5,895 matches
-
a mai apărut ceva nou, său mergea la Țicău, la bojdeuca prietenului Creanga pentru a-l întreba dacă a mai primit o veste de la el. Era atât de tristă încât Ion Creanga i-a scris de multe ori poetului și amicului sau, mustrându-l pentru că îi pricinuia atâta suferință Veronicăi: " Bădie Mihai, Ce-i cu Bucureștiul, de ai uitat cu totul Iașul nostru. Veronica a fost azi la mine și mi-a spus că și cu dânsa faci ca și cu
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
neștiind pricina și îl bănuia de nesinceritate și de uitare. Încă de la sfârșitul lunii ianuarie corespondenta se răcise cu Eminescu adresându-i-se cu "Domnul Eminescu". 1880-03-14 În viața lui Eminescu și a Veronicăi Micle, va interveni și I.L.Caragiale, amic de la Junimea, care făcea chipurile pe împăciuitorul între dânșii. Fiindu-i rău, Eminescu își propunea să ia pastilele de fier și îl vedea pe Caragiale ca un posibil pretendent la mâna Veronicăi. Începând cura, numai după patru zile, fierul avea
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
însă era doar o minciună. Într-un acces de furie puse pe foc traducerea nuvelei Morella de Edgar Allan Poe care îi aparținea Veronicăi. 1882-01-06 Pe Eminescu îl supăra amiciția Veronicăi cu d-l "musiu în chestie", nimeni altul decât amicul Caragiale. În scrisorile sale o rugă insistent să nu se mai întalnescă și nici să nu-l mai primească în vizită. " Nicuta, fii cuminte. Pe mine m-apuca iar furia înnăscută caracterului meu: gelozia cea rea și cea mai amară
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1484684180.html [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
cu 101 schițe, și deodată am rămas cu regretul că păcat că-s doar atâtea! Între timp, Dorel Schor publică neobosit, schiță după schiță, în revistele internetale a lui George Roca: „Argument” (Australia), „Confluențe literare” (România) și „Prolitera” (Germania). Da, amicul Roca, cel care din Australia i-a făcut această carte, aranjând-o, pudrând-o, dându-i puțin roșu de buze, fermecând-o grafic. Doina Meiseles, redactorul șef al revistei „Magazin Expres” și al „Jurnalului Săptămânii” a scos-o la lumină
„CHEMAŢI DOCTORUL” DE DOREL SCHOOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1496248192.html [Corola-blog/BlogPost/367421_a_368750]
-
reușiseră să adoarmă. Priveau neputincioși la lustra din plafon care se clătina blând, lucru curios de altfel pentru că petrecerea avea loc la etajul de dedesubt, de unde venea o muzică sincopată, uneori duioasă, dar mereu fortisimo. Șimon Șeinerovici își invitase câțiva amici, mai mult sau mai puțin burlaci și, probabil, se îmbătaseră un pic. - Eu am nevroza mea, șopti Leopold, și dacă nu încetează până la trei, la trei și jumătate îi bat în ușă și la patru fac scandal. - Lasă, îl potoli
SCHIŢE UMORISTICE (90) – NOAPTEA CE MAI SCURTĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1479358028.html [Corola-blog/BlogPost/366976_a_368305]
-
găsi într-o stare de adâncă agitație. Esenin i-a înmânat o hârtie pe care era scris ceea ce avea să fie ultima sa poezie. ,,E scrisă cu sânge”, i-a spus, dar prietenul bănui că vorbește metaforic. A doua zi amicul a realizat că poezia pe care o primise, intitulată La revedere, prietene, la revedere, e cu adevărat scrisă cu sânge. Aceasta e povestea cu Esenin. Ok, ok, dar știați că primele concursuri ale frumuseții se trag încă de la Ivan cel
RELIGIA DRAGOSTEI. (3) de DUMITRU MIRCEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mircea_1480575025.html [Corola-blog/BlogPost/342045_a_343374]
-
aruncau lăbuța cu ghearele scoase și o acoperea. Se mai întâmpla să-și înfigă ghearele în lăbuța fratelui sau surorii, căci dacă este vorba de mâncare, nu mai încape respect pentru gradul de rudenie. Între timp, la o bere cu amicii, depănam filmul zilei mele de pescuit. Ne uitam cu toții în ligheanul din plastic, admirând frumusețea peștelui și vorbeam dacă să-l dau eu pe datorie sau nu. Asta însemna că nu s-ar mai fi achitat niciodată, ca de obicei
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pescar_pe_marea_neagra.html [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
cîntăm ceva împreună? De atunci au trecut cîțiva ani... și nimic. Cine știe?! Poate cîndva, o dată... Eu rareori ascult rap sau hip-hop sau r&b... Tot Emil și Zoli mă fac atent la ce se întîmplă în zona asta. Sînt amic de familie cu Bitza și îmi place de el, că e mai melodic decît ceilalți. Îmi place La Familia, care a scos cîteva slogane puternice în ultimii zece ani. „E foame de bani, băieți!” e un refren pornit de la o
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu by http://www.zilesinopti.ro/articole/3696/haosro-interviu-cu-florin-dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
mine, încercam în locuința Sinu din Phoenix, Arizona, să adunăm piesele unui puzzle numit viață în exil și să le așezăm în pagini de carte... Când Dumitru Sinu a trecut frontiera dintre Italia și Franța și s-a îndreptat cu amicii săi spre Paris, deținea o schiță primită de la Vasile Țâra - bistrițeanul îndrăgostit de carte - și Eugen Ștefănescu - „un inginer silvic român care studiase la Paris și pe care l-am întâlnit peste câțiva ani în Canada” - îmi spusese nea Mitică
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Pacificului. British Columbia - un alt început? Ajunge la Vancouver în 15 septembrie 1953 și locuiește până pe 6 iunie 1954 la familia Martin. Întâlnirile și petrecerile cu prieteni vechi ca Mitică Sinu, Cornel Popa, Victor Constantinescu sau cu mai noii săi amici Kamimura, Rene Dfleit sau Drew i-au rămas dragi amintiri. Din 7 iunie 1954 este angajat B.C. Forest Service, la Kamloops, British Columbia, grație profesorului H.W.Smith de la University British Columbia și lui Amund Gronner de la Kamloops. Ultimii ani
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10.html [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
vremurile în care se fuma pe culoar, cinci tineri împart spațiul îngust și acru al intrării în vagon. Sunt câteva minute în care pot termina țigara începută în stația precedentă. - Hai, bă, că s-a oprit! își trezește brusc cineva amicul, sperând că întârzierea în salonul de fier nu-i va prejudicia satisfacerea viciului. Copleșit de un sentiment de vinovăție, și profitând de scurta evacuare a capătului de vagon, mă aplec către victima durității mele verbale și îmi cer scuze. Îmi
„I wanna wish you a Merry Christmas". Frânturi de viață în trenul de Moldova by https://republica.ro/batranul-care-asculta-zgomotos-la-telefon-zi-wanna-wish-you-a-merry-christmas-in-trenul-de-moldova-scuza [Corola-blog/BlogPost/339071_a_340400]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STICLEȚII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1644 din 02 iulie 2015 Toate Articolele Autorului STICLEȚII În salcâm sticleții, Între frunze crude, S-au strâns certăreții - Și amici, și rude. Și-i o gălăgie, Că se-aude, frate, Tocmai din câmpie. Așa nu se poate! Țipă hoțomanii Cât îi ține gura, Cred chiar și curcanii Că întrec măsura. Și-ntr-o veselie Printre crengi se cheamă, Fug cu toții
STICLEŢII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1435845139.html [Corola-blog/BlogPost/343308_a_344637]
-
și gramatică ne-a pedepsit, pe mine și pe prietenul meu, să ne scriem pînă a doua zi, de o sută de ori, fiecare, numele. Pentru mine a fost simplu, am scris Șor, că se poate și așa, dar pe amicul meu il chema Blumenfeldenberg, ceea ce i-a luat două zile, nu și-a îndeplinit norma și a fost pedepsit din nou. - Adevărul este că ai dreptate, a fost de acord Ponedelnikman. Incă în urmă cu patruzeci de ani, un frate
SCHIŢE UMORISTICE (37) – UN NUME POTRIVIT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1433034173.html [Corola-blog/BlogPost/377824_a_379153]
-
livid... Studentul renunță... Mă așez pe o bancă. Dau reflex să scot o țigare, renunț, nu ușor... Și eu sunt fumător, unul înrăit, inconștient. Respir mai mult fum: la birou, acasă, pe stradă...Tușesc, expectorez, put oribil... -Bătrâne, îmi explică amicul meu, internistul, n-ai nici pe dracu, uite radiografiile și E.K.G.-ul!...Doar plămânii încărcați, alveolele...Funingine și zgură...Ai senzația, uneori, noaptea mai ales, că te sufoci? Că inima mai bate și haotic? Normal, rărește țigările! Și dacă mori
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Aer_proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
Se înroșise rău la față domnul Costache, așa de rău, că se sperie bietul Costică și se făcu mic pe scaunul său, privind podeaua. Când ridică ochii, se văzu singur la masă. Era doar el și nota de plată. Neachitată. Amicul său dispăruse... Referință Bibliografică: LA SPOVEDIT... / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2266, Anul VII, 15 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
LA SPOVEDIT... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1489578482.html [Corola-blog/BlogPost/340446_a_341775]
-
și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling din Viena, în „Convorbiri literare”, 1906, p.1000). Aprecierea entuziastă a „Epigonilor” de către Veronica Micle îl face pe Eminescu să se confeseze: „E o concepție pe care o făurisem la
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Viata_satului_romanesc_si_a_tarii_in_literatura_epistolara_1_.html [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
fi putut, aveam o fiică de crescut. Să joci la loterie-nvață când nimeni nu te mai răsfață. Deci, fă hazardul, circumstanța, să-ncline ușurel balanța. M-am resemnat, însă e greu, o știe doar sufletul meu. De aceea, voi - amicii mei, să nu rămâneți singurei. Copiii-și trăiesc viața lor, dați frâu liber viselor! SPERANȚA N-am să mor de întristare, o să-mi fie bine! Am să iau din viața asta ce mi se cuvine! În iubire și-n războaie
DILEME de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Dileme_0.html [Corola-blog/BlogPost/343003_a_344332]
-
Te blestem să fii ca mine Umblător neostoit Să n-ai parte de odihnă Și nici timp de ațipit. Blestemul cucului Nu te blestem să fii ca mine Dar oricum ajungi aici De te porți fără rușine Cu părinți, colegi, amici. Blestemul pârâului (către fluviu) Te blestem s-ajungi ca mine Dacă treci peste zăgazuri Să strici rânduiala lumii Cernând grijă și necazuri. *** Referință Bibliografică: Blesteme / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015
BLESTEME de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427619540.html [Corola-blog/BlogPost/377175_a_378504]
-
Bă, Mitică, ce căutăm noi la șerpăriile alea din Australia, mai ales că tu-i ai pe Bunești, ești un băiat muncitor și descurcăreț; mai bine spălăm vase la Paris decât să omorâm iepuri în Australia!, îi spusese profesorul Ionescu amicului meu, înainte cu mai puțin de o jumătate de oră de plecarea trenului. Auzindu-i despre ce vorbeau, Traian Constantin, un alt refugiat român ce făcea parte din grupul lor, li s-a alăturat, au rupt biletele pe care le
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
să te-odihnești. N-ai timp pentru o vorbă bună Și nici de mână să mă prinzi Să mă mai plimbi sub clar de luna Și mijlocul să mi-l cuprinzi. N-ai timp de-o strângere de mână, Cu-amicii tăi ce i-ai avut În zile bune sau furtună, Rămas-au toate în trecut. N-ai timp! Așa te plângi întruna... Și-alergi mereu, tot mai grăbit, Când izolarea-ti cere-arvuna Tu vei fi singur și-obosit. -------------------------------------- Ligia-Gabriela JANIK
PASĂREA MĂIASTRĂ (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_janik_1401364999.html [Corola-blog/BlogPost/357513_a_358842]
-
discuția întreruptă așa de brusc la deschiderea petrecerii. - Vorbeam despre iubire atunci când ai ținut să mă feliciți personal, departe de urechile celorlalți invitați. - Doream să fiu cu bun simț și să-ți mulțumesc pentru că mă aflu printre cei mai apropiați amici ai tăi și al familiei, fără să am un merit deosebit în această privință. Despre iubire vorbeam generic. Nu mă refeream în mod expres la o anumită persoană. - Ai dreptate. Momentan nu te numeri printre cei mai apropiați amici ai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1394033082.html [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
apropiați amici ai tăi și al familiei, fără să am un merit deosebit în această privință. Despre iubire vorbeam generic. Nu mă refeream în mod expres la o anumită persoană. - Ai dreptate. Momentan nu te numeri printre cei mai apropiați amici ai mei, însă ești cea mai bună prietenă a surorii mele. Relațiile se pot schimba. Cine ne oprește să nu devenim buni prieteni sau mai mult decât atât? - Poate chiar noi. Suntem conștienți că dorința de a place celor din jurul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1394033082.html [Corola-blog/BlogPost/383452_a_384781]
-
Statele Unite, este căsătorit cu o femeie deosebită de origine franceză, are o fată superbă născută la Montreal și un băiat venit pe lume la Los Angeles, parcă anume pentru pentru a-i întregi visul și totuși, adesea, în discuțiile cu amicii, care n-au fost niciodată puțini sau de calitate îndoielnică, Dumitru Sinu trăiește cu nostalgie anii petrecuți în Franța, în special în Paris, orașul unic în lume din punctul lui de vedere și al multor altora care au gustat din
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
zilnic servea masa cu ei; doamna Nicole gătea foarte bine, fiind dintotdeauna o gospodină desăvârșită. Proprietarul era comunist convins și mereu îi spunea lui Dumitru Sinu: Noi nu suntem comuniști de ieri sau de azi! Noi am creat Camera Comunelor! Amicul meu îl asculta fără să-l contrazică, nu ducea lipsă de diplomație, ba chiar după câțiva ani de când se cunoscuseră i-a făcut cadou o excursie în Rusia. Francezul s-a întors dezamăgit: voise să vadă cum trăiește muncitorimea sovietică
ÎNTOARCEREA LA SAINT GERVAIS (CAPITOLUL XXII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_la_saint_gervais_capitolul_xxii_.html [Corola-blog/BlogPost/357282_a_358611]
-
țară străină? Ba bine că nu! Vine și el pe-aici , își bea berea și pleacă acasă iar mâine pleacă la combinat la muncă! Este așa băiete? spuse din nou acesta adresându-se mie. -Este... de ce nu? am spus eu. Amicul meu Alex, se simți dator să intervină pentru că îl cunoștea pe respectivul domn. -Măi nea' Costică, stai liniștit că băiatu' nu-i cine crezi tu... -Ei dar cine-o fi, se impacientă nea' Costică, că doar n-o fi știu
CONFRUNTAREA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Confruntarea.html [Corola-blog/BlogPost/345102_a_346431]