3,147 matches
-
un număr mai mic de clase e riscantă, în sensul că e posibil să se piardă o mare cantitate de informație. Întrebările semiînchise apar frecvent în cercetările exploratorii sau/și în chestionarele folosite în ancheta-pilot, când gradul de cunoaștere asupra amplitudinii câmpului de situații posibile și asupra distribuției acestora este precar. Se recomandă ca frecvența răspunsului de genul „altă situație” să ajungă cel mult la ordinul de mărime al celor mai mici frecvențe cu care apar variantele explicite. Dacă lucrurile se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În cazul unor măsurători repetate, prin care obținem valorile xi în locul valorii „adevărate” x, eroarea netă va fi: pe când cea brută va fi: În majoritatea cercetărilor este suficient să se evalueze erorile nete, însă apar situații când devine importantă și amplitudinea erorii brute. O altă observație importantă constă în aceea că, în cazul erorilor întâmplătoare, dacă numărul probelor în care acestea apar este ridicat (anchete pe eșantioane mari, măsurători repetate de multe ori etc.), eroarea netă este aproape nulă. Mai exact
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că influența respectivă e mai mică decât se crede în general și ea nu este constantă și nici măcar în aceeași direcție, fiind influențată de o serie de elemente dintre care amintim, în mod deosebit, tipul anchetei - orală sau scrisă - și amplitudinea evantaiului de variante de răspuns. Se pare că, în cazul când i se prezintă spre alegere o variantă de pe o listă, dacă această listă este relativ lungă, subiectul nu are răbdarea să o parcurgă cu aceeași atenție până la capăt, fiind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
virilă („viscol de dureri”) că la izvoarele confesiunii (plîngerii) stă o sensibilitate În stare de criză manifestată printr-un fel de paroxism al durerii (maladie răspîndită În epocă). Este singurul loc unde se Întrevede că tensiunea interioară a atins, prin amplitudine, un anumit grad de violență. Izolată, imaginea nu este Însă esențială. Pare, mai degrabă, un fir subțire tras din pînza literară a unei epoci care are gustul lamentației, chiar gustul pentru o frenezie a lamentației. Sensibilitatea lui CÎrlova nu este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a putea determina În poemul heliadesc o clară imaginație materială. Însă, din moment ce există poezia, trebuie să existe În inima acestui retorism și cîteva elemente care particularizează imaginarul. Începem prin a observa că noțiunile, lucrurile capătă În lirica lui Heliade atributul amplitudinii, vastității. Obiectele, stările sînt totdeauna largi, Înalte, iar dacă noțiunea implică un sens moral, atunci ea primește unul din determinantele nelimitatului și insuportabilului: e „Îngrozitoare”, „cumplită”, „infernală” etc. Asta dovedește un gust pentru perspectivele vaste și un apetit (În ordine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui „vergural”, ochiul „verde dulce”, răsfățurile care, prin natura lor, presupun un exces, o tulburare a simțurilor, răsfățurile sînt mereu dulci și dalbe la Bolintineanu. Pasiunea nu-și accelerează ritmul și nu tinde, În poezia lui, spre acea stare de amplitudine și tensiune vecină cu dezastrul, pasiunea merge, dimpotrivă, spre puritatea inițială, eliberată de orice formă de dramatism. Există o amplificare a sentimentului, dar una ce-l purifică și-l Împinge spre zona În care visceralul nu are acces. O amplificare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
furtunoase, El pasă cu mîndrie, căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment obscur: sentimentul măreției În dezordinea naturii (tema
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
corespunzându-le, probabil, o anumită realitate neurobiologică (B1); ipotetic, ea s-ar putea referi la un deficit de serotonină. Schema cognitivă disfuncțională este cauză pentru o trăire depresivă (P2). Acestei trăiri îi corespunde, desigur, o realitate neurobiologică (B2) - ipotetic: o amplitudine scăzută a potențialului postsinaptic excitator. Așadar, teoria psihologică și cea biologică a depresiei nu sunt în opoziție sau alternative. Ele sunt descrieri diferite ale aceluiași fenomen; în acest context, discursul „cauzal” trebuie menținut în cadrul aceluiași limbaj. Afirmația „Schemele cognitive cauzează
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
alternative. Ele sunt descrieri diferite ale aceluiași fenomen; în acest context, discursul „cauzal” trebuie menținut în cadrul aceluiași limbaj. Afirmația „Schemele cognitive cauzează trăirea depresivă” ar putea corespunde în limbaj biomedical, urmând ipoteza noastră anterioară, afirmației „Deficitul de serotonină determină o amplitudine redusă a potențialului postsinaptic excitator”. Deficitul de serotonină nu ne face să avem scheme cognitive disfuncționale, ci reprezintă descrierea biologică a schemelor cognitive disfuncționale! Similar, factorii psihologici nu cauzează modificări ale indicatorilor neurobiologici, ci corespund (descriu) unor astfel de modificări
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
regiunea lui din Severin, unde, deși filat, se putea ascunde. Munteanu nu putea dispare fără a atrage atenția. Cât despre Tudorel, probabil și-au zis că arestarea lui ar produce atâta vâlvă în cercurile intelectuale, încît asta ar folosi, mărind amplitudinea amenințărilor Mișcării, alimentând scandalul de care avea nevoie. De aceea Siguranța nu l-a reținut, simulând o respectuoasă indiferență. De observat că Tudorel a avut la interogator amorul propriu de a nu spune nici o minciună. Mișcarea conta prin sugestii străine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
la acest nivel de înțelegere indiferent de etnie, adresabilitate și/sau apartenența socială a pacientului. IV. 2 Pulsurile chinezești o componentă importantă a metodelor alternative de diagnostic Spre deosebire de medicina europeană, ce caracterizează pulsul, doar în ceea ce privește ritmicitatea (ritmic-aritmic), frecvența (tahicardic-bradicardic) și amplitudinea (puls marepuls mic), medicina extrem-orientală cercetează pulsurile pe un plan mult diversificat. Studiul atent a permis descrierea a 27 de caractere ale pulsurilor în special privind: frecvența, ritmicitatea, duritatea, amplitudinea, forma, plenitudinea și amplasamentul. Pulsurile chinezești sunt în număr de
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
ce caracterizează pulsul, doar în ceea ce privește ritmicitatea (ritmic-aritmic), frecvența (tahicardic-bradicardic) și amplitudinea (puls marepuls mic), medicina extrem-orientală cercetează pulsurile pe un plan mult diversificat. Studiul atent a permis descrierea a 27 de caractere ale pulsurilor în special privind: frecvența, ritmicitatea, duritatea, amplitudinea, forma, plenitudinea și amplasamentul. Pulsurile chinezești sunt în număr de 12 situate pe artera radială la nivelul unui segment de 5-6 cm, unde se ia și în mod obișnuit pulsul (ca în medicina alopatică), dar se cercetează trei niveluri și
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
celei folosite pentru membrele superioare prin inspecție, palpare, percuție și auscultație insistând asupra manevrelor, ce aduc informații utile. · În cazul suspectării unui lumbago se solicită pacientului aflat în această poziție să ridice de pe planul patului membrele inferioare extinse până la o amplitudine de minim 10 grade, manevră dificil de realizat datorită algiilor lombare intense declanșate sau exacerbate (manevra Demianov). · Inspecția evidențiază aspectul tegumentelor, colorații speciale, prezența varicelor, a tulburărilor trofice, erupții, edem, calitatea fanerelor, poziția specială a degetelor, cum ar fi haluce
IV. Diagnosticul şi tehnica examinării pacientului în medicina alternativă/alopatică. In: Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
prezente. Impactul acestor schimbări globale asupra raționalității antropologice este dublu metodologic, dar și epistemologic. Dacă legitimitatea etnografică cunoaște astăzi o aură nouă, izolaționismul monografic care formează teritoriul ei este însă în mare parte învechit, în virtutea modurilor actuale de internaționalizare pluralistă. Amplitudinea raporturilor din ce în ce mai numeroase economice, politice, identitare etc. pe care le întreține orice grup social cu lumea exterioară este partea constitutivă a existenței, a referențialității lui proprii. O configurație paradoxală are loc: pe de o parte, se impun regimurile de autoreferențialitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
45. Nistor, M.: Istoria și filosofia religiei, volumul I, Curs tipărit, Iași, 1990. 46. Roșca, D. D.: existența tragică, Editura Științifică, București, 1971. 47. Sergiu, Pavel Dan: Proza fantastică românească, Editura Minerva, 1975. 48. Simion, E.: M. Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995. 49. Simion, E.: Scriitori români de azi, vol. II, editura Cartea Românească, București, 1977. 50. Simion, E.: Tristan și Isolda, În „România literară” 24, nr. 18, 2 mai 1991. 51. Simion, E.: Nivelele textului mitic, postfață
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Berger, un psihiatru german, a făcut un test EEG în 1924 (Brazier, 1960, apud Hoeksema, 1998)19. A identificat diferite modele ale activității EEG pe care le-a numit alpha, beta, theta și delta și care diferă în frecvență și amplitudine. Aceste diferite modele sunt corelate cu comportamentul uman. Când te trezești în mod normal, activitatea EEG alternează între activitatea alpha și beta. Activitatea theta are loc când ești somnoros iar activitatea delta apare în timpul somnului cu vise. EEG a fost
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în jur de 50 de mi-lioane, factorii se pot ordona descrescător după cum urmează: diploma (inclusă în PCS) este o variabilă puternică: de la 18 % pentru indivizii fără diplomă la 64 % pentru cei care au urmat studii superioare; PCS face să varieze amplitudinea frecventării de la 65 % (2/3 din cadre au mers la muzeu într-un an) la 22 % (inactivii pensionați). Clivajul activi/inactivi este deci determinant. În plus, diferențele merg de la 65 % la 20 % (agricultori) sau 23 % (muncitori), adică de la 1 la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
așezarea sa, teritoriul comunei se află poziționat în extremitatea nord-estică a Câmpiei Române din sectorul Câmpiei Tecuciului, la zona de contact cu Podișul Central Moldovenesc. Respectiva poziție geografică are consecințe importante asupra climei, conferind locului un accentuat caracter continental cu amplitudini termice mari, pozitive și negative, în funcție de anotimp, cu precipitații, în general, reduse.Totuși, din punct de vedere hidrografic, întreg teritoriul aparține de bazinul inferior al Bârladului și al Siretului, cu pâraiele Corozelului și Bârloviței, plus o mulțime de gârle, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trebuințe materiale (hrană, îmbrăcăminte, unelte etc.), cât și preocupări prin care urmărește să-și înfrumusețeze existența. Este ceea ce s-a definit a fi viața spirituală, concretizată în crearea de valori care să poată produce trăiri și satisfacții sufletești de diferite amplitudini. În felul acesta, omul se detașează existențial de celelalte făpturi înconjurătoare. Reținem că fenomenul cultural și artistic există din cele mai vechi timpuri, din preistorie, și-l observăm în grija creatorilor de valori materiale de a da formă estetică obiectelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Kuhn] spune doar că ele nu pun capăt crizei; adică prin ele însele nu sînt suficiente pentru a efectua tranziția de la o paradigmă la alta" (Gutting 1980: 6). CONCLUZIE În anii '70, realismul a pierdut controlul asupra disciplinei și asupra amplitudinii pe care aceasta a atins-o. Disciplina s-a descris pe sine ca o dispută a paradigmelor, în care sînt recunoscute în general trei școli de gîndire, despre care se spune că avansează teorii incomensurabile. Așa cum am argumentat mai sus
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
J.B., Statistică - teorie și aplicații, Editura Eftimie Murgu, Reșița, 2006. footnote> 1) Media valorilor observate ( x ) se determină ca raport între suma valorilor observate (xi) și numărul observațiilor 2) Variația valorilor observate în jurul mediei se determină cu ajutorul a trei indicatori: amplitudinea absolută a variației (A), care se obține ca diferență între valoarea maximă (xmax) și valoarea minimă (xmin) observate: . Varianța este un indicator abstract, nu are formă concretă de exprimare și măsoară variația totală a valorilor observate în jurul mediei („împrăștierea” totală
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
vedere măsurarea riscului de timp, a riscului de cost și a riscului de neîndeplinire a indicatorilor de performanță stabiliți (caracteristică de natură cantitativă a calității unui produs) pe baza unor metode de control statistic. Metodă de control statistic prin măsurarea amplitudinii Această metodă se utilizează pentru identificarea cauzelor variabilității valorilor efective ale obiectivelor proiectului în raport cu valorile planificate și presupune parcurgerea următoarelor etape: 1) se determină limita superioară a valorilor efective ale obiectivelor (LS): LS = D4 × ,x unde: x - media valorilor efective
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
preluată din tabele statistice; 3) se compară valorile efective ale obiectivelor proiectului cu limitele intervalului de încredere și dacă unele dintre valorile efective nu se încadrează în intervalul cuprins între limita inferioară și cea superioară ale valorilor efective ale obiectivelor (amplitudinea valorilor efective) înseamnă că variabilitatea valorilor efective ale proiectului este determinată atât de factori cuantificabili, cât și de factori necuantificabili, iar riscul proiectului nu poate fi determinat. În astfel de cazuri, se impune identificarea factorilor cuantificabili care stau la baza
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
-5,8ș în anul 1957, iar cea mai ridicată a avut valoarea de 7,2șC în anul 1978. Mediile termice ale lunilor au mers normal, cu maxima în luna iulie 21,7șC și minima în ianuarie -3,7șC, rezultând o amplitudine medie de 25,4șC. Temperaturile extreme absolute s-au înregistrat la 27 iulie 1982 - cea maximă de 39,2șC și la 28 ianuarie 1974 de -32,8șC - cea minimă. Amplitudinea maximă absolută de 70șC pune în evidență continentalismul accentuat al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
21,7șC și minima în ianuarie -3,7șC, rezultând o amplitudine medie de 25,4șC. Temperaturile extreme absolute s-au înregistrat la 27 iulie 1982 - cea maximă de 39,2șC și la 28 ianuarie 1974 de -32,8șC - cea minimă. Amplitudinea maximă absolută de 70șC pune în evidență continentalismul accentuat al climei. Suma anuală a temperaturilor de peste +10șC realizate este de 3112 șC. În medie, anual se înregistrează 97 de zile de îngheț în aer și 117 zile cu îngheț la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]