19,795 matches
-
zori, te primește un miros de verdeață, dar și cel de pămînt săpat din spatele uriașei împrejmuri în care se afla înainte o uriașă uzină de motoare electrice și de pompe și unde se va face un mall. Apoi mirosurile se amestecă și mai mult. La Orizont - fornetti și kebab. O ciorbă de burtă matinală de la un restaurant aflat puțin mai încolo de Favorit și, dincolo de Drumul Taberei 34, pe măsură ce te apropii de Piața Moghioroș, simți butoaiele de varză parcate acolo, ca
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8505_a_9830]
-
poartă răspunderea. - De ce, Camil? - Pentru că sînt prea mulți. - Dar ungurii nu sînt și mai mulți? - Poate, dar cel puțin sînt masați la un loc, în aceeași regiune. În continuare mi-a spus: Dragă, ovreii provoacă, au o atitudine echivocă, se amestecă în lucruri care nu-i privesc. Sînt prea naționaliști. - Ar trebui să te decizi Camil. Sînt naționaliști sau sînt comuniști? - Ei, știi că-mi placi! Sîntem între noi, dragă, și mă mir că mai pui astfel de întrebări. Comunismul ce
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
zori, te primește un miros de verdeață, dar și cel de pămînt săpat din spatele uriașei împrejmuri în care se afla înainte o uriașă uzină de motoare electrice și de pompe și unde se va face un mall. Apoi mirosurile se amestecă și mai mult. La Orizont - fornetti și kebab. O ciorbă de burtă matinală de la un restaurant aflat puțin mai încolo de Favorit și, dincolo de Drumul Taberei 34, pe măsură ce te apropii de Piața Moghioroș, simți butoaiele de varză parcate acolo, ca
Harta mirosurilor Bucureștiului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8524_a_9849]
-
exprimă gîndurile sub forma reflecțiilor personale. E partea cea mai atrăgătoare din volum, pentru simplul motiv că e în întregime sapiențială. Adică e scrisă din interior, nu din cărți. Din viață, nu de la amvon. Tocmai de aceea Marius Vasileanu nu amestecă galimatia stearpă a teologiei în substanța textelor gazetărești. Și tocmai de aceea are o directețe proaspătă și verosimilă, lăsînd impresia că se inspiră numai din ceea ce a trăit. Scrisul lui e plauzibil și credibil, reușind să facă ceea ce nici preoții
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
adevărul, și minciuna. Scriitorii care-și imaginează că vor fi iertați, datorită valorii operei, pentru ti-că-loșia din viața de zi cu zi se înșală profund. Ne-mer--nicia, minciuna, falsul, prefăcătoria distrug talentul în chiar clipa în care cernelurile încep să se amestece. Într-adevăr: cine pe cine moștenește? Un studiu recent al Martei Petreu scoate din rastel o altă chestiune nevralgică: cea a înrudirilor și testamentelor cultural-ideologice. În ce măsură ne asumăm ideile și gesticulația maeștrilor? Cred că acuzația de extremism adusă lui Sebastian
V-ați făcut testamentul? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8507_a_9832]
-
șoptească din culise, - că, aici... mă rog, acolo,... la pagina indicată... il parle un scélérat... aici... vorbește un scelerat, ceea ce Tartuffe și este, nu-i așa?... Regele clatină din cap făcând peruca bogată să azvârle un miros de lavandă royale amestecat cu mătreață, mai prizează într-o nară ceva ce-l face să tușească, - și zice, bine, bine, dar Biserica? ați anunțat-o, - cum să nu, dar, este posibil?... - Richelieu știe, e de-acord! - E sigur că s-a înțeles? - Sigurisim
Cenzura... in integrum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8537_a_9862]
-
film neorealist italian, lucrează toată ziua la bandă, la , unde va munci apoi și Nina, fiica sa, și probabil urmașele urmașelor ei... Marian, în iadul depoului său, aproape că nu se mai distinge din canalele "înnoroiate cu flegmă de motorină amestecată cu ulei și apă", fiind zilnic tocat de compresoarele locomotivelor electrice. Șomerii nu au un program fix, dar prestează activități alternative nu mai puțin solicitante. Curvele (ca Mantiliza) preacurvesc. Sectoristul Piroteală vine regulat să-și ia tainul. Un boxer ca
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
Ca, de pildă, în Dicționar grotesc, al lui Alecsandri, cîteva pagini publicate în 1869 în Convorbiri literare. Cuvîntul cu care începe rechizitoriul pedanților este onoare (fostă onor). Cum nu există rațiuni de alfabet, sau de sistematizare a dicționarului - autorul lui amestecă, fără prea multă grijă, cuvinte, sufixe și sintagme - care să-l propună pentru primul loc, drama efeminatului onor arată, fără îndoială, rădăcinile unei probleme care rodea secolul XIX, trăgînd o punte de la româneasca "eretică" a lui Negruzzi la vederile Junimii
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
country from whose bounds/ No traveler returns și cîmpia fericirii la care tînjește poezia aceea bună, care se poate cînta fie la muzicuță, fie la fanfară, se văd deopotrivă în metafora neagră, împinsă dincolo de pragul senzorial la care umorile se amestecă: "oceane și nebuloase din nopțile mele de febră/ și de insomnie/ oceane și nebuloase, îndepărtate splendori, din/ nopțile mele de poezie,/ când aplecat asupra cuvintelor ca peste tăioase săbii/ le-am strâns, plin de nostalgie și de revoltă, în cântecul
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
totul" (Poem). În schimb, Micile invazii (cu poemul titular introdus în secțiunea următoare), Rewind și Levitația aproximează liric un același Canton fabulos, în care experiențele din copilăria liberă, sălbatică, scenele de film tarkovskian și proiecțiile poetice din prezentul "cultural" se amestecă și se tulbură. Sub cerul Mănășturului "ca un cearșaf murdar", luând-o pe sfoara potecii de pe Canalul Morii, autorul ce-și ghidează personajul (pe el însuși) ajunge din nou în acel limb care și-a păstrat, întreagă, puterea de fascinație
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
scene și evocă evenimente, ca un prozator, narațiunea e fluentă, verbul nu o dată expresiv. Bun observator și psiholog fin, crează o tipologie variată (personajul tragic, timidul, arivistul, diplomatul rece sau cel plin de ură, femeia pasională). în portretistică, C. Argetoianu amestecă maliția cu disprețul, având înclinație spre grotesc; el își înjosește personajele, care trebuie văzute ca ficțiuni, uneori, aflate la mare distanță de modelul real. Așa va proceda mai târziu și Petre Pandrea. O vastă pânză epică realizează un alt nescriitor
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
peron și pavilionul paznicului său de vânătoare. Nu mai poate de-atâta libertate, ridică brațele și strigă. Cui se adresează? Servitorilor săi? Unei mulțimi închipuite? Lambert și ai lui stau cu toții pe la ferestre, nu sunt convinși că pricep ceva. Se amestecă frânturi de frază... Vizita la Hugo... Așa ceva te spală de toate cele, de toate murdăriile vieții... Măreția lui Victor Hugo... se răsfrânge și asupra lui... Sunt mare... mare... Lambert întredeschide fereastra, își zice că asta îl va determina pe stăpân
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
sale - scrise cu inteligență și talent, simț al limbii și curiozitate intelectuală - e totuși greu să citezi, pentru că efectul se produce prin acumulare. Sper că vor fi publicate și vom putea reveni asupra lor, chiar dacă în hazul scenariului se va amesteca tristețea absenței actorului.
Doar o vorbă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8606_a_9931]
-
nouă romane rebreniene, ne sunt familiare. În cazul lui Milorad Pavio însă, orice roman produce șoc de lectură și obligă la regândirea ficțiunii înseși. Din 1998, romanele scriitorului sârb ajung la cititori traduse de Mariana Ștefănescu, cu o trudă cumplită, amestecând revelația aducătoare de lumină și penitența plină de umilință (și prietenii și potrivnicii știu de ce!). Așa că lectorul a descoperit cu mirare că un roman poate avea forma unui dicționar cu un număr exact de cuvinte (Dicționarul khazar roman-lexicon în 100
Istorii ale sufletelor pereche by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8615_a_9940]
-
actorilor. În montarea regizorului Alexander Hausvater, imaginea suport s-ar dori una de continuu cabaret. Ideea în sine ar putea să fie valabilă. Distanța de la teorie la concret o dă realitatea scenei. Acolo, însă, mai degrabă un amatorism actoricesc se amestecă cu imagini regizorale goale, lipsite de conținut, de mesaj, cu prăfuială și stîngăcie în toată punerea în scenă, cu un decor greu, care sufocă spațiul și nu comunică nimic, cu lumini făcute la voia întîmplării. Pentru mine a fost aproape
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
fosta U.R.S.S.? Fiindcă prin cuvântul lor puteau aduna oamenii. Eu cred că literatura ar trebui să aibă această forță de a aduna oamenii. Cred în om și în revoluțiile lui interioare. Dar guvernele actuale nu permit intelectualilor să se amestece în politică, tocmai fiindcă știu că aceștia pot deveni periculoși. Vor scriitorii să apară la televiziune, apar, vor să devină faimoși, li se îngăduie și asta, dar nu cumva să aibă vreo opinie politică! L.V.R.: Afirmați undeva că "dacă oamenii
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
este un pesimist. Este un continuu optimist, cîtă vreme poate să acumuleze. Zîmbește plăcut și acumulează cu pasiune." (pp. 156-157) Portretul e de-a dreptul literar prin virtuțile plastice de zugrăvire a personajului. În rest, Vladimir Tismăneanu știe să nu amestece relația personală care îl leagă de un om de diferența ideologică care îl desparte de el. Cu alte cuvinte, știe cînd tensiunea ivită între doi oameni e provocată de o chestiune de principii și cînd e iscată de un conflict
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
din spatele Catedralei. Din când în când, municipalitatea organizează veritabile operații de "desciorizare". Atunci, vânătorii din zonă își arată vitejia, mitraliind demențial copacii grei de păsăret cu pene negre. În ciuda antipatiei față de zburătoarea cu pricina, nu-mi pot înfrânge un sentiment amestecat de milă și oroare. Spectacolul mi se pare la fel de odios ca și carnagiile organizate de }iriac-senior pentru amicii lui carnasieri, cu instincte așa-zis vânătorești, presărați în locuri și funcții "de top" în Europa. Ceea ce e probabil adevărat în cazul
Unde sunt păsările de-altădat'? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8645_a_9970]
-
rămas bun acestui tîrg pe care-l iubesc și-l urăsc, văzînd cum se șterge în zare cea din urmă clopotniță, încercam o simțire ciudată, nu de părere de rău, nu de plăcere, dar și de una și de alta, amestecate cu curiozitatea și cu rîvna fantastică de a merge înainte și, în același timp, dorind să știu și ce fac prietenii mei cei buni... La fiece opintire a calului îmi ziceam: un pas greșit acum și rămas bun lumii, rămas
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Carmen Sylva, care trăia în excesul darurilor sale, împingîndu-și bunătatea în milostenie nesăbuită, încrederea în credulitate oarbă, entuziasmul în-tr-o rupere de natura lucrurilor, temperată doar de regele Carol I, care, lăsînd-o stăpînă peste "țara visurilor", o oprea "suav" a se amesteca în treburile politice: "Regina-poetă era lipsită de simțul realului, al măsurii și al vieții practice. Exaltarea îi era temperamentală, nu-și urca vulcanul din puterea regală, care numai cît i-o modula ori i-o îndrepta către disponibilitățile presupuse de
O carte somptuoasă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8400_a_9725]
-
dar această percepție nu ține doar de aparatul auditiv, ci de calitatea "umană" a celui care aude. Poate că nu întîmplător elefantul Horton devine salvatorul lumii "boabei și a fărîmei". Ele este cel mai "uman", bunătatea sa în care se amestecă o mare doză de ingenuitate îl desemnează pentru misiunea dificilă de a-i salva pe minusculii locuitori ai orașului invizibil, dar atît de concret la scara lui. Numai în urechea lui Horton legată la un suflet mare o persoană este
Elefanții și particulele elementare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8408_a_9733]
-
pătrunderea în lumea adevărată, a miresmelor tari și a alcoolurilor amețitoare. Dac-ar fi să spun cum arată pentru mine Tărâmul Misterelor, ar trebui să includ în descriere ambientul unic al birturilor de țară din anii '60, în care se amestecau mirosul de bere la butoi și-al tejghelelor umede, al podelelor date cu motorină și-al coniacelor pe bază de chimicale, al dopurilor de vin "de regiune", al lichiorurilor (sintetice) de ouă sau ciocolată, cu bâzâitul muștelor, acreala sudorii și
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
gură; scoate din buzunarul bulbucat al cămășii pachetul de țigări și, din mers, îl aruncă în lada de gunoi, deschisă, a cuiva. Mândria îi răsfrânge buza de sus, îi dezgolește dinții. Pantofii lui mari, din antilopă, răscoliseră și împrăștiaseră gunoaiele amestecate prin pietrișul aleii. Aleargă. La capătul șirului de case care mărginesc aleea, cotește pe o stradă, anume Wilbur Street din Mt. Judge, o suburbie a orașului Brewer, al cincilea ca mărime din Pennsylvania. O ia la fugă pe pantă. Pe lângă
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
și sfioși care se aplatizau când stătea culcată, apărând doar ca o moliciune cu sfârcuri. Nelson s-a născut la șapte luni după ceremonia episcopaliană a cununiei, și travaliul a fost greu și prelungit. Spaimele lui Rabbit de atunci se amestecă cu spaimele de acum și îi inoculează tristețe. - Și ce-ai cumpărat? - Un costum de baie. - Un costum de baie! Brrr! În martie? Ea închide o clipă ochii; el o simte parcă inundată de fluxul subteran al băuturii și e
John Updike Fugi, Rabbit by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8410_a_9735]
-
într-un producător laborios, făcând lungi și complicate ocoluri artistice. Omul și inanimatele își vorbesc în multe versuri, își pun întrebări, aleargă pe străzi și strigă ori țin discursuri, ca într-un în care adevărurile profeților și năzbâtiile nebunilor se amestecă și se confundă. O ușă o ia din loc, camera se face și ea nevăzută, "întunericul a plecat/ a ieșit pe ușă/ înfundându-și/ jobenul pe ochi". Strada, ca domeniu public, comun, al maximei vizibilități, devine scena pe care oamenii
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]