38,387 matches
-
anchetei d-lui Cernăianu, și nici în trivialitatea limbajului folosit, dar în prefacerea unor accidente de informație, a unor eventuale uitări sau omisiuni într-o campanie deliberată de "manipulare a opiniei publice". Ca să nu mai spun că Maiorescu iese din anchetă ca un ticălos care, în acord cu junimiștii, conservatorii și liberalii vremii, l-a înlăturat cu brutalitate pe Eminescu din viața publică, mituindu-l (așa cum citiți!) pe doctorul Șuțu ca să-l interneze ilegal pe poet, fără ca acesta să fi fost
Alienațiuni critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16460_a_17785]
-
acreditare academică. (George Ivașcu obișnuia să spună, în fața unor asemenea texte, "să ne gîndim și la Cititor", iar cînd era obligat, din diferite motive, să le publice, îi oferea consolator Cititorului, pentru contrapondere, cîteva specii publicistice vii - interviu, memorialistică, polemici, anchete...) * În volumul triplu, de 240 de pagini, două contribuții ni s-au părut remarcabile. Ambele în secțiunea Arte vizuale, ambele neconvențional-memorialistice. Prima aparține lui J. Waldmann, critic muzical arădean stabilit în Germania, după ce a fost deținut politic în România comunistă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
publicîndu-i lui Brătescu-Voinești oribile articole ce condamna drumul pe care a apucat literatura română. Atunci, în 1936, cînd campania denigratoare era în toi (și Universul, desigur, se afla la post în primele rînduri), E. Lovinescu, într-un răspuns la o anchetă a ziarului Credința, declara: Chiar dacă s-ar ridica spînzurători în Piața Teatrului literatura acestei țări nu se va imbeciliza". De altfel, în politica externă, Stelian Popescu îl elogia pe Mussolini, pe care l-a vizitat în iunie 1933, omagiindu-l
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
pînă își va da bacalaureatul." Aici, în conflictul de putere declanșat pentru acapararea conducerii PCR, "sentimentalul" Gheorghiu-Dej a fost prompt și neînduplecat, de o efectivă ferocitate. În 1948 i-a arestat pe Lucrețiu Pătrășcanu, soția și prietenii săi și, după ce ancheta a trenat mulți ani, a grăbit procesul, i-a judecat pe implicați, condamnîndu-i după moartea lui Stalin, în 1954, pe Pătrășcanu (care a negat, demn și neînfricat, acuzațiile ce i s-au inventat) la moarte, iar pe ceilalți la ani
În apropierea lui Gheorghiu-Dej by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16556_a_17881]
-
frumos machetate de Dana Mîndru, cu excepția cîtorva fragmente de roman cam plicticoase, fiindcă "nu se țin" așa, fără cap și coadă, toate textele sînt interesante și "la zi" (mă rog, la trimestru). Datoria față de Anul Eminescu e împlinită printr-o anchetă referitoare la ediția Christinei Zarifopol-Illias, văzută de pe poziții și din unghiuri diferite. Cristian Livescu se situează de partea celor mefienți în privința autenticității, atîta timp cît documentele nu sunt expertizate de "specialiști de certă probitate", iar ediția "grăbită să șocheze piața
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16566_a_17891]
-
fim cu toții aurolaci culturali, copii săraci și sceptici ai proletcultismului și avangardelor (voazinajelor lor, interferențele și schimbările de pălărie, inclusiv "pohetice", vor trebui cândva lămurite, poate înțelegem pe ce drum ne aflăm de la o vreme). Aici trebuie să ajungem cu ancheta majoratului literar, la definirea, în toate planurile și în toate sensurile, a acestui loc al salvării, a acestui "acasă" axiologic, care explică de ce, în 1989, mințile noastre nu erau pline doar de propagandă comunistă. Chestiunea rezistenței prin cultură este redusă
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
de mică. Cine are bani din sponsorizări private, aceștia nu pot fi decât bani nespălați. Nu ne interesează cum cheltuim banul public, nici publicul, nici piața, facem reviste; suntem ctitori culturali. Revistele altora au conținut de "rahat": cronici, eseuri, interviuri, anchete; le desființăm din postura de administrator al banului public; atâta timp cât avem legea de partea noastră și o operă în spate, ne permitem să nu avem tact, stil, eleganță sau, după caz, bun-simț. Când angajații au opinii, îi pedepsim cu condica
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
să fim neapărat într-un grup de prestigiu. E loc, pentru că sunt mai multe. Unele la vedere, altele mai în underground, funcționând după legi obscure dar intuite de toți. Știm că unele lucruri nu se fac, nu răspundem la anumite anchete, trunchiem citate pentru a manipula texte, discriminăm pozitiv și afirmăm negativ pentru a ne crea un alibi, refuzăm ca numele nostru să apară alături de un altul în vreo dezbatere, anchetă, listă, vrem ca poza noastră să fie mai în centru
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
că unele lucruri nu se fac, nu răspundem la anumite anchete, trunchiem citate pentru a manipula texte, discriminăm pozitiv și afirmăm negativ pentru a ne crea un alibi, refuzăm ca numele nostru să apară alături de un altul în vreo dezbatere, anchetă, listă, vrem ca poza noastră să fie mai în centru, mai sus și, dacă se poate, puțin mai la dreapta. Spunem democrație, diversitate, toleranță și descentralizare doar atunci când suntem minoritari. Scriem prost, dar la obiect, suntem anticalofili, avem idei și
Nervii intelectualului român by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11844_a_13169]
-
vorba, firește, tot de un model, dar în papuci de casă. Se vede bine, familiaritatea nu lipsită de discreție și de o bine măsurată reverență, în răspunsurile pe care le-au dat 24 de scriitori (din cei 75 "îmbiați") la ancheta revistei Apostrof, publicate în numărul 4 din aprilie 2001. Părerile de atunci, puse cap la cap de Marta Petreu, au ajuns, de curînd, carte, în Biblioteca Apostrof: În lumea taților. La originea grupajului despre anii dintîi n-au stat, aflăm
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
doar cărți "în care e vorba despre viața noastră, despre noi, despre cum sîntem noi. (Care noi?)." Un tată care se joacă și se preface. O copilărie mică, pusă pe hîrtie (și scoasă în public) cu vreo 16 ani înaintea anchetei din Apostrof. Personajul "tata", au zis atunci optzeciștii de la "Junimea", e prea pozitiv. Doar că "personajul tata" nu era din "literatură": "era cineva la care mă gîndeam eu zîmbind". Așa e scrisă mica proză, zîmbindu-le unor amintiri, care se amestecă
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
rezultat Ťun portret compozitť - recunoaște Ted Anton -, "plin de ambiguități și de contradicții". Chiar dacă actuala ediție este una revăzută, cartea lui Ted Anton, Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu, nu mai poate aduce elemente noi, mai ales acum, după împotmolirea anchetei oficiale a FBI. Ea oferă însă o lectură pasionantă în care misterul se îmbină cu erudiția pentru a contura destinul enigmatic și trist al celui care ar fi trebuit să fie legatarul științific al lui Mircea Eliade.
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
din spatele acestei afaceri. În noaptea în care Iacobov a ieșit cu cătușe din sediul Parchetului General, el a spus ziariștilor: "Cătușele astea sînt ale lui Băsescu. Ce a dat, aia va primi! Altfel zis, Iacobov s-a declarat victima unei anchete comandate politic de Băsescu și l-a amenințat cu pușcăria pe președintele României. Nu cred că asta e o simplă izbucnire nervoasă a cuiva care s-a trezit din condiția de om cu mare greutate în aceea de purtător al
Exerciții de memorie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11942_a_13267]
-
printre care se numără și thespianul de suflet al regizorului, Dominique Pinon) au o prestație actoricească mult mai rezervată decât cei din filmul anterior. O puteți vedea și pe Marillon Cottilard care joacă rolul unei femei cameleonice ce desfășoară o anchetă proprie (iubitul ei fiind unul dintre cei cinci) al cărei scop e o vendettă. S-a spus deja că modurile în care personajul ei ucide sunt de o inventivitate care ar stârni și invidia lui Poe. Stilizarea vizuală e deci
Doi mari regizori: unul merge înainte, altul înapoi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11957_a_13282]
-
un cuvînt de voioșie"). A analizat raportul dintre oralitate și scris, dintre caracterul spontan și cel controlat al comunicării. A urmărit comentariile metalingvistice ale vorbitorilor ("cum se zice la noi", "pe țărănește"), alegerea între dialect și limba standard în cursul anchetelor, preluarea unor elemente ale limbii standard și încadrarea lor în uzul oral real. A respins multe clișee ideologice, printre care și "dispariția graiurilor". A descris limba vorbită ca un sistem autonom (norma orală), care nu trebuie devalorizat din perspectivă normativă
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
în presa românească în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea? Constantin Hârlav răspunde foarte bine documentat la această întrebare într-un volumaș special, Caragiale intervievat. Sunt nu numai convorbiri cu scriitorul din copilăria interviului românesc, dar și răspunsuri la anchete literare, tipărite într-o "cărticică de buzunar", culese cu osârdie din ziarele și revistele epocii. Toate aceste documente de conștiință literară și atitudine civică, așezate în ordine cronologică, datează din intervalul 1892-1912, corespunzând ultimelor două decenii din viața lui Caragiale
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
care stârnesc mai mult curiozitatea în acest șir de restituiri. În România, prima culegere de interviuri adunate într-un volum se realizează - după cum ne încredințează C. Hârlav în prefața ediției sale - în 1892, cu Plebescistul presei, cuprinzând răspunsurile la o anchetă (un chestionar) cu 24 de întrebări. Răspunde și I. L. Caragiale, alături de Hasdeu, Macedonski, Vlahuță și alte personalități ale momentului. Stânjenit de o asemenea modalitate de interogare, e mult prea laconic și expeditiv. De reținut declarația că ar vrea să trăiască
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
al cărei recent volum de versuri se cheamă O persoană serioasă, îi dorim să nu confunde jocul cu neseriozitatea. Persoanele cu adevărat serioase se joacă. Poeta însăși se joacă de-a copilul în cartea ei. Cititul și norma didactică O anchetă referitoare la postmodernismul românesc găzduiește numărul 7-10/2004 al Echinoxului clujean. Interesantă! l Mai multe cotidiane se ocupă, la sfîrșitul lui februarie, în pagina culturală de soarta Biblioteocii Metropolitane din București. Nu întîmplător, întîlnirea "R.l." din 2 martie, are ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
Am o sugestie: dacă am acorda membrilor guvernului și parlamentului o indemnizație pentru lectură, s-ar pune ei oare pe citit? l Și, dacă tot am vorbit de cotidiane, în Cotidianul din 23 februarie, Elena Vlădăreanu întreprinde și ea o anchetă pe tema Lupilor tineri ai criticii literare. Răspund cîțiva pui de lup, Luminița Marcu, Simona Sora, Marius Chivu, Raluca Dună, Bogdan Alexandru Stănescu, Andrei Terian, Mihai Iovănel. Sînt de acord cu Luminița Marcu: "Critica literară este un mod dacă nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
sirianul, se știa tot ce făcea în facultate și, neprezentând rapoartele lunare despre studenții străini, fata a fost dată în vileag la rectorat printr-o sesizare anonimă că întreține relații sexuale cu un conferențiar al facultății, ca apoi, după ample anchete și investigații, să vină și eliminarea sa de la examenul de stat, cu toate că a reușit să termine ultimul an de studii, cu medii de trecere. În timp ce Mircea se lupta cu slipul încercând să-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
teribilă în niște vremuri gri, o parte semnificativă a absolvenților "generației de aur". Așadar, un Cozorici excepțional în rolul titular, Silvia Popovici în Ofelia, Rauțchi în Actor, Amza Pellea în Horatio. La scurt timp după asta, au început represaliile comuniste, anchetele lungi la Securitate a celor din trupă, calomniile, o presiune născută din denunțuri și delațiuni. Nucleul lui Vlad Mugur era viu și se exprima ca atare liber, fără voie de la Partid. De neacceptat! În 1971, acum treizeci de ani, Vlad
Hamlet sau despre moarte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16037_a_17362]
-
într-un fel ce mă șoca totdeauna, retrăgându-și mult, pas cu pas, umărul drept, de-a-ndaratelea, și bătându-mă ușurel peste obraz cu palma și zicându-mi, vesel, că nu mă mai publică deoarece eram prieten cu Negoițescu, aflat în anchetă. Înmărmurisem... Întrebându-l "și ce dacă? și ce are una cu alta?" - el făcuse sec privindu-mă în ochi, cu cinismul său voios: Are!... * Urmară, după 1968, vremuri ceva mai bune, un timp... A fost vremea atâtor întâmplări, pe când scriitori
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
pe loc de 90 de ani. Să vedem ce-o mai fi peste alți 90. Clubul cronicarilor literari despre moartea unei specii critice: cronica literară: sub acest titlu publică VATRA din Tg. Mureș în numărul dublu 359-360 (aprilie-mai 2001) o anchetă ce putea deveni dramatică. Întrebările, două, se referă la rostul cronicii, dacă autorii de cronici și scriitorii mai cred în ea, și la o eventuală criză a receptării ei, care conduce inevitabil la confuzia valorilor. La prima întrebare, răspunsul e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
dacă nu greșim, nimeni. Nici chiar scepticul nemîntuit Al. George, care observă totuși, cu temei, că explozia de publicații postdecembriste i-a găsit pe cronicari nepregătiți. Un lucru e sigur: cronicari există, din belșug, în revistele noastre (între răspunzătorii la anchetă cei mai numeroși sînt cronicari care dețin rubrici în momentul de față), destui foarte talentați, cîțiva cu autoritate (Gh. Grigurcu, Al. Cistelecan, Dan C. Mihăilescu, spre a-i menționa pe cei fără întrerupere activi), așa că nu se poate vorbi de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16089_a_17414]
-
primar care și-a făcut din unsuroșenie un stil și din șmecherie levantină un mod de-a se manifesta politic. În al doilea rând, unica mea contribuție la revista Timpul� s-a redus la o pagină dactilo, ca răspuns la ancheta inițiată de redacție asupra spiritului... bănățean. Am profitat de prilej pentru a aduce, chiar și în acel context, elogiul Iașului, spunând, textual, că alături de Cluj și București ne este, nouă, bănățenilor, �net superior "la capitolul înzestrare nativă" și "personalități culturale
Pamflet cu primari by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16110_a_17435]