1,203 matches
-
una singură: lumina Tov și încă-nu-lumina Ra, perfecțiunea și imperfecțiunea, împlinitul și neîmplinitul, armonia și haosul etc."314. Nimeni nu poate pătrunde misterul divin decât sesizând simultan și în raportul lor just cei doi termeni ai antinomiei, trăind experiența depășirii antinomiei "în drumul spre sâmburele care îi unește polii"315. Felul în care se desfășoară speculația antinomică în spațiul discursului mistic depășește, la un moment dat, orice limită a rațiunii. Aceasta pentru că mistica nu are ca scop propriu-zis cunoașterea, ci un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rămânând în întregime necunoscut, și incognoscibilitatea lui este mai clară pentru acela care Îl vede"319. În al doilea rând, ca un fel de complement al metodei apofatice în atingerea acestei cunoașteri necunoscătoare, Dionisie Areopagitul folosește la modul direct contradicția, antinomia 320. Limbajul scrierilor sale e traversat de antinomii: Dumnezeu e ignoranță și atotștiință, inefabil și cu multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai clară pentru acela care Îl vede"319. În al doilea rând, ca un fel de complement al metodei apofatice în atingerea acestei cunoașteri necunoscătoare, Dionisie Areopagitul folosește la modul direct contradicția, antinomia 320. Limbajul scrierilor sale e traversat de antinomii: Dumnezeu e ignoranță și atotștiință, inefabil și cu multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării este o cale de a forța intelectul să depășească
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acestei cunoașteri necunoscătoare, Dionisie Areopagitul folosește la modul direct contradicția, antinomia 320. Limbajul scrierilor sale e traversat de antinomii: Dumnezeu e ignoranță și atotștiință, inefabil și cu multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării este o cale de a forța intelectul să depășească limbajul sau de a forța limbajul să comunice intelectului ceva inefabil, să cânte o partitură pentru care nu fusese proiectat 321. "Aici
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
să comunice intelectului ceva inefabil, să cânte o partitură pentru care nu fusese proiectat 321. "Aici, unde cunoașterea catafatică ar fi insuficientă pentru sesizarea realităților-limită (...) și unde pura negație teologică s-ar mărgini doar să sugereze și să prevină confuziile, antinomia apofatică reușește să ne introducă într-un plan de realități unde se întâlnesc antinomii ontologice concrete, pe care le respectă în ființa lor proprie, inexprimabilă (...), dar pe care le comunică totuși efectiv, constituindu-se astfel în categoria fundamentală a unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
321. "Aici, unde cunoașterea catafatică ar fi insuficientă pentru sesizarea realităților-limită (...) și unde pura negație teologică s-ar mărgini doar să sugereze și să prevină confuziile, antinomia apofatică reușește să ne introducă într-un plan de realități unde se întâlnesc antinomii ontologice concrete, pe care le respectă în ființa lor proprie, inexprimabilă (...), dar pe care le comunică totuși efectiv, constituindu-se astfel în categoria fundamentală a unei viziuni spirituale dintre cele mai adânci ..."322. În construcția viziunii mistice lucrează o logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dumnezeu, care se slujește de contradicție, nu este nici el în afară de ea. Căci el însuși este în același timp infinitul mare și infinitul mic"328. Este infinit mare ca întreg și infinit mic ca germene individual. Nu voi comenta aici antinomiile pe care le cuprinde această concepție. Important este că ea ilustrează ideea cusaniană a coincidenței opușilor. Că aceste antinomii își află sau nu o rezolvare logică sau rațională nu voi urmări în acest moment. Friedrich Wilhelm Schelling va dezvolta și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
infinitul mare și infinitul mic"328. Este infinit mare ca întreg și infinit mic ca germene individual. Nu voi comenta aici antinomiile pe care le cuprinde această concepție. Important este că ea ilustrează ideea cusaniană a coincidenței opușilor. Că aceste antinomii își află sau nu o rezolvare logică sau rațională nu voi urmări în acest moment. Friedrich Wilhelm Schelling va dezvolta și el ideea cusaniană a coincidenței contrariilor în a sa "filosofie a identității". Principiul metafizic pe care el îl promovează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
veșnic închisă. În cazul misticii, ea se deschide uneori, ca un act de grație divină. Pentru mistic, misterul este spațiul absolutului divin, o noțiune religioasă. Lucian Blaga generalizează ideea de mister, transformând-o într-o noțiune epistemologică. În sfârșit, metoda antinomiei transfigurate diferă mult de metoda coincidenței contrariilor. În spatele acesteia din urmă stă "ideea absolutului acategorial", Dumnezeu fiind conceput ca ceva mai presus de orice categorie a intelectului și așezat "la limita cunoașterii intelectuale"340. În consecință, atunci când este gândit, acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sunt perfect inteligibile, logice, pe când dogmele se vor expresia unor realități care depășesc înțelegerea logică, chiar dacă se exprimă în concepte. În al treilea rând, "coincidența antitetică în acategorial nu cere să fie rezolvată prin ceea ce am numit "transfigurare" a unei antinomii"343. 2.5. Blaga și gândirea dialectică Dacă pentru gânditorii "excelând de obicei în facultăți analitice", de felul eleaților, "problema filosofiei se desenează în sensul înlăturării tuturor contradicțiilor din experiența cosmică a omului"344, dialecticienii merg într-un sens invers
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și concret, dintre conceptul abstract și intuiția sensibilă, care este problema clasică a cunoașterii în filosofia occidentală. Filosofii dintotdeauna, spune el, au constatat că logicul și concretul nu se suprapun, ultimul depășind pe primul. Această incongruență generează probleme gândirii, născând antinomii. Încercând să rezolve aceste probleme, unii gânditori, cei excelând în facultăți analitice, au afirmat logicul ca exclusiv existent, degradând concretul până la iluzie. Alții, precum Bergson, au declarat concretul ca exclusiv existent, denunțând logicul. Gânditorii raționaliști și cei dialectici s-au
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
descompunându-se în două aspecte contradictorii: existență neexistență. Privit din punctul de vedere al concretului, el apare ca o sinteză între momente abstracte contradictorii, ca o totalitate căreia pe plan abstract îi corespunde conceptul de "devenire". Oricum, din perspectiva concretului, antinomia dispare, este anulată. Tocmai datorită acestui caracter, spune Blaga, conceptele concrete au un aspect hibrid, fiind construcții intermediare între abstract și concretul intuitiv. Abstract, se prezintă ca antinomii. Concret, iau aspectul unei sinteze de momente ce se exclud, din care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe plan abstract îi corespunde conceptul de "devenire". Oricum, din perspectiva concretului, antinomia dispare, este anulată. Tocmai datorită acestui caracter, spune Blaga, conceptele concrete au un aspect hibrid, fiind construcții intermediare între abstract și concretul intuitiv. Abstract, se prezintă ca antinomii. Concret, iau aspectul unei sinteze de momente ce se exclud, din care tensiunea dispare. "Ceea ce sub unghi logic pare imposibil, antinomic, paradoxal, se dovedește a fi posibil sintetic, realizat în concret"348. Lucian Blaga observă în continuare 349 că aceste
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceste aspecte diferite (antinomic și sintetic) pe care le iau conceptele concrete sunt, în concepția lui Hegel, momente în mișcarea dialectică a "ideii absolute". Voi urma pentru o vreme acest gând, pentru a mă întoarce mai apoi la comparația dintre antinomia transfigurată și paradoxia dialectică. Contextul filosofic în care s-a format Hegel era dominat, cum bine se știe, de puternica gândire a lui Kant. După o perioadă în care s-a crezut că filosofia lui Kant a ajuns aproape de desăvârșire
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lui Schelling 351. Spre deosebire de Immanuel Kant, care punea limite elanului cognitiv al rațiunii, Hegel face din aceasta facultatea de cunoaștere cea mai înaltă, în fața căreia nu există obstacol. Dacă pentru Kant, "limitele cunoașterii realității sunt atinse atunci când dăm peste antinomii", Hegel crede că rațiunea poate trece dincolo de aceste limite, poate găsi o cale de a depăși contradicția, pentru atingerea adevărului absolut. Această cale va fi tocmai asimilarea contradicției. Punctul de plecare în această regândire a statutului contradicției în cunoașterea filosofică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dincolo de aceste limite, poate găsi o cale de a depăși contradicția, pentru atingerea adevărului absolut. Această cale va fi tocmai asimilarea contradicției. Punctul de plecare în această regândire a statutului contradicției în cunoașterea filosofică este chiar concepția lui Kant despre antinomii. Mai exact, este vorba de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în contradicții (antinomii), când vrea să cunoască infinitul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradicția, pentru atingerea adevărului absolut. Această cale va fi tocmai asimilarea contradicției. Punctul de plecare în această regândire a statutului contradicției în cunoașterea filosofică este chiar concepția lui Kant despre antinomii. Mai exact, este vorba de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în contradicții (antinomii), când vrea să cunoască infinitul"352. Deși apreciază descoperirea antinomiilor ca "un foarte mare progres
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chiar concepția lui Kant despre antinomii. Mai exact, este vorba de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în contradicții (antinomii), când vrea să cunoască infinitul"352. Deși apreciază descoperirea antinomiilor ca "un foarte mare progres", Hegel îl critică pe Kant, deoarece "s-a oprit la rezultatul doar negativ" al acestora, incognoscibilitatea în-sinelui lucrurilor, "și nu a pătruns până la cunoașterea semnificației
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de faptul că, pentru Kant, antinomiile nu sunt rătăciri întâmplătoare, consecințe ale unor greșeli subiective de deducție sau raționare, ci "stă în natura gândirii însăși de a cădea în contradicții (antinomii), când vrea să cunoască infinitul"352. Deși apreciază descoperirea antinomiilor ca "un foarte mare progres", Hegel îl critică pe Kant, deoarece "s-a oprit la rezultatul doar negativ" al acestora, incognoscibilitatea în-sinelui lucrurilor, "și nu a pătruns până la cunoașterea semnificației adevărate și pozitive a antinomiilor"353. În primul rând, nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
infinitul"352. Deși apreciază descoperirea antinomiilor ca "un foarte mare progres", Hegel îl critică pe Kant, deoarece "s-a oprit la rezultatul doar negativ" al acestora, incognoscibilitatea în-sinelui lucrurilor, "și nu a pătruns până la cunoașterea semnificației adevărate și pozitive a antinomiilor"353. În primul rând, nu este de acord cu plasarea contradicției doar la nivelul cunoașterii, în spațiul raportului dintre intuiție, intelect și rațiune. "Înseamnă să arăți o prea mare gingășie față de lume când înlături din ea contradicția și o așezi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mișcării exterioare. Contrar eleaților, Hegel nu neagă mișcarea pentru că este contradictorie, ci, dimpotrivă, o afirmă împreună cu contradicția cuprinsă în ea. În acest sens, spune: "mișcarea e însăși contradicția concret existentă"359. În al doilea rând, fixarea lui Kant la patru antinomii este nejustificată. Din moment ce "orice concept e unitate de momente opuse, cărora în consecință li s-ar putea da forma unei afirmații antinomice (...), ar putea fi stabilite atâtea antinomii câte concepte există"360. Altfel spus, Hegel urmărește sursa, esența sau temeiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
concret existentă"359. În al doilea rând, fixarea lui Kant la patru antinomii este nejustificată. Din moment ce "orice concept e unitate de momente opuse, cărora în consecință li s-ar putea da forma unei afirmații antinomice (...), ar putea fi stabilite atâtea antinomii câte concepte există"360. Altfel spus, Hegel urmărește sursa, esența sau temeiul antinomiilor, descoperind-o în însăși constituția conceptelor, "inclusă în concepte ca atare". În al treilea rând, Hegel nu este de acord cu tipul de soluție pe care o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este nejustificată. Din moment ce "orice concept e unitate de momente opuse, cărora în consecință li s-ar putea da forma unei afirmații antinomice (...), ar putea fi stabilite atâtea antinomii câte concepte există"360. Altfel spus, Hegel urmărește sursa, esența sau temeiul antinomiilor, descoperind-o în însăși constituția conceptelor, "inclusă în concepte ca atare". În al treilea rând, Hegel nu este de acord cu tipul de soluție pe care o dă Immanuel Kant antinomiilor. Acesta a urmărit dizolvarea antinomiilor prin demonstrarea valabilității doar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
360. Altfel spus, Hegel urmărește sursa, esența sau temeiul antinomiilor, descoperind-o în însăși constituția conceptelor, "inclusă în concepte ca atare". În al treilea rând, Hegel nu este de acord cu tipul de soluție pe care o dă Immanuel Kant antinomiilor. Acesta a urmărit dizolvarea antinomiilor prin demonstrarea valabilității doar a uneia dintre laturile contradicției. Hegel considera, însă, contradicția drept necesară, imanentă oricărui existent și oricărui concept. Încât, spune el, "adevărata soluție a antinomilor nu poate fi decât că două determinații
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sursa, esența sau temeiul antinomiilor, descoperind-o în însăși constituția conceptelor, "inclusă în concepte ca atare". În al treilea rând, Hegel nu este de acord cu tipul de soluție pe care o dă Immanuel Kant antinomiilor. Acesta a urmărit dizolvarea antinomiilor prin demonstrarea valabilității doar a uneia dintre laturile contradicției. Hegel considera, însă, contradicția drept necesară, imanentă oricărui existent și oricărui concept. Încât, spune el, "adevărata soluție a antinomilor nu poate fi decât că două determinații, întrucât sunt opuse și necesare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]