1,979 matches
-
a promis că orice revendicare a domeniilor regale se va face doar cu acordul stărilor în Diete. Puterea financiară a orașelor a impus menținerea reprezentanților acestora în Dietă și chiar constituirea, conform Constituției din anul 1500, a unei curii orășenești. Anarhia politică va fi menținută în Boemia și timpul domniei lui Ludovic al II-lea (1516-1526), asigurând continuitate supremației stărilor. Pentru înțelegerea tabloului politic din acele vremuri, este semnificativ răspunsul stărilor în Dieta Moraviei, unde se menținea echilibrul de forțe intern
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
unificat toate teritoriile poloneze și s-a declarat, la Gniezno, rege al întregii Polonii. După asasinarea lui, marea nobilime și bogatul patriciat urban "au dat" coroana lui Venceslav al II-lea Przemysl (1305-1306), rege al Boemiei. În mijlocul luptelor interne și anarhiei create s-a ridicat Vladislav "cel Scurt" (1320-1333), din dinastia Piasti. El a încercat să supună autorității monarhice cavalerii polonezi și clerul, apoi să înfrângă rezistența orașelor, în special Cracovia și Poznan. Aceste orașe erau atașate Uniunii cu Boemia, al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a căpătat conștiința puterii ei și aspira la un loc în viața publică. Aspirațiile îi erau împiedicate însă de marea nobilime. Clerul va profita de situația de criză dintre cele două stări, susținând șleahta și provocând o situație cvasipermanentă de anarhie. Acordarea privilegiilor șleahtei de către regii Poloniei, începând cu Ludovic I de Anjou, a modificat treptat echilibrul din interiorul stărilor în favoarea nobilimii războinice. Contextul favorizant, de care șleahta a știut să profite, l-au creat atât eligibilitatea tronului, cât și participarea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
credința față de rege prin simpla violare reală și conștientă de către suveran a pactului (pacta conventa) violare recunoscută de Senat și stări -, sau în cazul în care Senatul nu era consultat de rege în actul guvernării 460. Într-o epocă de anarhie nobiliară, care domina viața politică a Poloniei, când regele, în ciuda titlului său nu era mai mult decât un "președinte al republicii regatului Poloniei"461, Ștefan Báthory a reușit o politică de echilibrare a raporturilor cu Adunările reprezentative ale stărilor privilegiate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
expresia luptei monarhiei cu stările. Caracterul dualist al puterii se va manifesta prin alternarea perioadelor de predominare a stărilor cu cele de consolidare a puterii monarhice, ceea ce a ușurat procesul de centralizare instituțională, și va crea o stare cvasipermanentă de anarhie. Importanța Bulei de Aur pentru viața constituțională a Ungariei, considerată cronologic ca urmând Magnei Charta 483, a fost minimalizată uneori chiar de istoricii maghiari și considerată "o simplă hârtie fără valoare"484. Documentul este însă deosebit de relevant pentru cunoașterea originii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
agravată de interesele divergente pentru tron503. În aceste condiții Sigismund de Luxemburg va încerca să restabilească echilibrul cu stările încheind un pact cu baronii din "Ordinul Dragonului", de altfel cei mai puternici, prin care își promiteau asistență militară pentru stăvilirea anarhiei 504. Regele a făcut eforturi de atragere a nobilimii și orașelor la viața politică. Datorită creșterii puterii economice a orașelor și nevoilor mereu crescânde de bani ale regalității, de la jumătatea secolului al XV-lea se va impune regula de a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
economice pot fi perfect ordonate funcție de un principiu uniform, pregătind astfel calea pentru o interpretare coerentă și logică a evoluției gîndirii umane. Cîteva concepte-cheie pot da consistență și claritate acestui principiu: cel de negantropie, opus entropiei, cel de sinarhie, opus anarhiei, cel de sincronie, opus diacroniei, și cel de sinergie, ca asociere de elemente pentru atingerea aceluiași scop sau îndeplinirea aceleiași funcțiuni. Sunt concepte abstracte, metaștiințifice, ce înlătură principiul cauzalității din explicarea relațiilor, căci cauza și efectul reprezintă, fundamental, același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
statului. Dintre instituțiile-cheie ale cadrului în care se adoptă deciziile, amintim: • o instituție juridică proprietatea privată, care stă la baza liberei inițiative; • un mecanism piața, care permite, prin jocul ajustărilor continue, compatibilitatea deciziilor autonome, care ar fi altfel generatoare de anarhie. Prin importanța sa în funcționarea sistemului și prin caracterul său permanent în punerea în contact a agenților economici, piața reprezintă o adevărată instituție socială. 2.3.2.2. Modelul teoretic al economiei de piață și evoluția ei în realitate Reglementarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
piață: firme multinaționale, organisme internaționale, dar și rețele teroriste și mafiote. Acești actori au modificat profund datele politicii și economiei mondiale, în ciuda ponderii crescînde a statului în economie. Dar, în acest caz, nu cumva ne pierdem regulile și ne bîntuie anarhia? Această contestare are în vedere inclusiv mari funcții tradiționale concedate statului, cum ar fi moneda, ocuparea și chiar securitatea, ceea ce diluează acțiunile guvernamentale. Progresul tehnologic este, în parte, responsabil de aceste evoluții, consideră Susan Strange 12, dar nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
indeterminării și instabilității relațiilor actuale, în care fiecare vine cu regulile sale. Absența, după sfîrșitul războiului rece, a unei contraponderi la hegemonia americană, a negarhiei sau puterii de a nega, limita sau restrînge voința unicei supraputeri, riscă să provoace acum anarhie, instabilitate generalizată și incertitudine. Nimeni nu se mai poate proteja îndărătul frontierelor naționale. Un singur individ sau un mic grup poate falimenta o bancă (vezi cazul Barrings), deturna avioane și lovi ținte aparent impenetrabile, sau plasa într-un loc aglomerat
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a lumii și se opune ordinii divine, încercarea de a impune anumite valori particulare, de a crea o societate-lume condusă de o singură putere globală, care să regleze crizele, furtunile și ravagiile planetare nu conduce decît la fragmentare, fărîmițare și anarhie. Lumea devine o turmă rătăcită ce și-a pierdut păstorul și i-a uitat învățătura: "Căci dacă nu veți crede că EU SUNT, veți muri în păcatele voastre"14. 5.4. HAOSUL ȘI SISTEMELE ECONOMICE Consiliul Național pentru Informații din
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
2005; -intervalul de decizie, între 2005 și 2012, iar punctul de haos în 2012. Anul 2012 ar reprezenta poarta spre o lume nouă, care poate fi mai rea, în care conflictul și violența iau proporții globale și sunt urmate de anarhie, sau mai bună, rezultînd o nouă civilizație, bazată pe un nou mod de a gîndi, pe valori mai bine adaptate și o conștiință mai evoluată, care mobilizează voința oamenilor și le catalizează energiile spre un nou val de creativitate, goana
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
infime. Foarte gravă e absența dialogului, chiar falimentul ideii de dialog, ceea ce creează un deficit major de predictibilitate și instaurează domnia incertitudinii, neliniștii și nesiguranței. În fața amenințării decadenței, barbariei și haosului, Z. Brzezinski consideră că "acum singura alternativă practică la anarhia globală rămîne supremația americană", fapt extrem de discutabil, pentru că tocmai această supremație este violent contestată. Fiecare parte în conflict trebuie să fie conștientă că nu deține monopolul binelui, dreptății și adevărului și că, așa cum spunea Th. Baconsky, "terorismul este expresia mariajului
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
fapt, anxietățile poporului american. Propria putere slăbește America lipsind-o de respectul celor pe care îi "salvează". Pentru a păstra ceea ce are, America crede că trebuie să se extindă, devenind astfel tot mai vulnerabilă și contribuind decisiv la instalarea unei anarhii globale. "Vulturii" de la Washington urmează fidel credința lui Al Capone potrivit căruia "poți obține mai mult cu vorba bună și o armă decît numai cu vorba bună". De fapt, ei reacționează astfel din frică, uitînd ce spunea Roosevelt, cum că
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
impune aici este: dacă democrația americană și drepturile civile tradiționale pot fi compatibile cu acest rol hegemonic pe care America se vede obligată să și-l asume? Lumea are nevoie de această hegemonie, fără de care ar putea aluneca într-o anarhie extrem de nocivă, avînd în vedere, în primul rînd, răspîndirea armelor de distrugere în masă. "Avînd în vedere rolurile contradictorii pe care le joacă în lume, America este menită să fie catalizatorul fie pentru o comunitate globală, fie pentru un haos
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
externă comună și fără o armată, pare incapabilă în fața unei asemenea sarcini, deși principiile sale sunt mai mult decît generoase. Dacă America nu se întoarce schimbată, fără nazuri și cu ceva mai multă inteligență decît forță, alternativa nu e decît anarhia. Legitimitatea și prestigiul S.U.A. au slăbit datorită incompetenței și aroganței, nechibzuinței și ignoranței ultimei sale administrații. Dar lumea nu vrea ca America să se retragă. De fapt, nici nu cred că mai poate s-o facă. Ceea ce se impune însă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Lewis vorbește și el despre un șoc al civilizațiilor, lumea contemporană avînd de rezolvat probleme, mișcări, ce transcend nivelul național. De asemenea, Robert Kaplan îi dă și el dreptate lui Huntington, considerîndu-l unul dintre intelectualii care explică cel mai bine "anarhia ce ne amenință". Acești autori vorbesc despre așa-zisele "culturi iraționale", noul inamic total al Occidentului, state sau rețele "teroriste", care nu respectă logica de disuasiune specifică războiului rece și care sunt oricînd capabile de surprize de mari proporții. Amenințarea
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se întîmplă în Rusia. Oricum, mentalitățile și comportamentele s-au mercantilizat în așa măsură încît fac procesul capitalizării, cu toate primitivismele sale actuale, ireversibil. Un dezechilibru grav s-a creat în domeniul bugetar, în special în componenta sa fiscală, unde anarhia e deplină, iar evaziunea și corupția se întind ca o pecingine. S-a produs o anumită descentralizare a competențelor în favoarea regiunilor, a subiecților federației (mai puțin domeniul militar, afacerile externe, industriile strategice ș.a.) și astfel au ieșit la suprafață decalaje
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
recunoștea că "suntem o clasă conducătoare de rahat și eu fac parte din aceasta"32, îngrijorînd astfel finanțatorii străini. O treime dintre cei 36 milioane de locuitori trăiesc în sărăcie, foamea amenință circa 4 milioane de oameni, disperarea, depresia și anarhia se întind peste țară. Argentina a devenit o adevărată vale a plîngerii, tot mai departe de Dumnezeu și tot mai aproape de Fondul Monetar Internațional. Societatea argentiniană, altădată atît de încrezătoare și de prosperă, a suferit transformări profunde. Majoritatea populației s-
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Tiberiu, Fundamente filosofice ale economiei, Junimea, Iași 2008; Bruckner Pascal, Melancolia democrației, Antet, București, 1996; Bruckner Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002; Brzezinski Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau a conduce, Scripta, București, 2005; Buchanan James, Limitele libertății. Între anarhie și Leviathan, Institutul European Iași, 1997; Buican Denis, Revoluția evoluției, Editura Științifică, București, 1994; Chabot Raoul, Chabot Laurent, Le choc des économies. Les modèles nationaux face à la mondialisation, Ellipses, Paris, 2007; Chirovici Eugen Ovidiu, Puterea, Rao, București, 2009; Ciobanu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
1958; Mursa Gabriel, Liberalismul, Institutul European, Iași, 2005; Nicolescu Basarab, Transdisciplinaritatea, Junimea, Iași, 2007; Nicolescu Basarab, Ce este realitate?, Junimea, Iași 2009; Nordstrom Kjell, Ridderstrale Jonas, Funky bisiness forever. Cum să ne bucurăm de capitalism, Publica, București, 2009; Nozick Robert, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997; Ortega y Gasset, Rebeliunea maselor, Humanitas, București, 1995; Pate Herbert, Hierarchy Theory, The Challenge of Complex Systems, G. Brazziler, New York, 1971; Perkins John, Confesiunile unui asasin economic, Litera Internațional 2007; Pohoață Ion, Capitalismul, Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
s-ar referi la toată poezia scrisă înainte (...). Poetul modern este de obicei "inocent" în raport cu tradiția: se scutură de ea ca de o povară inutilă. Vrea să facă altceva decât înaintașii săi. Sentimentul lui este unul de libertate împinsă până la anarhie. Pentru el, tradiția este o povară purtată cu grație, asumată critic sau ironic"19. Paradigma culturală, atașată Generației '60, anticipată de Labiș și reprezentată, mai ales, de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Ion Gheorghe etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu sine, o revoltă în stare latentă, care nu va mai avea, niciodată, șansa de a reizbucni, din cauza sfărșitului copleșitor, pe care poeta îl simte că se apropie. Un sfârșit apocaliptic, care desființează vremea și vremurile, creând o stare de anarhie generală, care poate fi asemănată cu starea de haos primordial, lipsindu-i, însă, liniștea de atunci: "Mai întâi, dispar cifrele,/ În timp ce limbile pipăie/ Greoaie și oarbe cadrane,/ Nevenindu-le să creadă/ Că nu mai au ce arăta/ Ceea ce nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
său popor l-a părăsit 49. Dubla dorință de care vorbim, este, pentru omul modern, o dorință "nefastă"? Organizarea lumii moderne este în măsură să o împiedice? Lumile indiene fără șefi sunt ele o excepție, o curiozitate în istoria omenirii? ANARHIE ORDONATĂ Bolnav, în timp ce așteaptă vaporul spre Europa, unde a hotarît să se întoarcă, le cere sătenilor să-i ducă bagajele pe malul fluviului. Refuză cu toții. "Le-ai cerut să-ți ducă bagajele. De asta au refuzat", îi explică tînărul servitor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a vorbi despre acest tip de șef care nu este un șef. Concluzia studiului: societatea Nuer este o lume fără șefi. Etnologul numește o astfel de lume acefală (fără cap). Cum să descrii o lume fără șef dar foarte organizată? Anarhia ordonată în care trăiesc se potrivește perfect cu caracterul lor: cine trăiește în mijlocul lor își dă seama că ideea de a-i vedea conduși de niște șefi este absurdă." Educația Nuerilor este strictă și cu totul egalitară. Nici un Nuer nu
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]