6,567 matches
-
Sugarii autiști pot prezenta în plus caracteristici conexe, printre care: reacții vizuale anormale față de obiecte, ca fixarea unui obiect bine luminat o perioadă lungă de timp; probleme de somn sau alimentație; ezitări în explorarea mediului; hiperactivitate sau stări letargice; reacții anormale la stimuli senzoriali auditivi, vizuali, odorizanți, tactili, dureroși etc.; hipo sau hipertonie. 2.3.2. Caracteristicile specifice la copii cu autism de la un an și șase luni la patru ani În ceea ce privește relațiile sociale copilul autist poate: să prefere singurătatea; să
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
lipsa utilizării limbajului în comunicare (chiar dacă poate vorbi, copilul nu-și poate exprima dorințele); absența gesturilor corespunzătoare; incapacitatea folosirii primelor cuvinte; tendința de a repeta ce i se spune; manieră necorespunzătoare de a vorbi (de exemplu: voce atonă, aritmică, ton anormal de înalt sau prea slab) Privind comportament repetitiv, acesta poate fi concretizat în: manipularea necorespunzătoare a obiectelor; mișcări anormale ale corpului și capului; preocuparea persistentă pentru unele părți ale obiectelor; atașarea de lucruri neobișnuite; reacții agresive la modificarea unor elemente
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
primelor cuvinte; tendința de a repeta ce i se spune; manieră necorespunzătoare de a vorbi (de exemplu: voce atonă, aritmică, ton anormal de înalt sau prea slab) Privind comportament repetitiv, acesta poate fi concretizat în: manipularea necorespunzătoare a obiectelor; mișcări anormale ale corpului și capului; preocuparea persistentă pentru unele părți ale obiectelor; atașarea de lucruri neobișnuite; reacții agresive la modificarea unor elemente nesemnificative din mediu; nevoia excesivă de repetitivitate și constanță comportamentală sau legată de mediul înconjurător; atașarea de obiecte neobișnuite
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
de somn și alimentație, retard în dezvoltarea motorie, uneori se mușcă și se trag de păr. Contrastând cu tulburările pervazive de dezvoltare, pacienții cu S.A. sunt deseori descriși ca foarte sociabili. Sunt foarte afectuoși, râd deseori. Majoritatea au un EEG anormal și crize de epilepsie. Mulți tind să aibă un mers rigid și mișcări corporale spasmodice. De asemenea, prezintă caracteristici faciale distincte, cum ar fi o gura larg deschisă și zâmbitoare, buza de sus subțire, ochi adânci. Mai mult de jumătate
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
neurologice "minore" pot conduce la o slabă coordonare, tulburări senzoriale, slabă conștientizare a propriului corp, etc. Sindromul X fragil denumit și sindromul Martin-Bell, este o afecțiune genetică, fiind cea mai comună formă de retard mental moștenit. E o moștenire genetică anormală, în sensul că mama este purtătoarea genei, transmițând-o fiilor săi. Afectează 1 din 1000 sau 1 din 2000 băieți, numărul femeilor purtătoare putând fi substanțial mai mare. Persoanele afectate prezintă un retard mental între moderat și sever. Femeile pot
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
dezvoltarea socială perturbată care prezintă o serie de caracteristici ce nu depind de nivelul intelectual; ⇒ întârzierea și devierea dezvoltării limbajului cu trăsături ce nu privesc nivelul intelectual; ⇒ insistența menținerii acelorași aspecte legate de mediu sau comportament ca jocuri stereotipice, preocupări anormale sau rezistența la schimbare; ⇒ evaluarea înainte de 30 de luni. Criteriile DSM-III. În 1980, a treia ediție a DMS (Manualul de diagnostice și statistici a bolilor mentale - ediția a III a) publicată de Asociația Americană de Psihiatrie, termenul de tulburări pervasive
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
tulburări pervasive de dezvoltare a fost folosit în scopul denumirii categoriei din care fac parte autismul și dizabilitățile asociate. Autismul infantil a fost definit prin: 1. lipsa capacității de a reacționa la celelalte persoane din jur; 2. limbaj absent sau anormal; 3. rezistență (împotrivire) întâmpinată la schimbarea mediului sau obsesie pentru unele obiecte; 4. absența trăsăturilor schizofrenice; 5. punerea diagnosticului înainte de 30 de luni. DSM-III cuprinde de asemenea criterii de diagnostic și pentru dizabilitățile asociate. După o analiză ulterioară, în 1987
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
a diagnosticului de autism, după cum urmează: ⇒ relații personale deficitare (definiți de o listă clinică ce cuprinde 9 itemi); ⇒ absență sau devierea vorbirii și a dezvoltării comunicării (8 items); ⇒ insistența menținerii aceluiași mediu și manifestarea rezistenței la schimbare (6 items); ⇒ răspunsuri anormale la stimuli senzoriali și mișcări distorsionate (10 items). Vârsta potrivită punerii diagnosticului, nivelul de inteligență și etiologia nu au fost specificate. De asemenea, nu a fost menționat de câți itemi este nevoie pentru diagnosticarea autismului. Criteriile actuale de diagnosticare a
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
sau slaba dezvoltare a acestuia; d. lipsa unui joc spontan și variat ori a unui joc imitativ social corespunzător nivelului de dezvoltare; 3. Patternuri stereotipe și repetitive legate de comportament, preocupări și activități manifestate printr-unul din următoarele: a. preocupare anormală (fie ca intensitate, fie ca focalizare) circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și interese stereotipe; b. dependență inflexibilă evidențiată de anumite rutine sau ritualuri nefuncționale; c. comportamente motorii stereotipice și repetitive (de exemplu: fluturatul sau răsucitul degetelor sau
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ca focalizare) circumscrisă la unul sau mai multe patternuri restrânse și interese stereotipe; b. dependență inflexibilă evidențiată de anumite rutine sau ritualuri nefuncționale; c. comportamente motorii stereotipice și repetitive (de exemplu: fluturatul sau răsucitul degetelor sau a mâinilor, ori mișcări anormale ale întregului corp); d. preocupări insistente pentru anumite părți ale obiectelor. B. Întârzierea sau funcționarea anormală în cel puțin unul din următoarele domenii, cu debut înainte de etatea de trei ani: a. interacțiune socială; b. limbaj, așa cum este utilizat în comunicarea
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
evidențiată de anumite rutine sau ritualuri nefuncționale; c. comportamente motorii stereotipice și repetitive (de exemplu: fluturatul sau răsucitul degetelor sau a mâinilor, ori mișcări anormale ale întregului corp); d. preocupări insistente pentru anumite părți ale obiectelor. B. Întârzierea sau funcționarea anormală în cel puțin unul din următoarele domenii, cu debut înainte de etatea de trei ani: a. interacțiune socială; b. limbaj, așa cum este utilizat în comunicarea socială; c. joc imaginativ sau simbolistic. C. Perturbarea nu este explicată mai bine de tulburarea Rett
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
explicată mai bine de tulburarea Rett sau de tulburarea dezintegrativă a copilăriei. Clasificarea internațională a dizabilităților, ediția 10 ICD-10 (tabelul nr. 5) prin F84.0 definește autismul ca un tip de tulburare pervazivă de dezvoltare ce cuprinde: A. prezența dezvoltării anormale sau deficitare manifestată înainte de vârsta de trei ani; B. caracteristici funcționale anormale în cele trei arii: interacțiune reciprocă socială, comunicare și comportamente restrictive, repetitive și stereotipice. În completarea acestor caracteristici se prezintă și o serie de elemente asociate ca fobiile
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Clasificarea internațională a dizabilităților, ediția 10 ICD-10 (tabelul nr. 5) prin F84.0 definește autismul ca un tip de tulburare pervazivă de dezvoltare ce cuprinde: A. prezența dezvoltării anormale sau deficitare manifestată înainte de vârsta de trei ani; B. caracteristici funcționale anormale în cele trei arii: interacțiune reciprocă socială, comunicare și comportamente restrictive, repetitive și stereotipice. În completarea acestor caracteristici se prezintă și o serie de elemente asociate ca fobiile, tulburările de somn, alimentație și agresiunea (automutilarea) http://www3.who.int 3
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
un anumit „tipar” de apariție a autismului sau a altor dizabilități asociate, considerându-se a fi generate de o modificare genetică. Până în momentul de față nu a fost descoperită nici o genă cauzatoare de autism, dar cercetătorii caută în continuare segmente anormale ale codului genetic care ar putea fi moștenite de către acești copii. De asemenea se presupune că unii copii se nasc cu o anumită predispoziție la autism, dar nu s-a descoperit încă nici măcar un aspect „trigger” responsabil de dezvoltarea autismului
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
se discută despre agresivitate adaptativă, reactivă ca și apărare În fața altui comportament conflictual, agresivitate pasivă, involuntară și alta spontană, nonadaptativă, patologică, lipsită de o cauză aparentă și, din păcate, specific umană, fiind producătoare de plăcere În afara oricărei alte finalități . Caracterul anormal este conferit de scăderea evidentă și constantă a pragului la frustrare, irascibilitatea constant exagerată, răspunsurile prompt și violent agresive, nevoia permanentă de răzbunare și incapacitatea de a uita și a ierta. Sub aspectul modalităților acționale delimitarea pare a fi foarte
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
apariția unor activități intense și lucide pe care autorii au numit-o onirodramă. În timpul acestor vise, visătorul are conștiința visului cu toate că rămâne tot timpul adormit. Amintirea precisă a acestor vise este adesea prelungită În zi. Frecvența acestor vise lucide sau anormale este de 30% la subiecții tratați cu timbre cu eliberare de 21 mg nicotină 24 de ore, este semnificativ crescută față de tratamentul cu timbre placebo (6%). Într un prim studiu s-a testat ipoteza că aceste onirodrame sunt dependente de
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
care se abat de la normalitate (ca semnificație generală), privind întreaga dezvoltare psihofizică, unele aspecte rămânând în urmă, fizic, motric, senzorial sau mental. Astfel „normal” ar însemna, adaptare echilibrată la mediu și raportare la grup de aceeași vârstă și mediu cultural „anormal”, adică cu abateri peste standard, insuficiențe, retard în dezvoltare, afecțiuni fizice, de comportament, senzoriale etc. (Pásztai, 2006). În cadrul OMS ( Organizația Mondială a Sănătății), Philip Wood prezintă trei aspecte în abordarea problemelor legate de abaterile de la starea de echilibru și definește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Fornning și Forhman, (Diaconescu, Veleanu, Klepp, 1987) termenul normal utilizat pentru a caracteriza mobilitatea coloanei vertebrale pare inadecvat dacă este folosit ca o noțiune cantitativă pentru a indica o amplitudine normală de mișcare, deoarece o articulație patologică cu mișcări calitativ anormale poate păstra aceeași amplitudine în mișcare ca una normală. 3.2.2.5. Test 11 - Coeficientul de inteligență Ca unitate de măsură psihologică, coeficientul de inteligență reprezintă raportul dintre vârsta mentală (V.M.) și vârsta cronologică (V.C.) exprimate în luni. Valorile
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
fost adoptate măsuri severe la frontiera de pe acest râu despărțitor și În interiorul provinciei. Cetățenii români sosiți din dreapta Prutului În Basarabia erau supuși unei supravegheri rigide. Ministrul Instrucției Publice din Imperiul rus, Dmitri Tolstoi, care vizitase Basarabia la 1867, găsea absolut anormală situația că românii basarabeni nu cunoșteau limba rusă și În multe parohii serviciul divin continua să fie oficiat În limba română. El considera „absolut necesar a se pune capăt acestei despărțiri de stat, Întrucât, acum, poate mai mult ca oricând
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de clasificare a bolilor psihice) 18. Nosologia psihiatrică II (Cadrul problemei și evoluția concepțiilor nosologice în psihiatrie) 19. Nosologia psihiatrică III (Sistematica clinică a bolilor psihice) Secțiunea a III-a: Psihopatologia nosologică 20. Personalitățile psihopatice 21. Reacții, contra-reacții și dezvoltări anormale la evenimentele vieții trăite 22. Nevrozele 23. Psihozele exogene I (Psihozele organice) 24. Psihozele exogene II (Psihozele toxice) 25. Psihozele exogene III (Psihozele endocrine, psihozele metabolice, psihozele carențiale 26. Psihozele endogene I (Aspecte psihopatologice generale) 27. Psihozele endogene II (Psihozele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihozelor experimentale și psihozelor colective, încheindu-se cu discutarea raporturilor psihopatologiei cu celelalte discipline umane. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că domeniul psihopatologiei se înfățișează ca un veritabil spațiu epistemologic bine conturat, în care viața psihică anormală ne dezvăluie aspecte extrem de interesante, de un mare polimorfism și complexitate, deschizând noi perspective în cunoașterea și înțelegerea persoanei umane. Concluziile care se desprind din orice studiu psihopatologic invită la o reflecție particulară asupra ființei umane, a sensului și destinului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cartea cuprinde, dincolo de aspectele clasice, fundamentale, ale acestei discipline, rezultatul experiențelor și studiilor personale în domeniul psihiatriei clinice și al psihologiei, din care am constituit domeniul psihopatologiei. Intenția finală a fost reprezentată prin „construirea” unui „model general” al vieții psihice anormale, care, dincolo de aspectele clinico-medicale, să pună în discuție „fenomenele psihice morbide” ca dimensiuni ale ființei interioare, din care să se poată realiza cadrul unei „antropologii a nebuniei” considerată nu numai ca o boală psihică, ci și ca o stare ontologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
umane. Acest punct de vedere ne obligă să revizuim și să căutăm a înțelege altfel nebunia, diferit de punctul de vedere medical, pentru a-i da o altă interpretare, lărgită, semnificației acesteia. Faptul de „a fi” atât normal, cât și anormal, presupune că ființa umană are o dublă disponibilitate funciară, manifestată printr-o dublă orientare ontologică. Aceasta ne revelează faptul că natura persoanei umane este, cum spuneam, constituită dialectic. Acest aspect al „naturii ființei umane”, pe care l-am analizat și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de psiholog Domeniul psihiatriei Din schema de mai sus se desprinde faptul că, deși net individualizate, psihiatria și psihopatologia se află într-un permanent „dialog” reciproc, prin care se completează între ele. Pentru K. Jaspers, psihopatologia rămâne știința fenomenelor sufletești anormale și bolnave, întrucât, așa cum vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie, după K. Jaspers sunt următoarele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vom vedea mai departe în capitolele următoare, se poate vorbi despre o psihopatologie clinică și nosologică ce analizează semnificațiile diferitelor tipuri de boli psihice. În sensul acesta, scopurile urmărite de psihopatologie, după K. Jaspers sunt următoarele: a) analizează viața psihică anormală ca realitate a persoanei; b) reprezintă studiul mijloacelor de expresie ale acesteia; c) urmărește cauzele tulburărilor psihice; d) explică dinamica fenomenului psihic morbid; e) interpretează formele de anomalie psihică. Trebuie însă precizat faptul că în cazul psihopatologiei nu se face
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]