1,253 matches
-
ale dezgustului său, ne justificăm prin gesturi, vorbe și fapte. Nădăjduim astfel să obținem îndurarea sa, iertarea curiozității de a fi. - Iar când acel cineva e botezat Dumnezeu, împodobim jalnicul nostru spectacol, ca și cum acesta ar fi altceva decât oglinda Marelui Amărât. Totul mă rănește și raiul îmi pare prea brutal. Orice atingere-i o rostogolire de stânci și răsfrângerea stelelor în ochi visători de fecioară mă doare, ca materie. Florile răspândesc parfumuri mortale și un crin nu e destul de pur unei
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cumplit, el mă luă în brațe, mă strânse cu foc nespus și-mi înecă fața rece c-un noian de sărutări fierbinți. - Mama ta, sărace, șopti încet, mama ta?! Nu mai ai mamă... Rămăsesem singura mângâiere a tatălui meu celui amărât. Eram lumina ochilor săi, cugetul minței, speranța bătrânețelor sale. Când eram mic mă duceam la preotul cel bătrân al satului, care, țiindu-mă pe genunchi, îmi dete primele lecțiuni în citire. O dorință nemărginită, o sete arzătoare de studiu se trezise
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
duh slobod”. Nicolae, al doilea fiu al lui Ienăchiță Văcărescu, folosește și el armele familiei (jeluirea, oh-ul, ah-ul) dar nu mai este un captiv necondiționat al iubirii. Focul nu-i mai pare purificator, suferința nu mai este dulce („amărîtul trai”). N-are darul de improvizație al fratelui său și nici rafinamentul părintelui. Este un spirit mai realist și mai auster: duce o viață retrasă, urăște luxul și petrecerile și, din această pricină, este adesea mustrător față de fratele și nepotul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-ndrepta.” Îndreptarea, Întoarcerea la orînduială firească, intrarea În normalitate - astea vrea Nicolae Văcărescu, poet fără prea mare imaginație sau, mai bine zis, poet cu o imaginație de moralist rece și comod. CÎnd, totuși, Își iese din fire, se vaită biblic: „Amărîtul al meu trai Iad Îmi pare, iar nu rai!” jinduind mediocra odihnă, fericirea traiului fără petreceri și necazuri. Aici găsește el dulceața, nu În vîrtejul de foc și În suspinurile lungi. Nicolae nu cultivă taina, tăcerea neavînd dar (har). El
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin gând nu mi-au trecut, sunt mai curând niște marionete decât oameni. Era cu neputință pentru mine să smulg Regelui Regatul și provincia: nu cutează s-o facă Franța, Anglia și Imperiul osmanlâilor; cum aș fi îndrăznit eu, un amărât de monah, să mă ridic împotriva stăpânului a două lumi? Și nici nu era cu putință să mă fi amăgit, dintr-o răutate diabolică sau fiindcă atât m-a dus capul, deoarece doar unui nebun i se poate năzări așa ceva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
pe-ai lor de mici, tu l-ai primit de-a gata... Și, când colo, el aduce un colț de pâine, și aia uscată, ca de anafură... Lasă-l, săracu’, auzi vocea Melaniei, nu vezi că și-așa e destul de amărât ?... Ce mai vrei de la el ? — Vreau să muncească ! A trândăvit destul până la vârsta asta, pun-te masă, scoal-te masă ! — Nu poate să muncească, încercă Melania... De-aia îi dă statul pensie... — Ai făcut socoteala cât te costă medicamentele ? Și mâncarea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
blândețe capul fratelui ei, nu înainte de a-i așeza o pernă sub ceafă. Se ridică, nedezmeticită. S-o aruncăm... repetă. De ce s-o aruncăm ? — Ai dreptate, dădu un fel de răspuns Golea, mai bine n-o aruncăm. O găsește vreun amărât de câine, o linge și mai bagă pe careva la idei, dacă-i vede limba înverzită. Dă-o încoace, s-o ardem în chiuvetă... Prinse cartea cu două degete și se întoarse în bucătărie. Turnă peste ea din sticla cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te prefaci că te gândești la ceva de care, de fapt, nu-ți pasă. Tot Isaia spuse, când priveghiul risca să devină chiar ce-ar fi trebuit să fie : N-avem lumânări. Nu merge fără lumânări. Nu e nimic ce amărâții ăia din oraș să aibă și noi să n-avem, zise Bunelu. Nu e nimic pe lumea asta care să nu fie și în lumea de apoi. Adică asta de-aicea. — Gata, am murit ? întrebă Lucică, de parcă își lua, în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cu Annabel. Prin ea o să le iubească pe celelalte. Dar Annabel n-o să-l ierte vreodată pentru asta. — Bine, dar care o să fie vina lui ? — Că n-a știut să devină o păpușă, ca și ea, că a rămas un amărât de om... — Mai încercăm o dată, spuse Maestrul păpușilor, punând-o cu băgare de seamă pe Annabel în cutia ei, după ce-i așezase sub cap un petic de catifea, împăturit ca o pernă. Doar o dată și gata... — O dată și gata, repetă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
subevaluează vârsta copilului ca să nu ia și pentru el bilet. Domnul Goe are bilet, dar ce folos?! În general, deși e luat cu arendă, STB-ul e o instituție blamată, cum vor fi ulterior și ITB, apoi RATB. Tramvaiștii sunt amărâții urbei, după cum aflăm din Groapa lui Barbu și din Moromeții lui Preda. Unul dintre fiii lui Ilie Moromete ajunge la STB, ceea ce e un pas ascendent, bine măcar că scapă de UCB, care e treapta socială minimă. Adică serviciul de salubritate
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
piață dar nu urmărim numai aspectele negative, nu distrugem oamenii. Dimpotrivă ! TV.V. a devenit centru de... ajutor și de emulație spirituală. Miile de premii sau alte stimulente (anual) obținute prin intermediul TV.V.-ului, Unison Radio sau Meridianul, sutele de reportaje în favoarea amărâților din județ, au făcut din redacția de pe Frunzelor nr.2 un loc de referință. Cel mai mult ne mândrim ce facem pentru copii. Chiar în aceste zile "suntem" în țara lui Piticot și cu emisiunile speciale cu școli, licee, case
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
vedere (și ei chiar stau la vedere) cea a „medaliștilor”, adică a scriitorilor care au primit ordine și medalii din sacul independenței și al suveranității noastre. Sunt atât de mulți, încât ai impresia că fără decorații au rămas doar niște amărâți de debutanți. Aproape întreaga literatură basarabeană a fost urcată pe podium. Dar și în această echipă există tensiune și concurență. „Nu s-a făcut o împărțire corectă”, spun unii. „Pentru ce merite, mă rog, a luat cutare «Ordinul Republiciiă”? se
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în scenă a felurilor de mâncare prin aluzii ironice la adresa temelor și motivelor de largă circulație în poezia anacreontică. În versurile următoare, recitate cu aplomb de sonorul amfitrion, motivul fugit irreparabile tempus e secondat de epicureicul îndemn carpe diem: "Vai, amărâții de noi, nu înseamnă nimic omulețul!/ Fi-vom cu toții întocmai când Orcus va sta să ne fure/ Hai, să trăim, așadar, cât ne simțim în puteri!". Ospățul lui Trimalchio (capitolele XXVI LXXVIII) este îndeobște considerat cel mai important episod din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
generosul Domnitor. Legea-i mai mare decât mine - adăuga Vodă. Dar, na, bani, de ajutor bieților copii, bietelor femei. Și Titinaș le ducea ajutoarele. El ducea ajut orul nu numai celor care își înscriau numele în „Condica șireților”, ci tuturor amărâților, scăpătaților. Din cerșetoria sa a zidit și la Bârlad și clo potn ița bisericii cu hramul „Sf.Ioan”. Construită din zid în 1810 de Ioan Mârzas, biserica „Sf.Ioan” din Bârlad, arsă în 1831, rezidită de Iordache Ganea, să fi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
câtă emoție am primit această veste. Nu-i așa că vi se pare o promoție înduioșătoare? Trebuie să-i înțelegi și pe cei de la Cash & Carry Metrou, care sunt în stare să sacrifice chiar un borcan cu castraveți murați, la fiecare amărât de LCD, care costă numai 2499, 00 lei. Cu gândul la apetisantul borcan cu castraveți, aproape că-ți vine să și cumperi un LCD, nu fiindcă ți-ar trebui așa ceva, (mai ai vreo șase, șapte, prin debara), ci fiindcă vrei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu asta-i durerea cea mare, ci faptul că pe măsură ce trece timpul îmi dau seama că budihacea respectivă era în putrefacție demult, chiar de pe timpul când noi îl vedeam ca pe ceva frumos și dătător de speranțe pentru poporul acesta amărât. De fapt, este vorba de un cadavru cu două capete, fiecare cap cu nume distincte, unul mai hidos decât altul, numite pe timpuri, unul Europa Liberă și celălalt Vocea Americii. Credeam întrun timp, că leșurile acestea au fost îngropate, că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
decât o nenorocire, iar în privința asta monarhia britanică a devenit expertă. înmormântarea prințesei Diana a pus la televizor 2,5 miliarde de oameni. Acum cică pe puțin două miliarde. Nuți vine, nici măcar în glumă, să faci o comparație cu un amărât de miliard, scos de ultima finală de campionat mondial de fotbal. Vedeți că în materie de audiență video, casa regală britanică îi face șah mat pe toți. Pe mine, în mod deosebit, m-au impresionat pălăriile distinselor doamne. A fost
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
SA cu sediul în Franța; C. Itch, cu sediul în SUA; Cardinal Shipping, cu sediul în SUA. Le-am enumerat aici pe toate, ca să vedeți că și pe timpul acela existau jigodii americănești și de aiurea, care se bucurau de bunurile amărâților de români. Unii poate ar putea spune, că procesul a durat mult pentru că „pârâtele" cu pricina nu erau din România și că nu au putut fi găsite, sau că au venit anevoios până la București fiindcă „drumu-i greu și plin de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
într-o știre, de ultimă oră, că aproape treizeci de cadavre decapitate au fost găsite pe o proprietate din Guatemala. Sincer să fiu, nici nu mă interesează de ce s-au omorât pe capete cetățenii ăia, mai ales că erau niște amărâți de guatemalezi oarecare, care nu mi-s neamuri nici măcar de departe. E irelevant. Ceea ce nu înțeleg, nici în ruptul capului, deși sunt un om logic, este formularea „aproape treizeci". Poți să faci în cazul acesta tot felul de supoziții. De
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
soldat cu moartea pentru destui dintre hoți, îngropați sub maldărele de moloz și schelărie ale structurilor șubrede, rămase după prăduiala marilor hoți. Ba s-a întâmplat ca uneori aceștia să ajungă la pușcărie pentru furt de fier vechi. Sute de amărâți din localitățile menționate și multe altele, de pe cuprinsul patriei, au făcut din asta o meserie, în timp ce pentru alții, fierul vechi a devenit pur și simplu, o sursă de titluri „nobiliare". Așa s-au născut „regii" și „împărații" României celei noi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în masă motive întemeiate. Mă rog, filmul e trist. Pentru rolurile de concediați, nici nu s-a apelat la actori profesioniști, ci la anonimi, la oameni simpli deja concediați, cărora li s-a mai dat o șansă să câștige niște amărâți de bani jucând în filmul cu Clooney. Și, pe parcursul concedierilor, pe tine, biet român, te izbește această diversitate umană pe care nu o bănuiai și pe care, de altminteri, când treci pe stradă, ai ajuns să n-o mai observi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de goale, clipind moale și diafan din gene, fâțâind insinuant din șolduri. Ele au cu totul altă filosofie, care nu necesită o poveste, ci altceva, care nu constituie obiectul scrierii noastre de azi. De asemenea, voi trece repede și peste amărâții, sau amărâtele care sună la ușa apartamentelor de la bloc să-ți spună că au de făcut un „sfânt maslu" la mai știu eu ce rudă de gradul unu, sau că au ieșit mintenaș din spital și nu au bani de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dați matali, seama doar câți litri dă gaz iau eu dă-n banii ăia? Eu îi salt portofelu' cu tot cu bani, cu tot cu carduri, și pot să am patru blonde în mașină, patru blonde române dă la Traian și Dăcebal, nu ca amărâtul ăla, dă are numa' una! Și aia expirată! Uite aici neamule, numai cu ce-am dobândit dă la fraieru ăla de colo, ăla care-și întoarce pe dos buzunarele și-l ceartă nevasta, mă duc să-mi cumpăr o pereche
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și se ridică în loc trei biserici, fiecare cu o cutie a milei cât mai încăpătoare. Și popa spune clar, dacă n-ai bani, stai mult și bine cu mortul pe laviță, de unde se vede că slujirea lui Dumnezeu, costă pe amărât. Ai o mașină, ai o casă, cică-i necesar să chemi pe popă ca să-l alunge pe diavol dintre tacheți și culbutoare, din pereții casei, dintre crăpături, de după perdea. Bineînțeles, că la plecare popa are în buzunar, nu pe dracu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu s-a mișcat. In mod sigur, nu cu cădelnița s-au făcut revoluțiile. Sunt azi de Sfântul Dimitrie foarte mâhnit, când văd cum guvernanții jubilează și zâmbesc plini de încredere cu gândul la moțiunea de cenzură de mâine, în timp ce amărâții acestei țări în loc să-și ia coasele și topoarele în mâini și să se posteze la intrările Parlamentului, stau cu zilele la rând ca să vadă moaștele știu eu mai cărui sfânt adus de aiurea, de către popii acestei țări, nu cu gândul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]