2,414 matches
-
persoane și personalități, restituie atmosfera unor situații derulate cu ani și decenii înainte. Asemenea unui serial cinematografic, discursul rememorativ vizualizează parcă orașe, sate, târguri, piețe, drumuri, capitale, metropole, peisaje naturale, câmpuri de bătălie, saloane, cancelarii, săli de curs și seminar, amfiteatre, săli de lectură și mari biblioteci (a Vaticanului, de exemplu), săli de ședințe, mai cu seamă parlamentare, redacții, locuințe particulare. Stilistic, O viață de om, ca de altfel întreaga proză a lui I., include particularități de tipul celor întâlnite în
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
1983, 148-159; Tania Radu, „Statuile de fum”, FLC, 1984, 45; Ion Bălu, „Statuile de fum”, RL, 1984, 50; Scarlat, Ist. poeziei, III, 38-40; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 349-355; Pop, Avangarda, 142-151; Negoițescu, Scriitori contemporani, 495-497; Noica, Semnele, 268-269; Ornea, Înțelesuri, 237-241; Ciopraga, Amfiteatru, 421-424; Dicț. esențial, 721-723; Dicț. analitic, III, 250-252. E.M.
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
de Istorie-Filosofie din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași, obținând licența în filosofie în 1968. Redactor la revista „Argeș” (1968-1992), secretar general de redacție (1992-1999), devine ulterior redactor-șef la Grupul de Publicații și Editură Cultura din Pitești. Debutul din „Amfiteatru” (1966) este urmat de apariția, în „Biblioteca «Argeș»”, a grupajului de versuri Teamă de final (1970) și de volumul Plânsul oglinzilor (1971), premiat de revista „Argeș”. Colaborează la „Convorbiri literare”, „Argeș”, „Astra”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Contemporanul”, „Fakty
ROTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
actuale. Titular al rubricii „Cronica edițiilor” din „Orizont”, se numără printre cei mai consecvenți și avizați specialiști în domeniu. Este preocupat deopotrivă de cronica literară și de istoria literară, precum și de editarea unor autori importanți. Colaborează la „Familia”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Adevărul literar” ș.a. Este redactor responsabil adjunct la „Studii de literatură română și comparată”, publicație a Universității de Vest. În 1999 i se acordă Premiul pentru critică literară al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
în 1958. Ceva mai târziu vine în capitală ca student al Facultății de Filosofie, luându-și licența în 1964. Doi ani lucrează ca funcționar al Uniunii Scriitorilor, după care devine redactor, cronicar literar la „Luceafărul” (1966-1968), „Viața studențească” și la „Amfiteatru” (1968-1983), unde va conduce și cenaclul literar al revistei. Refuzând să scrie articole „omagiale”, va fi dat afară din presă. Colaborează, intermitent, cu articole de istorie literară la „Săptămâna”. Mulți ani se va dedica ziaristicii la „Informația Bucureștiului”, fără să
RUSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289411_a_290740]
-
la „Scânteia tineretului” (1980-1989) și la „Tineretul liber” (1989-1991). Încercări, cu poezie, publică în revista „Funigei” a Liceului „I. L. Caragiale”, însă adevăratul debut se produce cu proză, la „Luceafărul”, în 1970, fiind prezentată de Fănuș Neagu. Va mai colabora la „Amfiteatru”, „România literară”, „Ramuri”, „Cronica”, „Viața românească” ș.a. Primele volume de povestiri, Valiza cu zăpezi (1977) și Jurnal de una singură (1980), anunță o prozatoare înzestrată cu toate particularitățile literaturii feminine: lirism, subiectivitate, atenție la detaliu și la semnificațiile faptului aparent
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
Azi literar”, „Rampa” și „A.B.C.” În 2001 e numit consilier la Președinția României. Debutează cu versuri, ca elev, în „Astra” (1971), iar primul volum, Vară de amiază, îi apare în 1978. Mai colaborează cu poezie, eseuri și publicistică la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Tribuna”, „Astra”, „Literatorul” ș.a. E prezent la Radio România Cultural cu scenariile Întoarcerea din cruciadă, Libertatea de a trage cu pușca, Heraldica iubirii. În 2002 participă la realizarea volumului Portret de grup cu Laurențiu Ulici. Elogii
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
nu le-a finalizat. Urmează studii postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București (1984-1986), primește burse în SUA (1966, 1974, 1977), parcurge și un stagiu de pregătire la Institutul Național de Administrație București (2003). Redactor la revistele „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1972-1983), la ziarele „Scânteia tineretului” (1983-1989) și „Tineretul liber” (1989-1993, unde va fi redactor-șef adjunct), ulterior este funcționar la Serviciul de presă al Senatului României. În anii studenției brașovene este fondator și redactor-șef al revistei „Sigma”, iar în
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
este prezent în mai multe antologii școlare. Laureat al concursurilor pentru elevi, publică versuri în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, în „Țara visurilor noastre” (Oradea) și în câteva reviste școlare. Îi apar poezii și în „Cronica”, „Familia”, „Tomis”, „România literară”, „Amfiteatru”, caietele de poezie ale „Vieții românești”. Între 1972 și 1977 este student al Facultății de Filosofie de la Universitatea din București, unde în primul an de studii înființează, împreună cu alți colegi, cenaclul literar Charmides, ulterior frecventând Cenaclul Universitas și Cenaclul de
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
cenaclul literar Charmides, ulterior frecventând Cenaclul Universitas și Cenaclul de Luni. Redactor la revista „Universitas”, colaborează și la „Dialog”, „Opinia studențească”, ca și la cele mai importante publicații culturale din țară. Obține premii ale revistelor „Tribuna” (1972), „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1977). După absolvire este profesor suplinitor la câteva licee bucureștene și instructor la Casa de Cultură a Studenților. Debutează editorial în 1984, cu volumul de versuri Exerciții de apărare pasivă. În 1987 depune actele pentru a pleca în Statele Unite ale
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Forțelor Democratice (1996-2000), președinte al organizației județene Buzău a PNȚCD (1995) și al Convenției Democratice (1991-1995). Ș. a debutat cu articole de critică literară în „Tribuna” (1967), unde a susținut rubrica „Ex libris”. A mai colaborat la „România literară”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Ramuri”, „Cronica”, „Almanahul literar” ș.a. În calitate de redactor la „Viața Buzăului”, a inițiat și susținut câteva rubrici („Să vină reporterul”, „Cadran cultural”, „Cadran istoric”) și a publicat texte privind valorile culturale și de civilizație ale așezărilor de la curbura Carpaților: rezultatele săpăturilor
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
fiind inserate în periodicele pe care le conduceau sau la care colaborau. Numai N. Iorga se împotrivește inițiativei, considerată a nu se ridica la înălțimea „rosturilor adevărate ale literaturii naționale”. Adunarea de constituire a avut loc la data fixată, în amfiteatrul Liceului „Gh. Lazăr” din București, tot sub președinția lui D. Anghel. S-au întrunit douăzeci și cinci de literați, tot atâția - aflați în Bucovina, Transilvania sau în alte localități din țară - dând procură colegilor prezenți sau trimițând scrisori de aderare. S-au
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
Generală din Cuzap, județul Bihor (1979-1986), metodist la Centrul Județean al Creației Populare (1986-1990) și ca redactor la revista „Familia” (din 1990). Debutează în „Familia” (1974), cu poezie, iar editorial cu placheta Călătoria de ucenic (1993). Va mai colabora la „Amfiteatru”, „Vatra”, „Steaua”, „Tribuna”, „Poesis”, „Arca”, „Orizont”, „Ramuri”, „Interval”, „Convorbiri literare”, „Observator cultural”, „Calende”, „Paralela 45”, „22” ș.a. Scrierile lui Ș. stau sub semnul „modelului odiseic”, desfășurat în toată complexitatea sa: ca mască literară îndărătul căreia se întrevede figura autorului, întoarcere
STEF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289897_a_291226]
-
învățământului”), unde va lucra până în 1995, când trece la Colegiul Național „Mihai Eminescu” din București, de unde se pensionează în 2001. A debutat, cu versuri, la „Luceafărul”, în 1964, iar în volum cu Ploaia de sâmburi, apărut în 1975. Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, cu versuri și, sporadic, cu eseuri, iar la publicațiile de învățământ cu articole, interviuri etc. S. se află printre acei poeți care își doresc o puternică legătură cu pământul, ca loc privilegiat al vieții emergente
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Contemporanul” (1987-1989). Ulterior e redactor la „Contrapunct”, apoi la „Dilema”, și colaboratoare a posturilor Europa Liberă și Radio France International. În 2000 consul general al României la Montreal, se retrage din funcție în martie anul următor. Debutează în 1975, la „Amfiteatru”, prezentată de Constanța Buzea, iar editorial în 1983, cu volumul Linia de plutire (Premiul Uniunii Scriitorilor). Cărțile următoare impun o voce lirică bine precizată, cu toate modulațiile și evoluțiile ei, la granița dintre modernism și postmodernism, realism și expresionism. Linia
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
guvernamental (1992-1993) și ca redactor de rubrică la ziarul „Mesagerul economic”, săptămânal al Camerei de Comerț și Industrie a României. Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1964), iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este autoarea a numeroase volume de poezie și proză pentru copii și tineri, dintre care Pană de gaiță și poveștile ei (1986) i-a adus Trofeul Micului Cititor, iar Poveștile primăverii (1995
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
Liceul „Unirea” din Brașov (1984), a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1988). Elev, apoi student, frecventează „Cercul literar 19” din Brașov și cenaclul revistei „Orizont”. Colaborează cu versuri, eseuri și cronici literare la „Dialog”, „Echinox”, „Forum studențesc”, „Amfiteatru”, „Interval”, „Vatra”, „Astra”, „Poesis”, „Observator cultural” ș.a. Este, pe rând, profesor de gimnaziu la Apața (județul Brașov), la Școala Normală din Brașov, redactor (din 1990) și redactor-șef (din 1998) la revista „Interval”, și cadru didactic la Universitatea „Transilvania” din
BODIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
Artă din Cluj-Napoca. Debutează în presă cu versuri, în revista „Tribuna” (1965), iar editorial în 1976, cu volumul de poeme Elegie pentru ultimul crâng. A colaborat cu versuri, proză și desene la „Echinox”, „Napoca universitară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „Vatra”, „Poesis”, „Apostrof”, „Literatorul” ș.a. A participat cu pictură, acuarele, desene la numeroase expoziții județene și naționale și a avut șaptesprezece expoziții personale în țară (Cluj-Napoca, Dej, București) și în străinătate (Paris, Reno, Washington, Roma). B. a debutat cu
BOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
Corpului Didactic Gorj. După 1990, a fost consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Gorj. Primele poezii îi sunt publicate în revista „Ramuri” (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Gazeta Gorjului”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Brâncuși”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii de literatură, editate
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
consacrare. Debutul editorial al lui S. se produce în 1983, cu apariția cărții de versuri Ucenicia bătrânului alchimist. Ulterior publică mai multe volume de poezie, teatru, critică literară și proză. Mai colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Ziua literară”, „Cuvântul”, „Paradigma”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tomis”, „Contrafort”, „Seine et Danube” (Paris) ș.a. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru placheta Cântecele desăvârșirii interioare (1994) și pentru lucrarea Textualism, postmodernism, apocaliptic (I-II, 2000-2001). Ca poet, S. a fost privit ca un
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Debutează cu versuri în 1953, la „Tânărul scriitor”, iar editorial în 1957, cu volumul de reportaje Pentru izbânda noului, scris în colaborare cu P. Dinescu. Mai e prezent în „Flacăra”, „Luceafărul”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Analele Universității București”, „Steaua”, „Manuscriptum”, „Amfiteatru” ș.a. În 1985-1986 colaborează la revista „Candela” din Suedia, iar între 1982 și 1986 editează în Finlanda publicația „Columna”, tot aici fiind distins cu o medalie pentru promovarea culturii finlandeze. Lucrările lui S. au o strânsă legătură cu activitatea de la
STAVARUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289889_a_291218]
-
București și la Universitatea „Virgil Madgearu” din Craiova. Debutează la „Luceafărul”, în 1972, cu nuvela Departe, acolo, dincolo, la noi, iar editorial cu romanul Carapacea, apărut în 1979. Mai colaborează la „România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998). În spirit optzecist, S. dramatizează în scrierile sale conflictul dintre realism și textualism, dintre
STAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
din București. După arestarea tatălui său, în 1958, va fi profesoară la Centrul Școlar al Ministerului Industriei Alimentare din București. În 1984 pleacă în Germania, unde se stabilește, lucrând în cadrul Universității din Freiburg până la pensionare. A debutat în 1968, la „Amfiteatru”, și a continuat să publice poezie în „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, iar articole în „Contacts” (Paris), „Orthodoxes Forum” (München), „Sinaxi” (Atena) ș.a. Debutul editorial datează din anul 1971, cu volumul Versuri. Semnează și Lidia Ionescu Stăniloae. S. scrie dintru
STANILOAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289880_a_291209]
-
apoi la ziarul „Evenimentul zilei” (1992-1994), va întemeia în 1994 revista „Poezia”, iar în 1995 „Caietele de la Durău”, din decembrie 1995 fiind redactor-șef la „Convorbiri literare”, publicație căreia îi dă un profil distinct. Debutează în 1970, cu versuri, la „Amfiteatru”. Va mai colabora la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Ateneu”, „Familia” ș.a. Prima carte, Pornind de la zero, îi apare în 1985. Îi urmează, după o lungă pauză, alte volume de poezie, precum și culegerea de eseuri Atitudini literare (I-III, 1999-2003). A
SPIRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289833_a_291162]
-
un ajutor, un îndemn la purtare de grijă. Amvonul celui care învață inimile este în cer.” (ibidem) Psihologizarea metafizicii creștine este, așadar, una dintre revoluțiile teologice realizate de Augustin. „El a așezat în noi înșine lupta creștină: inima noastră devine amfiteatrul luptei împotriva unor forțe interioare sufletului nostru; prințul acestei lumi devine prințul dorințelor, al dorințelor celor care iubesc lumea, asemănându‑se astfel cu diavolii, având aceleași sentimente ca și ei.” Tot astfel se întâmplă și cu Anticrist care este transferat
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]