1,643 matches
-
un caracter distructiv. In forma ei primitivă, minciuna distructivă se întâlnește rar, dar minciuna ca rezultai al dezechilibrului personalității morale se întâlnește mai frecvent, așa, cum se întîmplă în stările psihopatoide cu conduite dezarmonice. În rândul acestora se înscriu minciunile antisociale, acuzațiile calomnioase, cu consecințe medico judiciare grav. Minciuna psihogenă, mult mai susceptibilă de reeducare, are la bază situații conflictuale și perturbări afective care împiedică dezvoltarea normală a personalității. Ea se întâlnește asociată cu alte tulburări caracteriale, ca negativismul, in toleranța
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
mult mai fățișe, mai deschise și mai explicite. În formă psihopatologică, agresivitatea infantilă se leagă de un angrenaj foarte larg de mecanisme psihofiziologice cu implicații etico-sociale ca acelea ale culpabilității, insecurității, frustrației, fricii etc. În această perspectivă, chiar și actele antisociale grave, infracțiunile juvenile sunt socotite de un număr însemnat de autori, în frunte cu G. Heuyer <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , drept forme terminale ale agresivității infantile. După acești autori, agresivitatea se numără printre formele oarecum
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
G. Heuyer <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> , drept forme terminale ale agresivității infantile. După acești autori, agresivitatea se numără printre formele oarecum firești de adaptare și afirmare pe plan social, c. Conduite perverse. Prin caracterul lor antisocial și delictuos, nociv și recidivant, sunt considerate ca cele mai grave devieri de conduită. Copiii perverși nu se pot convinge de utilitatera normelor morale pentru desfășurarea vieții sociale a omului șe refuză încadrarea normală în colectivități organizate și disciplinate. La
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
afirmării. În aceste cazuri în care tendința de aserțiune proprie este exagerată, se produc reacții complexe în sensul tendinței agresive a copilului i se opune reacția anturajului (familie , școală, societate), iar acesteia i se opune copilul prin adoptarea unui comportament antisocial. S-a remarcat remarcat că temperamentul coleric și cel melancolic favorizează dereglările de conduită într-o măsură mai mare decât temperamentul flegmatic și cel sanguin. Scoarța cerebrală a colericilor aflându-se sub predominanța proceselor de excitație, îi face mai puțin
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
îl împinge pe copil pe stradă unde scapă de controlul și de supravegherea părinților. În aceste locuri adunându-se de regulă un număr mai mare de tineri, diferitele jocuri de grup se pot transforma în activități de bandă cu perspectivă antisocială. La multe dintre familiile copiilor cu devieri de conduită, bugetul este la limită; aceste familii sunt frecvent lipsite de interesul de a lucra și de aspirația de a-și ameliora condițiile de existență. Carențele de ordin educativ din mediul familial
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
predispozițiilor constituționale ale tipului de sistem nervos), cât și rezultatul unor dificultăți adaptative apărute în cadrul relațiilor interpersonale familiale sau al proceselor de integrare socială. Tendințele către instabilitate apar amplificate în cazul unor familii dezorganizate, caracterizate prin spirit de dezordine, conduite antisociale și deficit afectiv, contribuind uneori la agravarea comportamentului deviant și la transformarea sa în comportament delincvent propriu-zis. Îmbinarea afecțiunii parentale și a disciplineiidee susținută de D.Baumrind <footnote D.Baumrind apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
consemna faptul că „n-a încetat să se considere drept o santinelă, situată într-un post avansat, de către o mare putere, cu consemnul de a veghea la păstrarea principiilor salutare și de a înlătura, cu grijă, propagarea ideilor pernicioase și antisociale, contrare politicii înțelepte și prevăzătoare a Cabinetului imperial”. La sfârșitul anului 839, Adolph Billecocq, noul consul al Franței la București, sosea la Iași pentru ca, împreună cu Huber, să încerce împăcarea celor doi domni ai Principatelor, pentru a înlesni sprijinul mai activ
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
că nu numai noxele mediului ambiant sunt dăunătoare dar și agresiunea pe cale socială, culturală ori mentală tulbură echilibrul psihosomatic al individului scăzându-i randamentul biologic, confortul psihic, echilibrul moral. Pentru o mai bună cunoaștere a influențelor externe ce induc comportamentul antisocial și aberant al individului s-a înființat în cadrul AOȘ Comisia de Ecologie Umană care a editat 14 volume de lucrări cuprinzând temele a peste 800 comunicatori. Pledoariile Ecologiei Umane s-au orientat spre două direcții: 1 Conservarea mediului natural perturbat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
clasă politică, forțe și condiții pregătite din timp. Dificultățile structurale evoluau într-un climat social amenințător. Au apărut zeci de partide fără doctrină, model anterior sau suport electoral. Formațiunile nou ivite aveau în frunte elemente foarte eterogene adesea declasate și antisociale. După 10 ani, sfârșitul de mileniu a găsit România în plină restructurare socio-economică, în confruntări interne și frământări pe plan internațional. În grava și larga incertitudine, conștiința patriei, sentimentul de unitate și înțelepciunea în abordarea fenomenelor sociale și politice asigura
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pulverizarea permanentă a conștiințelor și eforturilor, tot prin acest eminent fond traco-getic? În baza aceleiași referințe de prestigiu? Este lipsa de unire o calitate de invidiat, de elogiat în continuare? Ne putem revendica mereu de la astfel de calități ancestrale, profund antisociale, nepolitice, fundamental ostile oricărei coeziuni și organizări statale? presupun că nu. Sunt chiar convins că nu. Să citim însă pe Herodot și ceva mai departe. Merită. poporul român știm bine este foarte muncitor etc. etc. Cum erau însă tracii, strămoșii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și multe alte acte de agresiune pot fi orientate spre atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et al.1988 cit În A.Neculau,1996ă. Pentru A.Neculau (1996, pp.428ă agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita boxerului nu este orientată antisocial și cu cât este mai agresivă, cu atât este mai performantă. Si invers, nu orice comportament antisocial, inclusiv infracțional, poate fi caracterizat prin agresivitate. Sunt comise infracțiuni prin inacțiune , deci
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
atingerea unora sau a tuturor acestor scopuri”(M.Carlson et al.1988 cit În A.Neculau,1996ă. Pentru A.Neculau (1996, pp.428ă agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita boxerului nu este orientată antisocial și cu cât este mai agresivă, cu atât este mai performantă. Si invers, nu orice comportament antisocial, inclusiv infracțional, poate fi caracterizat prin agresivitate. Sunt comise infracțiuni prin inacțiune , deci agresivitatea nu este prezenă”. Destul de frecvent, agresivitatea este asociată și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Pentru A.Neculau (1996, pp.428ă agresivitatea nu se confundă cu un comportament antisocial, cu delincvența și infracționalitatea.” Conduita boxerului nu este orientată antisocial și cu cât este mai agresivă, cu atât este mai performantă. Si invers, nu orice comportament antisocial, inclusiv infracțional, poate fi caracterizat prin agresivitate. Sunt comise infracțiuni prin inacțiune , deci agresivitatea nu este prezenă”. Destul de frecvent, agresivitatea este asociată și chiar confundată cu violența. Desigur, de cele mai multe ori, comportamentul agresiv este și violent, dar sunt cazuri de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
este și violent, dar sunt cazuri de conduită agresivă (este clară intenția de a vătăma, de a face răuă, dar În forme nonviolente. Otrăvirea lentă a unei persoane este o conduită agresivă, dar nonviolentă. Privitor la comportamentul agresiv cu răsunet antisocial, unii autori diferențiază mai multe tipuri, cum ar fi: 1. Agresivitatea nediferențiată, ocazională, care nu are răsunet antisocial obligatoriu; 2. Comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
răuă, dar În forme nonviolente. Otrăvirea lentă a unei persoane este o conduită agresivă, dar nonviolentă. Privitor la comportamentul agresiv cu răsunet antisocial, unii autori diferențiază mai multe tipuri, cum ar fi: 1. Agresivitatea nediferențiată, ocazională, care nu are răsunet antisocial obligatoriu; 2. Comportamentul agresiv propriu-zis, polimorf și cronic, În care se include și comportamentul criminal; 3. Comportamentul agresiv ca expresie integrantă, nemijlocită a unei stări patologice, fie consecutivă unei afecțiuni neoropsihice preexistente, fie dobaâdită. Comportamentul agresiv este orientat nu numai
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
poate crește agresivitatea; Alcoolul și drogurile; nu numai În rândul specialiștilor, ci și În rândul nespecialiștilor este recunoscut demult faptul că alcoolul, consumat mai ales În cantități mari, se constituie Într-un important factor de risc În comiterea unor acte antisociale bazate pe violență. Nu de multe ori, infractorii ce au comis abdominabile acte de violență, Încearcă să se apere În fața organelor juridice prin faptul că au fost “sub influența alcoolului”; consumat În cantități mari, alcoolul reduce mult luciditatea și realismul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată Încă de Artstotel); b) consumarea tendințelor agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freudă; că angajarea În acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea de sporturi, agresivitate față de obiectele neînsuflețite: trântesc cu putere o minge, lovesc o pernă, etc.ă, idee anticipată deja de Platon. Cercetările experimentale au condus, Însă, la concluzia cvazi-generala conform căreia, modalitățile de substituire a comportamentului agresiv nu conduc
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
fie neplăcut. Folosirea puterii poate produce multe efecte dăunătoare, ca riscurile pentru dresorul de animale - sau copii. (Gordon, T., 2008, p.146). G.R Patterson și colaboratorii săi (1993, 1986) au dezvoltat modelul teoretic al contextului social al dezvoltării comportamentului antisocial al copilului și adolescentului. Ei au obținut rezultate care susțin că practicile parentale din copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
copilăria timpurie sunt un factor important în dezvoltarea precoce a agresivității și conduitei de opoziție. Cu alte cuvinte, agresivitatea manifestată în timpul copilăriei este clar determinată de modelele de coerciție parentală, ce reprezintă un factor de risc important în producerea conduitei antisociale, delicvențiale (Turliuc, N., 2010, p. 211). Practicile parentale Îîn special, duritatea și inconsistența) aplicate conduitei opozante timpurii asigură formarea comportamentului agresiv viitor prin intermediul creșterii interacțiunilor coercitive dintre părinți și copii. La intrarea în școală, din păcate, acest „tipar” comportamental de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mirela-Anca Bălănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93071]
-
a părinților; - atitudini rezervate sau chiar negative ale familiei față de școală; - reprezentări negative privind rolul și importanța educației. Indiferent de vârsta copiilor, nu trebuie neglijați factorii de risc. Aceștia pot ține de: - individ: dificultăți de concentrare a atenției Îhiperactivitate), atitudini antisociale, istoria personală privind comportamentului agresiv, consum de tutun, alcool și droguri, nivel redus de dezvoltare intelectuală, posibilități limitate de autocontrol ș.a. - familie: comportament autoritar față de copii, expunerea copilului la conflicte și acte de violență în familie, reguli de disciplină prea
ARTA DE A FI PĂRINTE by Tatiana Tudori () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93081]
-
a acestor falși eroi sau false vedete în lumea mediatică duce la comportamentul de imitare, din dorința de a ajunge ca ei, de a fi faimoși sau de a ajunge în centrul atenției. Mass-media vin cu contraargumentul ca aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple negative și că ele reflectă realitatea înconjurătoare. 4. Funcția de divertisment într-o lume a vitezei și a provocărilor continue, mass-media răspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viața cotidiană. Indiferent dacă este vorba de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Petronela Alemnăriței () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93078]
-
copiilor și a tinerilor în familie pregătește anarhia și despoțiile social-politice. De asemenea, de la invidia puternic profilată în familie, față de părinți și frați, de la revolta și sentimentul de victimă în familie, nu mai este mult, în unele cazuri până la acțiunile antisociale. Cât de nuanțată va trebui să fie munca de educație în familie? Cât de înțelepți trebuie să devină părinții pentru a acorda libertatea necesară formării autonome a copilului, fără a se lăsa subjugați de copil. De la cererile mărunte ale copilului
COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIILE ELEVILOR DE CLASA I by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/642_a_1000]
-
77.806 de membri ai familiilor partizanilor ucrainieni sunt deportați în octombrie 1947, și 49.000 de lituanieni în februarie 1948. Pe 21 februarie 1948, Hrușcior* propune - și obține - aprobarea unui ucaz privind „deportarea din Ucraina a elementelor parazitare și antisociale”. Aceste măsuri sunt generalizate și, pe 2 iunie 1948, PCUS* ordonă conducerilor republicilor și regiunilor să-i deporteze pe „paraziții”, ceea ce va antrena deportarea a 33.266 de persoane. în 1949, „naționaliștii burghezi” sunt din nou ținta preferată a lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în vreme ce liderii PCC rămân la Shanghai, el conduce, în 1927, o răscoală în Hunan, al cărei eșec sângeros îl duce la o a doua inovație: organizează din punct de vedere militar o bază roșie. Primind în ea atât diverse elemente antisociale, cât și rămășițe ale trupelor comuniste în derută și, mai ales, câțiva dintre iscusiții lor comandanți, Peng Dehuai și Zhu De. Manevrând între rivalii locali, conducerea partidului de la Shanghai și Internaționala Comunistă* (IC), întărindu-și puterea prin jafuri și prin
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de noapte în brațe. Totuși, acest tip de ritual poate fi prost înțeles și practicat chiar în India, unde sunt grupuri ce strâng persoane sociopate din familiile rău famate sau prostituate pot a practica astfel de ritualuri într-un sens antisocial; cu cât ne îndepărtăm geografic mai mult de India, cu atât riscul de a practica greșit acest ritual crește. Mitologia orientală atrage mulți oameni prin notorietate și în Occident, aici fiind în general anacronic înțeleasă și aplicată [Gavriluță, 2004], explică
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]