Eternei Morți 415 Prin el străfulgerară. Urizen șezu încremenit pe stîncă să. Uitînd de Legile-i, fiindu-i milă, el începu să-mbrățișeze Femeia-ntunecoasă; cum viața nu se poate stinge, Viața se revarsă 293; Ochii săi afară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
hîm; they are truly Himself. The Man who says that we have No Innate Ideas must be a Fool & Knave, Having No Con-Science or Innate Science." În Vala, VIII, 129-132, Blake mai vorbește despre "cruzimea înnăscuta" a mașinăriilor războiului, ale "amăgirii", create și însuflețite de Urizen prin puterea să "nemuritoare". În afară de aceste pasaje și fragmentele din "A Vision of the Last Judgment" (1810) mai exista se pare doar unul singur în care Blake își clarifica opinia privind ideile înnăscute platonice, anume
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
teancuri de hîrțoage, esgte oare numitul Ilie doar un slujbaș muncit, devorat de ambiții? Ce se ascunde îndărătul acestei încrîncenări? Terfeloage peste terfeloage, dar nu tu o tresărire de bucurie, nici măcar un palpit de suferință numai dezgust. Și o crescîndă amăgire de sine. Prins în roțile unui mecanism implacabil, uniformizator, amploaiatul de al asigurări sociale s-a birocratizat pînă la autoanulare, conformismul care zăcea într-unul ieșind fatalmente al suprafață. Căutând să se sustragă unui climat irespirabil, insul și-a denaturat
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
căsnicii intrate, ireversibil, în derivă. Umbre grele atîrnă prin toate ungherele, platitudinea se întinde ca o mîzgă peste zone sortite emoțiilor inefabile, faza crepusculară a acestei conviețuiri consumîndu-se în chinuitoare, extenuante pendulări între arțagul regretabil și replierile de, culpabilă, (auto)amăgire. Dacă femeia (în speță, nevasta) este prin definiție genetică inerțială, frustrarea gravă o resimte bărbatul, ale cărui fervori riscă să sucombe în ritmurile invariabile. Or, firea lui avid de exces îl hărăzește trăirilor ardente, într-o glorie de efuziuni, extaze
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
gest frumos! Un prilej de „vibrante” discursuri, „vii” omagii, „sincere” mulțumiri. Ce emoții, ce trăiri! „Vai, câte am Învățat de la dumneavoastră,... ne-ați fost ca niște faruri călăuzitoare,... ați jucat rolul unor adevărați părinți,... nu vă vom uita niciodată!”. Minciuni, amăgiri, prostii! O adevărată mascaradă. Suntem În miezul unei farse pedagogice de tot râsul. O situație destul de artificială, care ar trebui să fie regândită sau, cel puțin, unele secvențe ar merita să fie Îndepărtate, pur și simplu. De ce? Iată cum interpretez
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
evidente și imediate răsplătiri. Împlinirea faptelor noastre educative se realizează În timp, fără conștiința sau consimțământul evident al celui pentru care am avut (eventual) vreun rol. Aceasta este esența educatorului: de a lucra În anonimat, obscur, departe de aclamații, urări, amăgiri. Ne Împlinim valoric prin alții, de multe ori nemaiputându-i vedea la față și În timpuri din care demult am dispărut. Răsplata noastră nu este acum, ci (mult) mai târziu. Cam acesta ar fi, pe scurt, destinul nostru. Și să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de la Început - dar altfel, cu „mintea de-acum”. Uneori se poate, alteori nu. Imposibilitatea unui nou Început (de a mai fi copil, de a te Întoarce la prima iubire etc.) generează crize suplimentare. Ce-ai putea face? Subterfugii, substitute și amăgiri. Retragerea În sine, „Înecarea” În alcool, „realizarea” prin muncă, neluarea În seamă a durerilor (reale sau Închipuite) și, atunci când se poate, reluarea unor parcursuri ale vieții ar mai da o șansă persoanei. Iar atunci, cu un efort imens și un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Adrian Dușa QCA - Analiza calitativă comparativă. Aplicații, instrumente și potențial Opinii Cătălin Zamfir Este o problemă cu lirismul sociologic? Recenzii Constantin Schifirneț, Sociologie (Valeriu Frunzaru) Petre Datculescu, Cercetarea de Marketing (Mihai Milca) Cristopher Booker și Richard North, Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcției europene (Elena Obreja) Wilhemina Wosinskaya, Psihologia vieții sociale (Daniela Boțone) Tony Malim, Psihologie socială (Nicoleta Uțică) Summary Cătălin Zamfir Critical issues in Romanian sociology Violence in television shows Ioan Drăgan Media and violence Dorel Abraham Audience
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este mai practică, cu atât sunt mai mulți cei care o găsesc utilă. Acesta este sentimentul pe care ți-l dă Cercetarea de marketing începând de la titlu și până la bibliografie. Mihai Milca Cristopher Booker și Richard North, Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcției europene, București, Editura Antet, 2004. Volumul Uniunea Europeană sau Marea Amăgire, apărut în toamna anului 2005 la Editura Antet, este fără doar și poate o carte șoc. Apariția volumului ridică una sau mai multe întrebări. Este Uniunea Europeană
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
este sentimentul pe care ți-l dă Cercetarea de marketing începând de la titlu și până la bibliografie. Mihai Milca Cristopher Booker și Richard North, Uniunea Europeană sau Marea amăgire. Istoria secretă a construcției europene, București, Editura Antet, 2004. Volumul Uniunea Europeană sau Marea Amăgire, apărut în toamna anului 2005 la Editura Antet, este fără doar și poate o carte șoc. Apariția volumului ridică una sau mai multe întrebări. Este Uniunea Europeană o mare amăgire? De ce? Pentru cine? Care este istoria nașterii ei și drumul parcurs
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a construcției europene, București, Editura Antet, 2004. Volumul Uniunea Europeană sau Marea Amăgire, apărut în toamna anului 2005 la Editura Antet, este fără doar și poate o carte șoc. Apariția volumului ridică una sau mai multe întrebări. Este Uniunea Europeană o mare amăgire? De ce? Pentru cine? Care este istoria nașterii ei și drumul parcurs în cei peste 50 de ani de supremație? În prezent, oare această mașinărie complexă iese lent din istorie? Considerăm că volumul prezentat răspunde clar și fără ocolișuri la multe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la rolul jucat de această instituție pentru Europa, mai ales pentru Marea Britanie, veșnica nonconformistă, pentru parcursul proiectului. Dacă ar fi să studiem mai atent coperta acestui volum, ea este chintesența cărții, ne formulează întrebarea, ne arată care este conținutul cuvântului amăgire, dar ne dă și răspunsul la acest proiect european. Cea mai mare realizare a acestui proiect european are, la baza sa, o mână plină întinsă spre ideile cu tendințe de dominație și exterminare, dar și de a forma o comunitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mare realizare a acestui proiect european are, la baza sa, o mână plină întinsă spre ideile cu tendințe de dominație și exterminare, dar și de a forma o comunitate economică a Europei) alături de cele două mâini ale comunismului (preluîndu-i amăgirile-i specifice și tendința de a ne învălui în obscuritate) și mâna întinsă a UE către ceva, ei spun extindere. Părintele Europei, J. Monnet, un fabricant de coniac franțuzesc, a botezat acest MIT, cu denumirea finală de Uniunea Europeană. Dar acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din istorie, printr-un vast și complex joc „de puzzle”, a căror piese vedem că nu se mai potrivesc după cei 50 de ani. Istoria secretă a acestei construcții europene, peste câțiva ani s-a dovedit a fi o mare amăgire, după cum se redă în paginile cărții. Să încercăm să descifrăm cum de a reușit proiectul UE să-și creeze propriul mit. Embrionul Comunității Economice Europene are la bază Secretariatul și Consiliul Permanent, format din funcționarii responsabili cu problemele economice ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a cărbunelui și oțelului, condusă tot după norme supranaționale. La ședința interguvernamentală, a cărui președinte era J.Monnet, au semnat un tratat inviolabil: Germania, Franța, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg. Odată cu semnarea acestui tratat, președintele a lansat primele vorbe de amăgire cu scopul obscur al proiectului „noi suntem aici pentru a realiza o operă comună, nu pentru a negocia avantaje, ci pentru a căuta avantajele noastre în avantajul comun” (J. Monnet, Memoires, Fayard, Paris, 1976, 378) Susținerea proiectului francez vine și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
început și de final al acestei comunități. Dar tocmai asta a vrut ”tatăl” fondator, „ca intenția de a ascunde și a înșela” curioșii, să facă parte „implicit” din natura proiectului pentru totdeauna (p. 188). Cum s-a ajuns la această amăgire, la această „înșelătorie” (potrivit autorilor)? 1. Prin prezența și influența la cârma proiectului a unor personalități mai mult sau mai puțin tehnocrate, mai mult sau mai puțin influente, mai mult sau mai puțin corupte, mai mult sau mai puțin devotate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deja aleșii în culise sau la câte un dineu dintre „greii” Uniunii; - vicleșuguri politice și legislative; - zeci de situații în forță bazate pe un comportament agresiv sau create după „nu mișcă nimeni în front”. „Cămașa de forță” europeană îmbrăcată prin amăgirea și a Marii Britanie l-a făcut pe T. Blair, în anul 2000, să întrebe năuc: „Europa, DA, dar ce fel de Europă?”. În ceea ce privește poziția ei, dar mai ales permanentul conflict cu Marea Britanie a tot ceea ce înseamnă instituția Uniunii Europene
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în „Românul” din anul 1857. Tot el asigură bună parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie
CONSTIINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
După această carte provocatoare, în care totul este pus în discuție și, de regulă, negat în chip radical, urmează o alta, nu mai senină, dar cu o negație mai apropiată de meditația melancolică, o negație mai stinsă, mai obosită (Cartea amăgirilor, 1936). Următoarea, Schimbarea la față a României (1936), este din nou o carte explozivă, în fapt cartea cea mai incendiară a lui C. Lacrimi și sfinți (1937) e în același stil (e contestat, aici, creștinismul), iar Amurgul gândurilor (1940) potolește
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
sau experiență umană) pe care o admite este iubirea („Oricât m-aș lupta [...] pe culmile disperării nu vreau și nu pot să renunț și să părăsesc iubirea, chiar dacă disperările și tristețile ar întuneca izvorul luminos al ființei mele”). În Cartea amăgirilor despărțirea de filosofie este definitivă: „N-am înțeles bine niciodată pentru ce filosofia se bucură de o considerație plină de teamă și n-am înțeles niciodată respectul religios al oamenilor pentru ea [...]; va trebui să ne convingem odată că adevărurile
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
inutile, ci se reduce la pura insistență asupra lucrului celui mai dureros: cuvântul care face zadarnice marile discursuri ce încearcă să apere ceea ce există din propriile lor aparențe. FERNANDO SAVATER SCRIERI: Pe culmile disperării, București, 1934; ed. București, 1990; Cartea amăgirilor, București, 1936; ed. București, 1991; Schimbarea la față a României, București, 1936; ed. București, 1990; Lacrimi și sfinți, București, 1937; ed. București, 1991; Amurgul gândurilor, Sibiu, 1940; ed. București, 1991; Précis de décomposition, Paris, 1949; ed. (Tratat de descompunere), tr
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Dimic, Deținutul care zâmbește - Emil M. Cioran, CC, 1995, 3-4; Vasile Fanache, Emil Cioran, filosoful lucidității, ST, 1995, 4-5; Ioana Pârvulescu, Lecțiile lui Cioran, RL, 1995, 26; Nicolae Balotă, În moarte și după moarte, RL, 1995, 26; Pericle Martinescu, Sfârșitul amăgirilor, RL, 1995, 26; Irina Mavrodin, Un alt Cioran, RL, 1995, 26; Aurel Rău, Avatar de scriitor, ST, 1995, 7-8; Adrian Popescu, Între apostazie și căutare, ST, 1995, 7-8; Gheorghe Grigurcu, Despre Cioran, „antipatriotul”, F, 1995, 7-8; Papahagi, Interpretări, 59-65; Ungureanu
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]