KorAP: Find »[drukola/base=analizat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...64 >

1,580 matches

Corola-website/Law/150752_a_152081

6. Acid sulfuric diluat: 90 ml acid sulfuric (p20=1,84 g/ml) se diluează în apă până la un volum de 11. 5. Aparatură 5.1. Baie de apă. 5.2. Balanța analitică. G. Mod de operare Dacă proba de analizat este acid liber, se cântărește o probă de aproximativ 10 g, cu o precizie de 10 mg și se diluează cu 70 ml apă. Se adaugă o soluție ce conține 10 g de carbonat de sodiu anhidru (4.3) în

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
În același timp, se prepară o soluție de referință repetând operația de la punctul 6.1.1, dar înlocuind 0,1 g de probă cu 1 ml soluție de acid salicilic (4.3). 6.1.3. Se compară colorația probei de analizat cu cea a soluției de referință. 6.2. Probe de derivați sodici ai p-hidroxibenzoatului de metil, etil și n-propil 6.2.1. Se repetă operația de la punctul 6.1.1 acidificând cu acid sulfuric de 1 mol/l (4

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
2.2. Se repetă operația de la punctul 6.1.2. 6.2.3. Se repetă operația de la punctul 6.1.3. 7. Prezentarea rezultatelor 7.1. Interpretarea testului pentru determinarea limitei Dacă colorația roșu-violet din eprubeta ce conține proba de analizat este mai intensă decât cea a soluției de referință, testul este pozitiv iar proba conține peste 0,1% acid salicilic. 7.2. Sensibilitate Testul de determinare a limitei este de 30 mg acid salicilic pentru 100 g proba. 7.3

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
sodiu în prezența fenolftaleinei. 4. Reactivi 4.1. Soluție de fenolftaleina 1% (mlv) în etanol. 4.2. Hidroxid de sodiu 1 mol/l. 5. Aparatură 5.1. Balanța analitică. 6. Mod de operare Se cântăresc aproximativ 3 g proba de analizat, cu o precizie de 1 mg, si se dizolvă în aproximativ 50 ml apă. Se adaugă două sau trei picături de soluție indicator de fenolftaleina (4.1) și se titrează cu hidroxid de sodiu de 1 mol/l (4.2

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
Fiecare cantitate de 20,42 mg ftalat acid de potasiu este echivalentă cu 1 ml de acid percloric 0,1 mol/l. 5. Aparatură 5.1. Balanța analitică. 6. Mod de operare Se cântăresc aproximativ 0,2 g proba de analizat, cu o precizie de 0,5 mg, si se dizolvă în 50 ml acid acetic glacial (4.1). Se adaugă câteva picături de soluție indicator violet cristalizat (4.2) și se titrează cu o soluție de referință de acid percloric

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
Reactivi 4.1. Soluție de referință conținând formaldehida (0,01 mg/ml) preparată prin diluarea unei soluții concentrate de formaldehida (400 mg/ml). 4.2. Reactiv Schiff. 5. Mod de operare 5.1. Se cântărește aproximativ 1 g proba de analizat, cu o precizie de 1 mg, si se adaugă 100 ml apă și se agită. Se filtrează soluția dacă este necesar și se tratează 1 ml de filtrat sau soluție de referință cu 1 ml reactiv Schiff (4.2). În

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
filtrat sau soluție de referință cu 1 ml reactiv Schiff (4.2). În același timp, se tratează 1 ml soluție de referință conținând formaldehida (4.1) cu 1 ml reactiv Schiff (4.2). 5.2. Se compară colorația probei de analizat cu cea a soluției de referință. 6. Prezentarea rezultatelor 6.1. Interpretarea testului pentru determinarea limitei Dacă colorația roșie a eprubetei conținând soluția de analiză este mai intensă decât cea a eprubetei conținând soluția de referință, testul este pozitiv și

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
este cunoscut. Electrozii trebuie spălați cu apă și apoi curățați cu grijă cu o cârpă moale sau trebuie spălați cu apă, apoi de două ori cu prima soluție de probă/soluție etalon înainte de a fi introduși în următoarea soluție de analizat/soluție etalon. Dacă proba are un pH acid, soluțiile tampon utilizate pentru verificarea pH-ului trebuie să fie cele cu pH 4 (4.1.2) și pH 6,88 (4.1.1). Dacă proba are un pH alcalin, soluțiile tampon

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
cele cu pH 9,22(4.1.3) și pH 6,88(4.1.1). 6.2. Determinarea propriu-zisă Concentrația probei de analizat sau prepararea probei trebuie să fie în conformitate cu Directivă Comunității referitoare la aditivi alimentari. Se prepară proba de analizat prescrisa utilizând apă distilata (4.3) la 20 grade C agitând continuu. După agitare se introduc în soluție electrozi din sticlă și după două minute se citește pH-ul pe pH metru (5.1). 7. Prezentarea rezultatelor 7.1. Repetabilitate

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
5 ppm pentru portocale și 0,8 ppm pentru lamai. Anexă XX la Norme MODALITĂȚI DE PRELEVARE A CITRICELOR PENTRU CONTROLUL CONSERVANȚILOR A. Prelevare I. Prelevările se efectuează utilizând metode științifice care să asigure obținerea probelor reprezentative pentru lotul de analizat. ÎI. Probele trebuie să corespundă cel putin următoarelor exigente: o parte a unei livrări care prezintă aceleași caracteristici, cum ar fi: varietate, grad de maturare, tip de ambalaj. Ambalarea și transmiterea probelor 1. Probele sunt introduse în recipiente ermetice; 2

NORMĂ din 12 iulie 2002 privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consum uman*). In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/150752_a_152081]
Corola-website/Law/149464_a_150793

care se face referire în prezența normă sanitară veterinară, trebuie să fie aplicați în cadrul metodelor de referință ale analizelor de reziduuri ale metalelor grele și de arsen. 2. În sensul prezenței norme sanitare veterinare se înțelege prin: a). Partea de analizat: o componentă a probei de analizat care trebuie măsurată. Termenul de parte de analizat include derivatele formate din partea de analizat oricând acest lucru este necesar. b). Material standard: o substanță bine definită cu puritate analitică recunoscută ce se folosește în

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
normă sanitară veterinară, trebuie să fie aplicați în cadrul metodelor de referință ale analizelor de reziduuri ale metalelor grele și de arsen. 2. În sensul prezenței norme sanitare veterinare se înțelege prin: a). Partea de analizat: o componentă a probei de analizat care trebuie măsurată. Termenul de parte de analizat include derivatele formate din partea de analizat oricând acest lucru este necesar. b). Material standard: o substanță bine definită cu puritate analitică recunoscută ce se folosește în prepararea soluțiilor de calibrare și în

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
metodelor de referință ale analizelor de reziduuri ale metalelor grele și de arsen. 2. În sensul prezenței norme sanitare veterinare se înțelege prin: a). Partea de analizat: o componentă a probei de analizat care trebuie măsurată. Termenul de parte de analizat include derivatele formate din partea de analizat oricând acest lucru este necesar. b). Material standard: o substanță bine definită cu puritate analitică recunoscută ce se folosește în prepararea soluțiilor de calibrare și în calibrarea curbelor. c). Material certificat de referință: o

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
reziduuri ale metalelor grele și de arsen. 2. În sensul prezenței norme sanitare veterinare se înțelege prin: a). Partea de analizat: o componentă a probei de analizat care trebuie măsurată. Termenul de parte de analizat include derivatele formate din partea de analizat oricând acest lucru este necesar. b). Material standard: o substanță bine definită cu puritate analitică recunoscută ce se folosește în prepararea soluțiilor de calibrare și în calibrarea curbelor. c). Material certificat de referință: o probă de substanță sau un singur

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
coeficient de variație așa cum este definit în ISO 3534-1977, 2.35 (coeficientul de variație: rata de deviație standard a valorii absolute a mediei aritmetice). g). Limită de detecție: cel mai mic conținut măsurat prin care este posibil sa deducem prezenta analizatului cu o certitudine statistică rezonabilă. Limită de detecție trebuie să fie raportată la conținut. Se exprimă în mg/kg sau æg/kg (analizat/produs), împreună cu suma părților de analizat (în grame) folosit în mod obișnuit în analize. Limită de detecție

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
aritmetice). g). Limită de detecție: cel mai mic conținut măsurat prin care este posibil sa deducem prezenta analizatului cu o certitudine statistică rezonabilă. Limită de detecție trebuie să fie raportată la conținut. Se exprimă în mg/kg sau æg/kg (analizat/produs), împreună cu suma părților de analizat (în grame) folosit în mod obișnuit în analize. Limită de detecție este numeric egală cu de trei ori deviația standard a mediei determinării blank (n 20). Testul blank este definit ca fiind procedura analitică

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
mai mic conținut măsurat prin care este posibil sa deducem prezenta analizatului cu o certitudine statistică rezonabilă. Limită de detecție trebuie să fie raportată la conținut. Se exprimă în mg/kg sau æg/kg (analizat/produs), împreună cu suma părților de analizat (în grame) folosit în mod obișnuit în analize. Limită de detecție este numeric egală cu de trei ori deviația standard a mediei determinării blank (n 20). Testul blank este definit ca fiind procedura analitică completă, fără parte de analizat, sau

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
de analizat (în grame) folosit în mod obișnuit în analize. Limită de detecție este numeric egală cu de trei ori deviația standard a mediei determinării blank (n 20). Testul blank este definit ca fiind procedura analitică completă, fără parte de analizat, sau luate în locul unui total echivalent de apă distilata. h). Sensibilitate: o măsurare a capacității metodei de a face diferența între micile diferențe ale părții de analizat. În acest document sensibilitatea este definită ca fiind sinapsa curbei de calibrare la

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
20). Testul blank este definit ca fiind procedura analitică completă, fără parte de analizat, sau luate în locul unui total echivalent de apă distilata. h). Sensibilitate: o măsurare a capacității metodei de a face diferența între micile diferențe ale părții de analizat. În acest document sensibilitatea este definită ca fiind sinapsa curbei de calibrare la nivelul la care interesează. i). Practicabilitate: o caracteristică nestandardizata a procedurii analitice. Este dependentă de scopul metodei și este determinată de cereri legate de primiri probe și

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
o listă de acomodări prin care metodele candidate pot fi aplicate așa cum sunt prezentate sau cu modificări minore. B. Alte criterii selectate în legătură cu determinarea metalelor grele și arsen. 1. Cuantificare: a). Limită cuantificării: Cel mai redus conținut al părții de analizat care poate fi măsurat cu o certitudine statistică rezonabilă. Dacă acuratețea și precizia sunt constant peste nivelul de concentrație admis, de detectare atunci, limită cuantificării este numeric egală cu de șase ori deviația standard a valorii medii a testului blank

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
3. media peste 1000 mg/kg: 0,10. d) Curbele de calibrare: daca metodă depinde de curbă de calibrare atunci următoarele informații trebuiesc date: ... 1. Pentru curbă de calibrare liniară, limită din care o linie de legătură există între componentele analizatului în soluțiile standard și magnitudinea semnalelor produse de instrumentele de măsură. 2. Dacă cuantificarea este bazată pe o curbă de calibrare neliniara formulă matematică va descrie curbă de calibrare. 3. Nivelele acceptate în care magnitudinea semnalului produs prin instrumentele de

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
de confirmare a conținutului trebuie să fie descrisă. Este foarte important că interferență care poate apărea din componentele probei să fie investigate. Astfel, măcar cea mai mare parte a probelor care nu au efect de interferare în cuantificarea părții de analizat (după decompoziție corespunzătoare și spălare) trebuie să fie indicate. În spectrofotometria de absorție atomică, în special cu tehnică cuptorului de grafit, erorile de valori (prea mari) pot fi obținute în timpul unei corecții inadecvate ulterioare. Metodele de referință trebuie să conțină

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
generale Laboratoarele care efectuează analize pentru determinarea cantitativa a metalelor grele și arsenului, trebuie să asigure faptul că criteriul de interpretare al rezultatelor sunt îndeplinite în concordanță cu cerințele acestui capitol. Criteriul este creat pentru identificarea și cuantificarea părții de analizat și ajută la prevenirea falselor rezultate pozitive. Pentru o concluzie pozitivă, rezultatele analitice trebuie să îndeplinească criteriul descris pentru o procedură analitică specială. 2. Interpretarea rezultatelor: definirea unui rezultat pozitiv și negativ. a). Rezultatul pozitiv: daca, potrivit procedurilor de analiză

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
prevenirea falselor rezultate pozitive. Pentru o concluzie pozitivă, rezultatele analitice trebuie să îndeplinească criteriul descris pentru o procedură analitică specială. 2. Interpretarea rezultatelor: definirea unui rezultat pozitiv și negativ. a). Rezultatul pozitiv: daca, potrivit procedurilor de analiză, conținutul măsurat al analizatului din proba este egal sau mai mare decât limită maxim admisă plus de "n" ori deviația standard corespunzătoare unui coeficient maxim de variație permis pentru metodă așa cum este prevăzut la cap. I, lit. B, pct. 3 pentru limită respectivă, proba

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]
pentru metodă așa cum este prevăzut la cap. I, lit. B, pct. 3 pentru limită respectivă, proba are un conținut crescut peste limita maxim admisă. Rezultatul analizei este pozitiv. b). Rezultatul negativ: daca, potrivit procedurii analitice, conținutul măsurat al probei de analizat din proba este mai scăzut decât limită maxim admisă plus "n" ori deviația standard corespunzătoare unui coeficient maxim al variației permis respectiv, proba este considerată a avea un conținut sub limita maxim admisă. Rezultatul analizei este negativ. Notă 1: un

NORMA SANITARĂ VETERINARA din 3 februarie 2003 privind metodele de referinţa pentru detectarea reziduurilor de metale grele şi arsen*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/149464_a_150793]