1,827 matches
-
fizică (regnul vegetal și mineral, regnul viețuitoarelor și specia umană). În următoarele două secvențe, imaginarul poetic este structurat pe opoziția cunoaștere rațională - cunoaștere poetică, evidențiată prin conjuncția adversativă „dar“. Metafora simbol a luminii este valorizată dublu, negativ și pozitiv, prin antiteza lumina mea/lumina altora și prin opoziția semantică a verbelor: alții sugrumă vraja nepătrunsului ascuns / în adâncimi de întuneric / dar eu / eu cu lumina mea sporesc a lumii taină. Întregul enunț poetic dezvoltă câmpul semantic al conceptului de mister, exprimând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
totală; existența ca înlănțuire de ci cluri existențiale/ succesiunea viață- moarte; motive literare: elanul vital, cugetătorul, soa rele, apele primordiale, călătoria, cumpăna. 5. dimensiunea spațială: urcând din soaren soare; prin săli orgolioase; umede caverne; în Pământuri; vaste porți. 6. Multiplele antiteze din textul poetic citat au rolul de a reliefa opoziția viață-moarte, de a accentua diversitatea contrastivă a lumii fizice (călătoarea undă/apele eterne) sau de a evidenția procesul complex al evoluției umane (săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere, poezia lui Ion Barbu (care este inclusă în etapa parnasiană) poate fi considerată o formă particulară a lirismului obiectiv. Un argument este
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de parveniți căreia îi aparțin cei din clanurile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Firul epic principal urmărește tema moștenirii, dezvoltând un conflict de interese între rudele bătrânului Costache Giurgiu veanu și fiica lui vitregă, Otilia, pe care acesta întârzie so înfieze. În antiteză cu Aglae sau Stănică Rațiu, cu Aurica ori Olimpia, Otilia nu este interesată de averea lui moș Costache, ci de o valoare spirituală: dragostea. Se cristalizează astfel un al doilea fir epic, care dezvoltă un conflict erotic exterior (triunghiul Otilia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe eleați să nege existența mișcării. Această absență este suplinită de către Hegel prin sinteză, operator (metodo)logic capabil să deblocheze de fiecare dată o antinomie inhibantă pentru eleați și să depășească "dubla unilateralitate"114 reprezentată de teză și, respectiv, de antiteză. El reușește astfel să relanseze mișcarea, să coreleze secvențele și să reacrediteze devenirea, căci pentru Hegel "nur eines ist absolut, das Werden"115. Să continuăm comparația și în alți termeni. Am văzut că viziunea clasică este organizată descendent, astfel încât eleații
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
38 E. Spranger relevă prezența factorului protestant în procesul apariției romantismului printr-o interesantă disociere de catolicism. Autorul evocat opune catolicismului protestantismul, având în vedere aspirațiile universaliste ale celui dintâi și cultivarea valorilor individuale de către cel de-al doilea. Această antiteză este funcțională în datele ei generale; în rest, i se pot aduce destule obiecții. De pildă, chiar în ceea ce privește incontestabilele aspirații universaliste ale catolicismului s-ar putea aduce ca un contraexemplu faptul că și apologeții protestantismului sunt într-un anumit sens
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ei înșiși, romanticii se simt parcă atrași de experiențele-limită și nu rareori le provoacă). În schimb, tendința "umanistă" despre care vorbește Spranger constituie un alt nume, deja consacrat ca atare, pentru clasicism. Cu toate că, din motivele enunțate, aici ne interesează doar antiteza în sine dintre cele două confesiuni, nu putem să nu observăm totuși că exemplele oferite îi fac un deserviciu lui Spranger. Dacă cel privitor la Kant este, așa cum am văzut, cel puțin discutabil, invocarea catolicului Hegel e chiar eronată. Dincolo de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Cunoscutele etape ale acestui proces sunt descrise astfel de către Blaga: " Fiecare concept are o fază, în care este el însuși (teza), dar fiecare concept conține în sine, în chip latent, și elemente, datorită cărora ele se transformă de la sine în antiteza sa, pentru ca apoi după ce a ieșit din sine conceptul, îmbogățit cu aventura alterității, să se întoarcă la sine, constituind o a treia stare, în care teza și antiteza se unesc într-o sinteză" (Despre conștiința filozofică, p. 111). 110 Potrivit lui
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
chip latent, și elemente, datorită cărora ele se transformă de la sine în antiteza sa, pentru ca apoi după ce a ieșit din sine conceptul, îmbogățit cu aventura alterității, să se întoarcă la sine, constituind o a treia stare, în care teza și antiteza se unesc într-o sinteză" (Despre conștiința filozofică, p. 111). 110 Potrivit lui Hegel, Heraclit vede adevărul în devenire, ca o unitate a ființei și neființei, pentru că opusele pot fi identice (cf. A. Dumitriu, Istoria logicii, p. 85). Observația lui Hegel
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în filozofie, București, Editura Fundațiunei I.V. Socec, f.a., p. 46). 119 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 112. 120 De data aceasta pluralitate, fiindcă pentru a continua o imagine anterioară, evocată supra în nota 118 "golul", non-existența sunt necesare ca antiteze menite să deblocheze imobilismul unei gândiri de tip eleat. 121 Apud Arnold Metzger, Phänomenologie und Metaphysik. Das Problem des Relativismus und seiner Überwindung, Pfullingen, 1966, pp. 40-41. 122 A. Metzger, op. cit., p. 52. 123 Ibid., pp. 53-54. 124 Ibid., p.
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cunoaștere inductivă într-un atare demers, în care "acțiunea" nu e dinainte cunoscută, ca în cazul clasicilor pentru că atunci s-ar desfășura în virtutea unor legi imuabile, ce ar decide de la bun început asupra realității -, și nici nu este pusă în antiteză cu o proiecție-etalon18, așa cum se întâmplă la romantici. De fapt afirmă Schnädelbach -, "istoricizarea omului înseamnă reducerea rațiunii la istorie (Geschichte)", ceea ce face ca omul să ajungă "o temă istorică pentru el însuși". În aceste condiții așa cum am arătat și noi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
induce chiar ideea unui concept atemporal, capabil să determine esența imuabilă a filozofiei (ceea ce este ea "dintotdeauna" și "pretutindeni", cum spune Dilthey recurgând la niște termeni cam inadecvați în contextul viziunii sale, dar despre care bănuim că sunt folosiți în antiteză cu o filozofie hic et nunc). Într-o atare situație ar rezulta o contradicție majoră între "metafizica imanentă" promovată de Dilthey și transcendentalismul unui asemenea concept. Totodată, acest concept ar implica așa cum am mai arătat (vezi I, nota 185, unde
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
despre absolut ca sistem filozofic" (ibid., p. 18). 61 Ibid., p. 67. 62 Cf. ibid. 63 Ibid. 64 M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 367. 65 L. Blaga, Despre conștiința filozofică, p. 112. Această expresie ("repetabilul tact de trei al tezei, antitezei și sintezei" la Hegel) am găsit-o folosită înaintea lui Blaga de către Erich Becher (Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften, p. 133). 66 H. Schnädelbach, Philosophie in Deutschland..., p. 67. 67 Ibid. 68 Ibid., p. 68. 69 Ibid., p. 69. 70 Ibid. 71
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Sorescu / 30 Dr. Ion Nica. Personalitatea eminesciană din punct de vedere psihiatric / 33 Nicolae Georgescu. Viața lui Eminescu la "Timpul" / 39 Nicolae Georgescu. Romanul edițiilor eminesciene / 44 Dan Alexandri Condeescu. Caragiale la puterea a patra / 51 Dumitru Stăniloae. Echilibrul între antiteze / 55 Lidia Stăniloae. Lumina sfințeniei. Istoria unei familii românești / 60 Gabriel Stănescu. Discipol al personalității lui Mircea Eliade / 63 Valentin Protopopescu. Emil Cioran, fără menajamente / 69 Horia-Roman Patapievici. Beatrice, oglinda chipului divin / 73 S. Damian. Complexele scriitorului român. Confesiuni și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
reprezintă perfect demersul spiritual de luptător solitar și fără simbrie al autorului. Este vorba de un regal eseistic de mare combustie intelectuală, un discurs paralel între memorial și diagnoza prezentului și a societății noastre postdecembriste. Construit în genul tezelor și antitezelor unui savant contrapunct, eseul se derulează ca un spectacol de idei, cuceritor prin fervoare, vervă și acuratețe a dicțiunii. Galileo Galilei (chinuit de întrebarea dacă merită să mori pentru adevăr) și Don Quijote (menit să se bată solitar pentru ideile lui
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
ziaristului Caragiale, revoltat mai ales de "farsa națională a liberalismului în care crezuse cu o candoare pe care nu și-o putea ierta". Indignatio facit versus, ceea ce este adevărat și în cazul alegrului eseu Planeta Moft. Dumitru Stăniloae Echilibrul între antiteze Supranumit și mentorul spiritualității românești, Părintele-profesor Dumitru Stăniloae (1903, Vlădeni, comitatul Brașov - 1993, București) nu putea să nu se pronunțe și să nu scrie despre ethosul românesc sau despre temele creștine din folclorul nostru. Dovadă stă această carte, Reflecții despre
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fi "cuminte", calitate a omului "cuminte", care-și folosește mintea. Nu doar în înțeles intelectual, ci și moral: un simț al discernământului și al măsurii, al dreptei socoteli, cum scrie Ioan Casian ("Filocalia", I, Sibiu, 1947). Echilibrului (iubirii universale) dintre antiteze i se datorează și armonia complexă sau grația și seriozitatea ce se vădesc în creațiile etnice de durată ale românilor, scrie Dumitru Stăniloae, exemplificând prin portul și veșmintele românilor expresia plastică a sărbătorii și a bucuriei comuniunii, prin melosul românesc
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
eden; nu ne este clar de ce traducătorul folosește de câteva ori orto (grădină de zarzavat) pentru genericul "grădină"; versul "fruntea îngerului-geniu, îngerului-ideal" este tradus prin la fronte del genio, la fronte dell'ideale, omis fiind cuvântul-cheie, "înger" parte inalienabilă a antitezei (dilemei) eminesciene. Pentru "ochi negri-adânci ca marea" ni se oferă gli occhi tuoi neri come i marosi (negri ca talazurile), marosi fiind adus în cauză numai de dragul unei rime imposibile, cu lacrimoso. Floare albastră: amoroso, il tuo piacere nu e
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
s-a produs ruptura de Părintele ceresc. Poetica argheziană are un aspect de monolog adresat, cuprinde o inversiune sintactică: "Tare sunt singur", vocativul "Doamne", interogația "... dar, Doamne, până când?". Psalm (Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere) Psalmul este construit pe antiteza între credință și tăgadă: "Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere/ Și te pândesc în timp, ca pe vânat./ Să văd: ești șoimul meu cel căutat?/ Să te ucid? Sau să-ngenunchi a cere". Prin metafora șoimului se evidențiază înălțimea vânatului
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o stare euforică exprimată prin versul "te-ai dumicat în mine vaporos". În poezia Morgenstimmung erosul este înțeles ca o atracție a contrariilor: "Eu veneam de sus, tu veneai de jos/ Tu soseai din vieți, eu veneam din morți". În antiteză se află bărbatul și femeia. El, întruparea principiului pasiv, fiul cerului, însetat de absolut, ascet; ea, întrupare a principiului activ, fiica pământului, purtătoare de viață. Se constată convergența simbolică a femeii, a erosului și a cântecului. Cântecul, ca un fluid
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
nuntirii, în miracolul creației universale. La început, poemul are trăsături de baladă și un motto care face trimiterea la imaginea Duhului Sfânt, înainte de coborârea în materie. Se rețin câteva motive poetice (motivul cosmogonic, motivul sferei, motivul timpului nedivizat), tema destinului, antiteza dintre lumea profană (banală) și lumea sacră, caracterizată prin existența principiului, prin cunoaștere, desacralizarea miturilor și resacralizarea acestora prin intermediul poeziei. "Oul viu" semnifică imaginea eternă a increatului. În ou, poetul imaginează o adevărată cosmogonie în care există principiul vieții ("palat
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
există un îndemn la păstrarea ritmurilor necesare, a menținerii în viață: "nu-l sorbi/ să nu curmi nunta-n el/, nici la cloșcă să nu-l pui/ Îl lasă-n pacea întâie-a lui". Oul sfânt (simbolul sacrului) se află în antiteză cu oul sterp (simbol al profanului). În timp ce primul semnifică eternul, cel de-al doilea simbolizează efemeritatea. Poezia este rezultatul unei contemplații extatice, a unei viziuni arhetipale și a formelor ideale, are rime îmbrățișate și împerecheate, muzicalitate creată prin repetarea vocalelor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care se vor derula destinele personajelor, are implicații caracterologice. Detaliul este folosit pentru descrierea fizionomiei personajelor, a îmbrăcămintei, gesturilor, ajută la conturarea personajului sub aspect fizic și moral. În Enigma Otiliei sunt elemente romantice și elemente clasice. Elemente romantice: folosirea antitezei în caracterizarea unor personaje (Moș Costache și Pascalopol); descrierea naturii Bărăganului în chip fantastic și descrierea caselor vechi; motivul orfanului (Felix, Otilia). Elemente clasice: simetria romanului (începe și se sfârșește cu imaginea casei lui Costache Giurgiuveanu); trăsătura de caracter dominantă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
au fost îmbogățite cu idei filosofice: Călin (file din poveste), Ce te legeni, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru, Revedere, Făt-Frumos din lacrimă, Luceafărul, O, rămâi, Peste vârfuri. c. evocarea trecutului istoric poetul a evocat trecutul glorios al poporului în antiteză cu prezentul decăzut (Scrisoarea III), lupta împotriva inechității sociale (Împărat și proletar), vremelnicia civilizațiilor, evocarea ținutului fabulos al Daciei, cu multe elemente mitice și legende populare (Memento mori, Egipetul, Veneția). d. poezia de inspirație filosofică în multe poezii identificăm elemente
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
proiectul unei epopei naționale, începând cu Dragoș-vodă, a valorificat mitul lui Zalmoxe (Gemenii, Memento mori, Rugăciunea unui dac), a reliefat epoca migrațiunii popoarelor (Strigoii), mitul descălecării (Dragoș-vodă), spațiul voievodal (ciclul Mușatinilor), patriotismul (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!; Doina), antiteză între trecutul glorios și falsul patriotism al contemporanilor (Scrisoarea III); idealurile Revoluției de la 1848 (Mureșanu, Geniu pustiu), individualitatea etnică, destinul neamului (Publicistică ). Alte sinteze se referă la elementele referitoare la factura psihică a poporului nostru, la diplomația față de marile puteri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]