9,641 matches
-
i-l aducea vânzarea părții ce i se cuvenea din recolta de mere, putea trăi decent. Pregătirile ei pentru moarte nu s-au dovedit zadarnice, chiar dacă au durat peste douăzeci de ani. A avut o moarte ușoară, la Începutul toamnei, anotimpul ei preferat. Cu puțin noroc, aș fi avut parte de un braț de crizanteme galbene, florile mele cele mai dragi. Auzind-o vorbind așa, am zâmbit, apoi am izbucnit În plâns. Ei, lasă, că și ție Îți plac crizantemele galbene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și parchetul pe alocuri. Doar tablourile erau colorate și mâncărurile. Parcă erau la teatru, dar nu În sală, ci pe scenă, actori fără voie Într-o piesă care semăna foarte bine cu un revelion care se putea juca În orice anotimp. Cu o singură condiție: să nu cumpere nimeni tablourile. Sau, dacă le cumpără totuși cineva, după părerea lui slabe speranțe, să fie Înlocuite cu altele, false. Prețurile erau afișate pe o listă pe care el o confundase la Început cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de o factură cromatică specifică Întregii Colonii de pictură. Desenarea motivului În albastru, cu treceri spre violet, oferă o dominantă rece care este Îmblânzită cu oranj și derivatele sale, iar În final putem avea În fața ochilor un peisaj al unui anotimp cu lumini și umbre puternic contrastante. Stilul său se va schimba radical, artistul găsindu-se pe sine În perioada următoare. Această lucrare de tinerețe trădează impactul pe care l-a avut Școala băimăreană asupra sa. Din acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vară. Ea a intrat la București, la Istorie, În speranța că În timp va trece la Istoria Artelor, iar el, la Cluj, la Geologie. Ani În șir, În memoria sa, Violeta a purtat aceleași haine ușoare de vară. Indiferent de anotimp. 32. În noaptea Anului Nou, insomniacii sunt scutiți de a veghea somnul și visele celorlalți pentru că, o dată pe an, toată lumea e trează. Cel puțin așa credea el. În oraș exista un Club al cetățenilor fără somn, legat, În opinia lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să te Întorci. Nici dacă aduci un camion cu antene parabolice. Și dacă tot le aduci e bine să le descarci și să o iei din loc. Repede. E mai sănătos decât să stai la umbră, ori la soare, după anotimp, și să aștepți cumpărători cu bani care să te scape de marfă. O marfă socotită de mulți un moft. Se poate trăi și fără, acum că s-au deschis granițele. Cu prețul unei antene faci câteva călătorii de afaceri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cumpăra cafea de la American Dream, În traducere, Visul American. Tot de aici cumpăra și două sticle de bere Dreher, În așteptarea primei șarje de Hopfen König. O bere care urma să concureze În celebritate culoarea cerului În lunile de vară, anotimpul său preferat. Când să se gândească la trecut? În spatele blocului dădu peste câțiva omuleți de zăpadă. Așa ceva nu văzuse niciodată. Pe cap aveau care oale de bucătărie, care olițe de noapte. Erau și două excepții: unul purta o cască de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
actorii Rodica Mandache și M. Ralea, concert al corului Madrigal, recital al violonistului Eugen Sârbu, expoziție de pictură Marin Sorescu, expoziție de carte românească editată în străinătate. Este autorul a trei volume de poezii apărute la editura Junimea din Iași: "Anotimpuri aiurea" (2005), "Vânătorii de vise" (2006) și "Hoț în Grădina Raiului" (2007). Are în curs de editare volumele: "Papionul bine temperat" (memorii diplomatice), "Abecedar de istorie" (poezii patriotice) și "Pe urmele conchistadorilor" (note de călătorie în America Latină). După revenirea în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
precum și de literatură memorialistică și de călătorie. Printre altele, coautor la o culegere de documente de politica externă, coautor la lucrarea "Relații internaționale ale României" (3 volume), coautor la "Dicționarul Diplomatic" și la albumul "Canada". De asemenea, a publicat volumele "Anotimpuri canadiene" (București, 1980) și "Jurnal egiptean" (București, 1988). A colaborat la diferite ziare și reviste, publicând materiale despre relațiile României cu alte state, despre evenimente și acțiuni internaționale (de exemplu, despre măsuri de creștere a încrederii (C.B.M., securitatea și cooperarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nu-i discriminez, dar mă doare cazul Brăduț. Gîndul întăritor c-o să mă salvez prin carte m-a ținut în picioare. Dansînd cu cărțile†††††††† nu-i o metaforă. Scriind, respiram, respir. Respir și după ce Iordan a trecut în "al cincilea anotimp", cum spune Poetul. Aurel Dumitrașcu. Sar la fereastră. Cristoase, l-am lăsat flămînd pe Tănucă. E Dunăre pe mine. De ce nu faci o selecție atitudinală, Iordanco? Mă crezi idiot, să stau să-ți păzesc destoinic sălașul și tu să umbli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
doar pe pietre înlănțuiți și soarele dogorea deasupra noastră și râul ne pleznea din când în când gleznele din plictiseală, lipsit fiind de lucrăturile erotice ale Aspidei, cu care fusese obișnuit. A murit lângă mine pe pietre, chiar la întoarcerea anotimpului; vara era deja pe sfârșite. Era un pachet de oase, doar ochii-i negri mai aminteau de pescarul cel frumos de altădată. În timp, și ei au început să piardă din strălucire, devenind tot mai cleioși sub gelatina morții. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nori, am încetinit brusc. S-a pornit o ninsoare cu fulgi uriași ce la atingerea trupurilor noastre calde se transformau în flori de cireș și cădeau mai departe din cer, florile de cireș și neaua amestecate într-o serbare a anotimpurilor. Am aterizat la loc în grădina Hipogrifului. I-am mulțumit din suflet cu acea strângere de inimă a omului întors acasă dintr-o călătorie pe care știa că nu o va mai putea face vreodată. Eu îți mulțumesc, pentru gândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
gândirea s-a deschis înțelegerii sintaxei modificate și dialogul s-a desfășurat cu mai mare ușurință. Fenomenul maimuței vorbitoare s-a transmis mai departe la nivelul populației culte, negre și albe din împrejurimile rezervației. Maimuța se arăta mai mult în anotimpul uscat, când dormea spânzurată prin copacii înfrunziți ai pădurii nesfârșite din inima rezervației, în timp ce în anotimpul ploios își făcea somnul într-o colibă de stuf, papură și nuiele, ce probabil fusese clădită cu cele patru membre egale ale sale. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Fenomenul maimuței vorbitoare s-a transmis mai departe la nivelul populației culte, negre și albe din împrejurimile rezervației. Maimuța se arăta mai mult în anotimpul uscat, când dormea spânzurată prin copacii înfrunziți ai pădurii nesfârșite din inima rezervației, în timp ce în anotimpul ploios își făcea somnul într-o colibă de stuf, papură și nuiele, ce probabil fusese clădită cu cele patru membre egale ale sale. Era o mare amatoare a poziției bipede, membrele inferioare și le purta aproape drepte, capul semeț, ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mai ocolite și mai elaborate așteptau la rând răspunsurile multilingve, silabisite, gângăvite, sâsâite sau graseiate, atât că, în pauza conferinței, maimuța vorbitoare dispare fără urmă. Săptămâni mai târziu, i-a fost semnalată prezența în pădurile Makonde, unde-și petrecea imperturbabilă anotimpul ploios, în coliba ei de stuf, papură și nuiele. Ea nu dorea să trăiască printre oameni, în civilizație, în paturi moi și pufoase, cu bananele mici și verzi, cum îi plăceau ei, la discreție și înconjurată de camere video, casetofoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dar pline de însuflețire. Soțiile vor fi fost de mult înmormântate și uitate, dar amintirea țiitoarei lui de-o viață era încă deosebit de vie și de puternică. O vedea foarte rar pe aleasa inimii lui, poate de câteva ori pe anotimp, pentru că locuia cale de câteva sate. O întâlnea mai ales când se întorcea vremea în loc, cum spunea el, când se îndrepta după zile de ploi lungi și obositoare, sau de câte ori dădea prima zăpadă și își făcea de lucru în târgurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
pentru că mă ardea podul palmei, mă ardea cu flacăra dragostei. Și dragostea asta, cu toate că nu mi-era adresată mie, îmi devenise insuportabilă, cu sânii bălăbănindu-se pe deasupra dealurilor, mă ardea și înfricoșa, mă epuiza gândul la așteptarea preț de un anotimp ce o îndura străbunicul. Ultima dată când am visat-o pe Lucreția purta o rochie verde de mireasă, de ce de mireasă îmbrăcată în verde? Nu știu să vă spun, poate doar pentru că așa a rânduit-o visul meu. Stătea complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de jos, din vale, când priveai de la distanță către terasa grădinii sanatoriului, se hlizea o gașcă veselă de copii, rânduiți, cu umerii lipiți unii de alții, cu picioarele atârnând, cu gleznele subțiri și fine. Îi puteai remarca zilnic, indiferent de anotimp, cu aceeași bucurie în priviri și curenți năprasnici de aer înconjurau chipul femeii din mijloc. Puteai intercepta cu ușurință acești curenți turbionari, dacă te concentrai mai multă vreme la nemișcarea lor, mai ales când atmosfera era difuză și umedă. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
a spiritelor sau albastrul cerului: de la arborii cu trunchiurile vopsite parțial în alb, chenarele geamurilor, coșurile de gunoi, zidurile, stâlpii, inscripțiile, gardurile, până la etichetele de pe sticlele cu apă fluidizată de energia spiritelor protectoare. Copacii, uimitor de albaștri și verzi pentru anotimpul uscat, dau acea strălucire incandescentă, incendiată de lumină și uscăciune. Freamătă din bănuții lor de argint în amețitoare și palide palete de vânt, propagând acea lumină cristalină și albă ce inundă înălțimile Abadianiei. Entitățile Aici, trei zile pe săptămână, Joao
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
vizibile și invizibile. Rătăcit pe platforma de filmare, tu îți cauți rolul tău. Îl joci așa cum crezi tu de cuviință sau cum vezi la ceilalți. E alegerea ta. Și rolul e numai al tău. Apus de soare în Abadiania. Semnele anotimpului De pe terasa "Casei de Dom Ignacio" poți urmări miracolul apusului. Printre straturile de nori, soarele strecoară arteziene de lumină. La limita orizontului, lumina devine roșiatică; soarele cade lent ca un balon. De sub vălul subțire de nori i se reliefează globul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
undeva departe după coline, pe drumul ce coboară la cascada sfântă. Globul de foc provoacă în cădere o furtună de frunze și vânt însoțită de un vuiet îngrozitor. Nori negri ca niște căpcăuni împânzesc dintr-o dată tot cerul, semne ale anotimpului umed cu o lună mai devreme. Plouă cu praf și colb roșu. Ne lăsăm o parte din noi, peste tot pe unde călătorim, pentru ca să ne putem recunoaște peste timp, la următoarele noastre vizite. Foarte multe din figurile pe care le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
miile de ecrane TV din spatele lor, sau ale laptop-urilor. Fiecare dintre acestea devenea un flux energetic, o undă electromagnetică, un mănunchi consistent de șuvoi informatic, o cascadă luminoasă captată într-un imens baraj de unde, măsurat la anumite ore, hotărâri, anotimpuri și cicluri de viață aveau să se scurgă prin ecluze, ca frânturi de informații despre lumea aceasta. Aici, Povestitorul se opri. Găsise, în sfârșit, finalul Toscăi. Înlocui gloanțele oarbe ale plutonului de execuție cu cele adevărate. Mario Cavaradossi va muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
viteza la pornire, accelerarea până la dispariția la orizont cu regretele șerpuind de-a lungul șinelor, timpul curgea prin Brăila doar cinci ore și un minut pe zi. În rest, orașul era atemporal, o zi dura după toate calculele cât un anotimp și anul cât un deceniu și abia atunci tufa mai înmugurea puțin, ca la următorul Intercity să înflorească exploziv. Era o frumoasă tufă de timp și emana mirosul de trecere a clipei ca și când n-ar fi fost, dar având în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cu lux de amănunte, încât nu mai știi, la un moment dat, unde e visul, care e realitatea, nu cumva mai adăugăm câte un amănunt pentru a-l face mai aproape de real, ca atunci când ai dori un al 5-lea anotimp, ca o încununare apoteotică a timpului astronomic, dar nu vreau să te plictisesc. Cum, vrei și plictiseala mea să o culeg pentru tine? La ce supliciu mă supui? E mult de muncă, semănătorul e atât de harnic și lacom și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
-și distruge ouăle. Atunci, Mamă, eu sunt un concept uitat? Vin doar când vreau eu. În rest, un concept de Mioară în hibernare. Tu nu hibernezi? Eu nu mi-am creat iarnă, Mioara. Dacă mi-ai creat o iarnă, celelalte anotimpuri unde sunt, Mamă? Celelalte anotimpuri nu există, Mioara. Tu ești o iarnă continuă, un frig continuu cu soare zgârcit. Eu sunt o vară continuă, pentru că mă raportez la înghețul din tine. Și-mi iau măsuri să nu-ți semăn. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
eu sunt un concept uitat? Vin doar când vreau eu. În rest, un concept de Mioară în hibernare. Tu nu hibernezi? Eu nu mi-am creat iarnă, Mioara. Dacă mi-ai creat o iarnă, celelalte anotimpuri unde sunt, Mamă? Celelalte anotimpuri nu există, Mioara. Tu ești o iarnă continuă, un frig continuu cu soare zgârcit. Eu sunt o vară continuă, pentru că mă raportez la înghețul din tine. Și-mi iau măsuri să nu-ți semăn. Și dacă am un pol înghețat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]