1,558 matches
-
formula 8, în prezență de nichel formula 9 formula 10 Aminele au un dublet electronic neparticipant la atomul de azot. Prezența acestor electroni neparticipanți conferă aminelor un caracter bazic, ei putând accepta un proton. formula 11 (hidroxid de alchil amină) Cu apa reacționează doar aminele inferioare, deoarece apa este un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
un proton. formula 11 (hidroxid de alchil amină) Cu apa reacționează doar aminele inferioare, deoarece apa este un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
hidroxid de alchil amină) Cu apa reacționează doar aminele inferioare, deoarece apa este un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Cu apa reacționează doar aminele inferioare, deoarece apa este un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
un acid slab. Pentru cele superioare se folosește reacția cu acizi (mai puțin HNO, care are caracter oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
oxidant și distruge grupa amino). formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
formula 12 (clorhidratul aminei) Nu toate aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
aminele sunt la fel de bazice. Aminele aromatice sunt mai puțin bazice chiar decât amoniacul. Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Aminele primare sunt mai bazice decât amoniacul, iar la cele secundare bazicitatea este și mai crescută. Alchilarea aminelor primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
primare duce la apariția aminelor secundare. Alchilarea acestora produce amine terțiare, iar dacă alchilarea se continuă, apar săruri cuaternare de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
de amoniu. Acilarea aminelor înseamnă înlocuirea unuia sau a ambilor atomi de hidrogen de la gruparea amino. Deci pot fi acilate doar aminele primare și secundare, pentru că doar acestea dispun de atomi de hidrogen legați de azot. Reacția se produce tratând aminele cu acizi organici, cloruri acide sau anhidride acide. Folosită industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
industrial este reacția de obținere a vitaminei H. Protejarea grupei amino prin acilare se face față de următorii reactanți: permanganat de potasiu (KMnO), bicromat de potasiu (KCrO), oxigen diatomic (O), acid azotos (HNO) și halogeni (X). La această reacție participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
HNO) și halogeni (X). La această reacție participă doar aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
aminele primare alifatice sau aromatice, reactantul folosit fiind acidul azotos (HNO). Deoarece HONO este instabil, el se prepară chiar în mediul în care se dorește a fi folosit. formula 13 Din diazotarea aminelor alifatice rezultă alcooli și apă. Grupa amino din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas din acid, formând apa. formula 14 Din diazotarea aminelor aromatice
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
din amină este înlocuită de hidroxilul din acoladă, rezultând astfel alcoolul. Grupa amino se desface și ea, atomii de azot unindu-se, iar cei doi atomi de hidrogen se leagă de oxigenul rămas din acid, formând apa. formula 14 Din diazotarea aminelor aromatice rezultă săruri de diazoniu. Sărurile de diazoniu sunt foarte instabile, de aceea ele sunt supuse, imediat după obținere, altor reacții. O altă reacție la care pot fi supuse sărurile de diazoniu este reacția de cuplare cu fenoli sau amine
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
aminelor aromatice rezultă săruri de diazoniu. Sărurile de diazoniu sunt foarte instabile, de aceea ele sunt supuse, imediat după obținere, altor reacții. O altă reacție la care pot fi supuse sărurile de diazoniu este reacția de cuplare cu fenoli sau amine aromatice (care pot fi primare, secundare sau terțiare). Din această reacție rezultă azoderivați, care sunt folosiți drept coloranți în industria textilă. Anilina este cel mai important termen al seriei. Ea se folosește ca materie primă pentru industria coloranților, a medicamentelor
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
fi primare, secundare sau terțiare). Din această reacție rezultă azoderivați, care sunt folosiți drept coloranți în industria textilă. Anilina este cel mai important termen al seriei. Ea se folosește ca materie primă pentru industria coloranților, a medicamentelor și a detergenților. Aminele primare aromatice sunt materie primă pentru fabricarea coloranților. În reacție cu acidul azotos (HNO), formează sări de diazoniu, care se supun imediat (datorită instabilității) unor reacții de cuplare, rezultând azoderivați. Aceștia sunt puternic colorați și deci folosiți în principal în
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
coloranților. În reacție cu acidul azotos (HNO), formează sări de diazoniu, care se supun imediat (datorită instabilității) unor reacții de cuplare, rezultând azoderivați. Aceștia sunt puternic colorați și deci folosiți în principal în industria textilă. Printre substanțele medicamentoase rezultate din amine se numără clorfeniramina, clorpromazina, efedrina, fenilefrina, amfetamina, metamfetamina, metcatinona.
Amină () [Corola-website/Science/303815_a_305144]
-
Macri creat de tatăl său, Franco Macri.Posedă acțiuni într-un șir de companii Socma Cárnicos Ș.A., Molina Arrocero Río Guayquiraro Ș.A., E Costă Ș.A., Inmobiliaria Litoreña, Flour American Group, Meat American Group, 4 leguas Ș.A., Socma Farináceos Ș.A., María Amina Ș.A., Socma Corp Ș.A., Agropecuaria del Guayquiraro Ș.A., Yacylac Ș.A. La 2 aprilie 2003 Macri a întemeiat partidul Angajament pentru schimbare (Compromiso pară el Cambio), care s-a unit la 23 august 2005 cu alte partide pentru a forma un
Mauricio Macri () [Corola-website/Science/335410_a_336739]
-
Noțiunea de alcaloid s-a stabilit la începutul secolului al XIX-lea, (Meissner, 1818). Prin alcaloizi se înțelegea în trecut toate substanțele azotate cu caracter bazic, care aveau acțiune fiziologică asupra organismelor animale. În grupa alcaloizilor se găseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine etc. Acțiunea toxică sau curativă a plantelor medicinale a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri, încă din vremurile preistorice, dupa cum consideră arheologii Arlette Leroi Gourhan și Ralph Salecki. Aceștia au descoperit într-o zonă
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
istoria învățământului chimic, care merită să fie evocați, la Iași: Petru Poni, N. Costăchescu, Anastasie Obregia, iar la Cluj cu Adrian Ostrogovici, Gheorghe Spacu și Emil Racoviță. În anul 1922 a susținut la Universitatea din Cluj teza de doctorat intitulată „Aminele duble corespunzând sulfaților dubli din seria magneziană”, în fața unei comisii formată din profesorii Gheorghe Spacu, Adrian Ostrogovici și Dan Rădulescu. Raluca Ripan a obținut doctoratul în chimie anorganică, cu mențiunea „Summa cum laude”, devenind prima femeie din România doctor în
În pas cu Știința by Narcis Borș () [Corola-journal/Science/1312_a_2896]
-
Stat din Berlin (Zerbinetta, Regina Nopții), Îl Teatro Filarmonico din Verona (Donna Anna din Don Giovanni și Violetta din La Traviata), miticul Teatro La Fenice (Violetta). Printre triumfurile recente ale Elenei Moșuc se numără câteva debuturi considerate excepționale: Marguerite (Faust), Amina (La Sonnambula), Liù (Turandot) și Maria Stuarda - la Zürich și la Operă de Stat din Berlin. De asemenea, a înregistrat succese senzaționale cu evoluții fascinante în La Traviata (sub conducerea regizorala a legendarului Franco Zeffirelli, New Israeli Opera), Lucia di
Elena Moșuc () [Corola-website/Science/306720_a_308049]
-
limitată (mică) de acid sau de bază, aceasta este neutralizata și pH-ul soluției nu se schimbă. Deoarece conțin gruparea carboxil, care este specifică acizilor carboxilici, aminoacizii reacționează la această grupare în același fel. Datorită grupării amino, care este specifică aminelor, conținuta în moleculă, aminoacizii reacționează la această grupare în mod similar. În timpul acestei reacții se formează legături noi între atomi ce aparțin la molecule distincte, numite legături peptidice. Rezultatul reacției sunt peptidele.
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
fel relațiile existente de prietenie dintre Egipt și Iran." La 28 martie 1949, la Cairo, Prințesa Fawzia s-a căsătorit cu colonelul Ismail Shirin (1919-1994), care era fiul cel mare al lui Husain Shirin Bei și a soției acestuia, Prințesa Amina Bihruz Khanum Effendi. El era absolvent a Trinity College, Cambridge și fusese ministru egiptean de război și al marinei. Cuplul a avut doi copii, o fiică și un fiu: Moartea prințesei Fawzia a fost greșit raportată în ianuarie 2005. Jurnaliștii
Prințesa Fawzia a Egiptului () [Corola-website/Science/328835_a_330164]
-
de 6 martie 1831. Durata operei: cca 2 ore și 30 minute. Locul acțiunii: sat de munte din Elveția. "Scena 1: Un sat, cu o moară în fundal" Lisa, stăpâna hanului, se consumă de gelozie că procesiunea de logodnă dintre Amina și Elvino, care fusese odată logodit cu ea, se apropie. Ea refuză disprețuitor avansurile nefericitului Alessio. Amina mulțumește prietenilor ei pentru urăriile lor amabile și în special mamei adoptive Teresa, proprietara morii, care a adoptat-o ca pe o orfană
Somnambula () [Corola-website/Science/321351_a_322680]