2,715 matches
-
arată că ambientul reflexiv exprimă sursa internă a emoției; subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subiectul cauzativelor morfologice este un element din lanțul cauzal. Acest rol tematic este numit Cauzator Ambiental (engl. Ambient Causer, A-Causer). Pesetsky (1995: 115) susține că inacuzativele autentice sunt cele fără Cauzator Ambiental, care nu acceptă niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna cu un Cauzator Ambiental, pe când s'arrêter 'a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
niciun fel de pasiv. Cauzatorul Ambiental este reatribuit unui grup cu by 'de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna cu un Cauzator Ambiental, pe când s'arrêter 'a se opri' poate avea sau nu Cauzator Ambiental. Kittilä (2009: 67) concepe cauzativizarea ca fiind un proces marcat morfologic, care introduce un Agent în valența verbului și identifică trei subtipuri: cauzativizare ascunsă, agentivizare, tranzitivizare. La Kittilä
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de (către)' prin pasivizare și este eliminat prin adjectivizare. Verbe ca s'étonner 'a fi uimit' și s'amuser 'a se amuza' sunt conceptualizate întotdeauna cu un Cauzator Ambiental, pe când s'arrêter 'a se opri' poate avea sau nu Cauzator Ambiental. Kittilä (2009: 67) concepe cauzativizarea ca fiind un proces marcat morfologic, care introduce un Agent în valența verbului și identifică trei subtipuri: cauzativizare ascunsă, agentivizare, tranzitivizare. La Kittilä (2009: 70), cauzativizarea este o primitivă lingvistică. Autorul observă că toate limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
I din LEGEA nr. 356 din 21 iulie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 677 din 7 august 2006. Alte înregistrări Articolul 91^4 Dispozițiile art. 91^1-91^3 se aplică în mod corespunzător și în cazul înregistrărilor în mediul ambiental, localizării sau urmăririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere. ------------ Art. 91^4 a fost modificat de LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 1 iulie 2003. Art. 91^4 este
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764 din 7 septembrie 2006. Alte înregistrări Articolul 493^5 Dispozițiile art. 493^4 se aplică în mod corespunzător și în cazul înregistrărilor în mediul ambiental, localizării sau urmăririi prin GPS ori prin alte mijloace electronice de supraveghere. -------------- Art. 493^5 a fost introdus de pct. 29 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 60 din 6 septembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 764
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 12 noiembrie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 29 iulie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106246_a_107575]
-
masele de aer locale și regionale receptoare ale emisiilor tratate și netratate provenind de pe amplasament. La stabilirea acestor obiective se va ține seama de standardele și reglementările legale în vigoare privind concentrațiile de poluanți în emisiile atmosferice și în aerul ambiental, precum și de pragurile de alertă și de intervenție din Reglementarea privind evaluarea poluării mediului. Secțiunea D Reducerea deșeurilor Această secțiune cuprinde obligații de mediu tip A privind tipurile și cantitățile de deșeuri care pot fi sau nu supuse unui tratament
HOTĂRÂRE nr. 55 din 2 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120275_a_121604]
-
în piața Du Marsais, scriitorii vînd zarzavagii și cumetre, la 11,25 să fiu la Galați, rupt din mediu de propria lui undă, scriitorul să scrie despre ceea ce știe! Sadoveanu, adică să scrie cum ar fi scriitor, nu om, limita ambientală interglaciația sălii de așteptare a gării Bacovia, schimbă eroii în gol istoric, cu păstrarea subiectului și a interpretării, bogată în întinderi stă lumea-n promoroaca zidurile procedurale, sală de semințe nu de ființe, clipa lor geologic păstrată, invazia esteticului poluează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
parte din colonistii rămași în Dacia s-au tras mai cu samă pe la strâmtori și munți, unde au înformat staturi subt domnitorii naționali, păstrând a lor limbă, religie și obiceiuri" (Albineț, 1845, p. 11). Ceea ce pentru daci a fost scena ambientală a ieșirii lor colective din istorie, pentru romanii în curs de românizare a reprezentat fortăreața care le-a protejat identitatea și continuitatea istorică. În concert cu consensul Școlii Ardelene, Moldovan descrie "apúnerea dacilor" ca singura finalitate posibilă ce putea să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1928, p. 10). Fatalismul geografic și blestemul Carpaților (ca element despărțitor al unității destinate a românilor) sunt motivele invocate pentru justificarea întârzierii cu care românii s-au înscris în istorie. Depășind obstacolele pe care natura le-a rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii au reușit să învingă natura, realizând Marea Unire. Voința de unire a românilor a răzbit împotriva fatalismului geografic, transformând Carpații din zid natural ce separa leagănul românității - Transilvania - de spațiul danubian al aceleiași românități
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
susținute de cercetări empirice, cele mai convingătoare în legătură cu tendințele indivizilor de a-și exercita dreptul la vot se referă, pe de o parte la unele orientări psihologice, pe de altă parte la unele componente pe care le-am putea defini "ambientale". Este mai probabil ca o persoană să meargă să voteze dacă are un interes general pentru politică și nu numai pentru un post anume în joc; dacă deține unele informații politice de bază, relevante pentru opțiunea sa în domeniu; dacă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
ele se bucură de obicei de o mai mare legitimitate decît interesele reprezentate de sindicate), de interesele confesiunilor religioase (mai mult sau mai puțin legitime, în funcție de măsura în care se exercită monopolul unei religii), de interesele asociațiilor profesionale, economice, culturale, ambientale și așa mai departe. Grupurile și puterea politică Fiecare grup va căuta sa-și sporească șansele de succes, folo-sindu-se de resursele prin care se poate impune mai ușor și apelînd la canalele de comunicare și de presiune asupra puterii politice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1981, pp. 95-123. Lasswell, H. D., Il processo decisionale: sette categorie di analisi funzionale, în H. D. Laswell, Potere, politica e personalità (ed. M. Stoppino), Torino, UTET, 1975, pp. 658-682. Lewanski, R., Governare l'ambiente. Attori e processi della politica ambientale, Bologna, Il Mulino, 1997. Lindberg, L. N. și Maier, C. S. (ed.), The Politics of Inflation and Economic Stagnation, Washington, D.C., The Brookings Institution, 1985. Lindblom, C., The Intelligence of Democracy. Decision Making through Mutual Adjustment, New York, The Free Press
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
factice a Dasein-ului. Dar timpul se află, tocmai datorită operaționalității sale, în fiecare "ființare" constituită; iar acest fapt are semnificație obiectuală. Împrejurarea din urmă este deosebit de semnificativă în ordinea constituirii enunțului în aspectul său obiectual. Prin enunț, susține Heidegger, privirea ambientală și-a trecut miza de la obiectul dat în unitatea sa ustensilică (ființare-la-îndemână) la obiectul care doar ființează (ființare-simplu-prezentă). "Ca"-ul originar, existențial-hermeneutic, propriu înțelegerii de primă instanță, care ia obiectul întâlnit drept lucru bun la ceva, este învăluit în enunț
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și să lăs să cadă o stâncă de pe marginea groapei peste mine, or gândeam să mă-mpușc și eu și să sfârșesc cu mizeria ce se numește viață 283. Dar portretul portretului, făcut complet și descris în toată atmosfera sa ambientală este surprins în Aur, mărire și amor. Nimic mai cuprinzător în acest sens, motiv pentru care îl vom reda în întregime, cu atât mai mult cu cât în final transpare imaginea ființei iubite din copilărie: Înfundat după o perdea grea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
detectabilitatea materiilor prime și a produselor finite; - dezvoltarea testărilor de detectare și a proceselor de eliminare a infecțiilor și agenților toxici din întregul lanț alimentar; - cercetarea rolului alimentar în promovarea și menținerea sănătății, în ceea ce privește dietă și alimentația, toxicologia, epidemiologia, interacțiunea ambientală, selecția consumatorilor și sănătatea publică. (îi) Controlul bolilor infecțioase Scopul prioritar al acestei acțiuni-cheie este de a combate și preveni bolile infecțioase atât la oameni, cât și la animale, inclusiv zoonozele, cu un impact din ce in ce mai mare, care sunt fie identificate
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
că modele pentru medicina, farmacologie, toxicologie și monitorizarea mediului, pentru a substitui experiențele pe animale și pentru scopuri prenormative. (iv) Mediul și sănătatea Scopul acestei acțiuni-cheie este de a realiza o mai bună înțelegere a interacțiunilor între factorii genetici, fiziologici, ambientali și sociali, implicați în menținerea bunei sănătăți, si astfel sa ajute la reducerea impactului negativ asupra sănătății al modificărilor din ambient și de la locul de muncă și a costurilor imense pentru sistemul de sănătate ce decurg din acestă. Ea acoperă
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
detectabilitatea materiilor prime și a produselor finite; - dezvoltarea testărilor de detectare și a proceselor de eliminare a infecțiilor și agenților toxici din întregul lanț alimentar; - cercetarea rolului alimentar în promovarea și menținerea sănătății, în ceea ce privește dietă și alimentația, toxicologia, epidemiologia, interacțiunea ambientală, selecția consumatorilor și sănătatea publică. (îi) Controlul bolilor infecțioase Scopul prioritar al acestei acțiuni-cheie este de a combate și preveni bolile infecțioase atât la oameni, cât și la animale, inclusiv zoonozele, cu un impact din ce in ce mai mare, care sunt fie identificate
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
că modele pentru medicina, farmacologie, toxicologie și monitorizarea mediului, pentru a substitui experiențele pe animale și pentru scopuri prenormative. (iv) Mediul și sănătatea Scopul acestei acțiuni-cheie este de a realiza o mai bună înțelegere a interacțiunilor între factorii genetici, fiziologici, ambientali și sociali, implicați în menținerea bunei sănătăți, si astfel sa ajute la reducerea impactului negativ asupra sănătății al modificărilor din ambient și de la locul de muncă și a costurilor imense pentru sistemul de sănătate ce decurg din acestă. Ea acoperă
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
de autor conform contractelor negociate și încheiate direct cu organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale. Anexă 2 METODOLOGIE privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor în scop ambiental și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor 1. Prin utilizarea operelor muzicale în scop ambiental se înțelege comunicarea acestora în spații publice, indiferent de modalitatea realizării comunicării, prin prezentarea directă de către interpreți sau prin întrebuințarea unor mijloace mecanice sau electroacustice
HOT��RÂRE nr. 769 din 20 septembrie 1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125431_a_126760]
-
de autor de opere muzicale. Anexă 2 METODOLOGIE privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor în scop ambiental și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor 1. Prin utilizarea operelor muzicale în scop ambiental se înțelege comunicarea acestora în spații publice, indiferent de modalitatea realizării comunicării, prin prezentarea directă de către interpreți sau prin întrebuințarea unor mijloace mecanice sau electroacustice (instalații de amplificare, aparatură de redare a înregistrărilor sonore sau audiovizuale, receptoare radio sau televizoare
HOT��RÂRE nr. 769 din 20 septembrie 1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125431_a_126760]
-
audiovizuale, receptoare radio sau televizoare, echipament informatic etc.). 2.1. Este utilizator, în sensul prezenței metodologii, oricare persoană fizică sau juridică autorizată, care folosește cu orice titlu (de proprietate, administrare, închiriere, subînchiriere etc.) spații în care sunt utilizate în scop ambiental opere muzicale. 2.2. Utilizatorii au obligația să obțină, din partea organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor de opere muzicale, autorizația pentru utilizarea operelor din repertoriul acestora și să plătească remunerații potrivit tabelului din prezenta metodologie, indiferent de durată
HOT��RÂRE nr. 769 din 20 septembrie 1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125431_a_126760]
-
lunii următoare celei pentru care se face plata. 6. Pentru întârzieri la plata utilizatorii datorează penalități echivalente cu dobânzile practicate de Bancă Națională a României, aferente sumelor neachitate la termen. TABELUL cuprinzând remunerațiile datorate pentru utilizarea operelor muzicale în scop ambiental Anexă 3 METODOLOGIE privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor în scop lucrativ și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor 1. Prin utilizarea operelor muzicale în scop lucrativ se înțelege orice comunicare
HOT��RÂRE nr. 769 din 20 septembrie 1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125431_a_126760]
-
calculate prin aplicarea procentelor menționate în tabelul nr. I col. 1 asupra a 60% din bugetul de cheltuieli al spectacolului. 6. În cazul în care operele muzicale sunt utilizate în același local atât în scop lucrativ, cât și în scop ambiental, se plătesc remunerații pentru ambele utilizări, potrivit tabelelor din prezenta metodologie, dar nu mai mult de 10% din totalul veniturilor brute. 7. Pentru manifestări ocazionale, în care sunt utilizate opere muzicale din repertoriul organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de
HOT��RÂRE nr. 769 din 20 septembrie 1999 pentru aprobarea metodologiilor privind utilizarea repertoriului de opere muzicale al organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125431_a_126760]
-
mai poate oferi un sortiment restrâns de băuturi alcoolice, precum și băuturi nealcoolice. 7. Bar - unitate de alimentație publică cu program de zi sau de noapte în care se desfac băuturi alcoolice și nealcoolice, un sortiment restrâns de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, audiții muzicale, jocuri electronice și video. 7.1. Bar de zi - unitate care poate funcționa că subunitate distinctă în cadrul restaurantelor, precum și că unitate independența. Oferă consumatorilor o gamă variată de băuturi alcoolice și nealcoolice, simple
HOTĂRÂRE nr. 843 din 14 octombrie 1999 privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică neincluse în structurile de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125664_a_126993]