2,598 matches
-
ieșind din cabinetul dentistului sau de la medic, se joacă reproducând pe alți copii experiența neplăcută pe care tocmai au trăit-o. În ceea ce-l privește, Sandler (1965/1973) a observat o formă particulară de anticipare, pe care el o numește anticipare prin acțiune. Copilul intervine asupra propriului corp, în mod real sau simbolic, printr-o intervenție neplăcută pe care urmează să o suporte. De pildă, el se va juca de-a operația de amigdale chiar înainte de a fi operat în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
propriului corp, în mod real sau simbolic, printr-o intervenție neplăcută pe care urmează să o suporte. De pildă, el se va juca de-a operația de amigdale chiar înainte de a fi operat în realitate. În special în acest caz, anticiparea, care tinde să înlăture un traumatism viitor, poate fi comparată cu anularea retroactivă, care încearcă să anuleze un eveniment trecut. Această apropiere poate părea paradoxală, însă ambele apărări se sprijină pe credința în puterea absolută a gândului. În această optică
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
poate face să dispară trecutul, el poate și să supună viitorul, reprezentându-l și adjudecându-și-l. Familiarizarea, mecanism de degajare pus în evidență de Lagache (1962a/1982) (după ce anterior fusese semnalat de Bibring), prezintă și ea puncte comune cu anticiparea. Grație acestui mecanism, subiectul „se familiarizează cu situația traumatică și acționează printr-o abreacție asupra tensiunilor care-i sunt inerente, sub influența unor situații reale care sunt echivalentele simbolice și atenuate ale celei dintâi”. Anticiparea este o familiarizare cu viitorul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și ea puncte comune cu anticiparea. Grație acestui mecanism, subiectul „se familiarizează cu situația traumatică și acționează printr-o abreacție asupra tensiunilor care-i sunt inerente, sub influența unor situații reale care sunt echivalentele simbolice și atenuate ale celei dintâi”. Anticiparea este o familiarizare cu viitorul. Asemenea majorității apărărilor repertoriate în DSM-IV (1994/1996) ca apărări de nivel ridicat, anticiparea este foarte apropiată de multe dintre componentele coping-ului, evaluate prin următorii itemi de chestionar (Paulhan, Nuissier, Quintard, Cousson și Bourgeois, 1994
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
abreacție asupra tensiunilor care-i sunt inerente, sub influența unor situații reale care sunt echivalentele simbolice și atenuate ale celei dintâi”. Anticiparea este o familiarizare cu viitorul. Asemenea majorității apărărilor repertoriate în DSM-IV (1994/1996) ca apărări de nivel ridicat, anticiparea este foarte apropiată de multe dintre componentele coping-ului, evaluate prin următorii itemi de chestionar (Paulhan, Nuissier, Quintard, Cousson și Bourgeois, 1994): - „am găsit una-două soluții la problema mea”; - „am stabilit un plan de acțiune și l-am urmat”; - „știam ce
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
făcut, de aceea mi-am intensificat eforturile în vederea reușitei”; - „am încercat să nu acționez în mod precipitat sau să urmez prima idee ce mi-ar veni în minte”. Semnificația pentru patologietc "Semnificația pentru patologie" De obicei, patologia privește numai absența anticipării. În timp ce la omul sănătos, așa cum subliniază Tatossian (1979), „primatul viitorului face ca experiența temporală trăită să fie o experiență de putere”, melancolicul nu-și imaginează nimic „între momentul prezent și moartea în prezența căreia el trăiește constant”. Melancolicul nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de apărare și evoluția lor în funcție de vârstă, el notează că acest mecanism - atât la copii, cât și la adulți - se situează pe locul al doilea, imediat după activism, și cu mult în fața unor mecanisme mai adaptate, cum sunt altruismul, sublimarea, anticiparea și umorul (în Amiel-Lebigre și Gognalons-Nicolet, 1993). Că reveria este un refugiu e lucru cert. Dar oare e numai atât și nimic mai mult? Da, răspunde Freud (1908b/1985), care afirmă că omul fericit nu cade niciodată în reverie. Bachelard
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Între 1992 și 1994, cu foști responsabili din sectorul economic din Polonia, Ungaria și Republica Cehă. Am efectuat 32 de interviuri În Polonia, șapte În Republica Cehă, nouă În Ungaria. Condițiile specifice ale acestei anchete sunt prezentate În anexă. 2. Anticipări, calcule și resurse ale actorilor colectivi și individuali 2.1. De la Statul-Partid la Partidul capitalist Atât abandonarea progresivă a puterii În 1989, cât și creșterea constantă, pe parcursul anilor precedenți, a costurilor Aparatului (Comitetul Central, comitete regionale) i-au determinat pe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
-și mări șansele prin crearea unui edificiu juridic privat și independent, unde nu trebuiau să dea socoteală decât acționarilor. Aceste trei motivații cumulate și comportamentele pe care ele le-au provocat nu au fost, cu siguranță, pentru autorii lor, niște anticipări istorice... Strategiile simple Forța cadrelor de partid care se orientează către activitatea antreprenorială nu rezidă nici În posesia vreunui capital ocult, nici În capacitatea de a deturna bunurile publice grație „delictului de inițiere”. Deși și acestea au fost practicate, ceea ce
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au vrut Împărțirea Cehoslovaciei și care vor să revină În forță”, dreapta „gata să renunțe la Sudeți”... Ungaria: social-democrați Este uneori dificil să distingem fosta nomenklatură maghiară de cea poloneză. Am subliniat, de altfel, suficient convergențele unui model maghiaro-polonez de anticipare a capitalismului, distinct de altele, și mai ales de modelul ceh. Să fie oare așa pentru că tranziția de la socialism la capitalism a fost mai blândă? În orice caz, fosta nomenklatură ungară nu se teme să se proclame clar „socialistă”, vocabulă
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
scopul de a reda perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea conștientă în arta realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă a deforma lucrurile, a le înlocui pur și simplu cu reprezentările lor viitoare. O asemenea interpretare este deosebit de primejdioasă pentru că deschide larg calea «corectării» (...). Roadele nefericite ale unor asemenea concepții se pot
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
clară că sunt servicii tehnice Într-o democrație consolidată este faptul că George Tenet a fost numit director al CIA În timpul administrației Clinton și continuă să fie, În pofida criticilor mai mult decât ascuțite potrivit cărora CIA ar fi eșuat În anticiparea atacului de la 11 septembrie. Sigur că a eșuat, de vreme ce atacul a avut loc. Este un fapt. CIA a știut că undeva, cândva va avea loc un atac, dar nu a identificat momentul și locul. Din acest punct de vedere, putem
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
are o «intuiție» genială, ca și cum visul i-ar fi adus - inconștient - soluția. Proverbul care afirmă că «noaptea este un sfetnic bun» poate fi ușor verificat; totul se explică prin funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare și de revelare, visul mai permite anticiparea anumitor situații. Jung este cel care propune termenul «anticipare», preferabil calificativului «divinatoriu», care induce ideea de iraționalitate. Funcția de anticipare se explică prin caracterul inconștient al cunoștințelor. De fapt, subiectul deține
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
adus - inconștient - soluția. Proverbul care afirmă că «noaptea este un sfetnic bun» poate fi ușor verificat; totul se explică prin funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare și de revelare, visul mai permite anticiparea anumitor situații. Jung este cel care propune termenul «anticipare», preferabil calificativului «divinatoriu», care induce ideea de iraționalitate. Funcția de anticipare se explică prin caracterul inconștient al cunoștințelor. De fapt, subiectul deține adesea soluția la problemele sale, cunoaște răspunsul la întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
un sfetnic bun» poate fi ușor verificat; totul se explică prin funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare și de revelare, visul mai permite anticiparea anumitor situații. Jung este cel care propune termenul «anticipare», preferabil calificativului «divinatoriu», care induce ideea de iraționalitate. Funcția de anticipare se explică prin caracterul inconștient al cunoștințelor. De fapt, subiectul deține adesea soluția la problemele sale, cunoaște răspunsul la întrebările sale, știe ce trebuie să facă sau ce va
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
funcția de clasificare și de revelare a visului. 6. Funcția de anticipare În afară de clasificare și de revelare, visul mai permite anticiparea anumitor situații. Jung este cel care propune termenul «anticipare», preferabil calificativului «divinatoriu», care induce ideea de iraționalitate. Funcția de anticipare se explică prin caracterul inconștient al cunoștințelor. De fapt, subiectul deține adesea soluția la problemele sale, cunoaște răspunsul la întrebările sale, știe ce trebuie să facă sau ce va face. Dar aceste cunoștințe sunt ascunse în adâncul psihicului său, în
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
-și rădăcinile în inconștient, visul le face accesibile, cel puțin în urma interpretării, adică după ce a avut loc trecerea de la conținutul manifest, amintirea visului, la conținutul latent, mesajul visului (vezi capitolele III și IV). Putem de asemenea include în funcția de anticipare și punerea în evidență a unei patologii fizice. Unele vise prevestesc bolile ce se vor produce. De fapt, și corpul «știe» la fel ca și inconștientul. Și atunci, prin intermediul visului, oferă informații utile. Se întâmplă, de exemplu, ca faptul de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
caz, dezvăluie atitudinea activă și responsabilă a persoanei; - dacă cel ce visează găsește un obiect, o ieșire, un element oarecare, înseamnă că este gata să ajungă la soluție, la adevăr. Este pe drumul cel bun, iar visul are funcția de anticipare a realității. Cavaler, cavalerist În simbolistică există o diferență foarte clară între cavaler și cavalerist. Cavalerul încarnează prin excelență eroul dotat cu toate calitățile cerute: curaj, bravură, onoare, demnitate, respect, în timp ce cavaleristul manifestă atitudinea lejeră și disprețuitoare, mai ales în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
dar și o restructurare a aparatului cognitiv. A învăța înseamnă a genera acel proces de autoconstrucție mentală, ce angajează tot spectru relațional al individului cu sine, cu alteritatea, cu societatea. Întreaga personalitate a educatului este antrenată: voința de a cunoaște, anticiparea scopurilor, alegerea strategiilor, autoconducerea și corecția adaptativă, autoreflecția strategică, saltul în metacognitiv. Cu cât volumul cunoașterii se dilată, cu atât analiza reflexivă este mai importantă. Cu cât sunt mai multe lucruri de predat, cu atât dascălul trebuie să se debaraseze
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
funcția fiecărui icon sau buton este explicată și/sau se evidențiază cursantului în mod clar; e necesar un cuprins detaliat care să prezinte obiectivele, rezultatele învățării sau diferite subiecte; fiecare secție a cursului sau modulului să înceapă cu un preview (anticiparea unor pași); fiecare pagină se leagă prin link-uri de pagina anterioară și de cea care urmează, de pagina de început a modulului, de cea de început a cursului, astfel încât cursanții să poată lua legătura cu instructorii sau cu alți
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
să se realizeze funcția finală (cerința funcțională sau necesitate). Acțiunile componente ale activității au funcție instrumentală, sunt extrem de mobile și variază aproape nelimitat în funcție de particularitățile individului si de condițiile în care se desfășoară Activitatea motrică este unitară, conștientă, bazată pe anticipare și susținută de o motivație consistentă. Ea este un fenomen complex, de mare amplitudine care în cele mai dese situații poartă "marca" personalității individului. Activitatea motrică este o înlănțuire de scopuri, spațiate în timp a căror atingere presupune depășirea unor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în sistem sunt rareori grupați, așa cum sunt în sarcinile RT, iar noi trebuie să ne obișnuim să extragem pattern-ul sau trăsăturile caracteristice din stimulii prezentați. Adesea aceste patternuri au de a face cu multe aspecte cum sunt: forma feței, anticiparea direcției unei mingi și cât de repede parcurge distanța, sau dacă un tablou este agățat drept pe perete, sau dacă două linii sunt paralele. O parte din aceste patternuri reținute, identificate sunt genetic înăscute și definite, cum ar fi verticalitatea
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
metoda scenariilor și pe scoruri acordate de comandanți, la toate nivelurile, scoruri care sunt apoi agregate printr-un exercițiu trimestrial. Se poate concluziona că procesul de evaluare și management al riscului strategic este un proces inexact, bazat mai mult pe anticipări rezultate dintr-o combinație de inputuri empirice, științifice și psihologice. De aceea, strategia este mai mult o artă. Am văzut ce se Înțelege prin politică de securitate și prin strategie, care sunt veleitățile strategiei și cum se poate formula o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
provocarea principală a politicii de securitate națională este, așa cum spunea Donald Rumsfeld, „de a ne apăra Împotriva necunoscutului, incertitudinii, neprevăzutului și neașteptatului” (Rumsfeld, 2002, p. 23). Acest capitol Își propune trecerea În revistă a problematicii generale legate de previziune și anticipare strategică. El pornește de la cadrul și metodele previziunii strategice, explică problema deciziei În condiții de incertitudine, detaliind scenariul ca metodă complexă de analiză și instrument pentru luarea deciziei, și se finalizează cu o discuție privind unele aspecte descriptive și normative
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să aloce energie și imaginație În reexaminarea sau reinterpretarea celor vechi și obișnuite sau familiare” (Kahn, 1973, p. 104). În concluzie, pornind de la opera și ideile lui Herman Kahn, constatăm că previziunea strategică este o Încercare de a ne adapta anticipările la o realitate volatilă, pe baza unui cadru sofisticat ce Încorporează toate seturile de variabile, de la cele relativ stabile și ușor volatile la cele foarte dinamice și accidentale. Natura ei este euristică și propedeutică. Adică de pregătire a momentului deciziei
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]