991 matches
-
sfârșit, împotriva așa-zisului simț comun. Strict tematic vorbind, textele se situează pe firul principal al curentului optzecist-desantist: abandonul marilor probleme în favoarea banalului, denunțarea mediocrității sufletești și a uzurii morale în zone periferice, deși veleitare, ale socioculturalului. Audiția lexicală bine antrenată a autorului trădează, de asemenea, un stagiu convenabil „la ușa domnului Caragiale”, ca și croiala economicoasă, decisă, tactica regizorală și ritmul dramatic susținut. Cel de-al doilea volum, Liniște. Povestiri din viața mea (1989), îl continuă pe primul, fără a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
presupune doar creșterea tensiunii interne a fibrelor musculare fără scurtarea mușchiului și deci fără efectuarea de lucru mecanic. efort izokinetic (în care tensiune internă este mare în toate fibrele musculare, pe toată dura contracției) 4. În funcție de organul, aparatul și sistemul antrenat în efort, se evidențiază: efort de tip neuromuscular, în care solicitarea se adresează preponderent sistemului neuromuscular. Eficiența acestui efort depinde de nivelul de dezvoltare și organizare a sistemului nervos central și periferic, capabil să mobilizeze prompt, economicos și în condiții
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac. La sportivi antrenați crește de peste 15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac. La sportivi antrenați crește de peste 15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5 ori față de valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
inimii. d) Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac. La sportivi antrenați crește de peste 15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5 ori față de valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În efort, la sportivi, tensiunea arterială sistolică atinge valori mari care revin foarte repede la valorile de repaus. La persoanele neantrenate, valorile rămân mult timp ridicate (Mercea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
nou de dresat, îl puneau pur și simplu în jug alături de unul deja „educat”, care știa cum să muncească și care făcuse lucrul acesta destul de mult timp, și-l lăsau pe acesta să-l învețe pe noul venit. Boul deja antrenat știa când să tragă, când să se odihnească și când să se îndrepte spre hambar. După scurt timp, nou-venitul realiza că este mai simplu să-l urmeze pe celălalt. În câteva săptămâni, ambele animale aveau același antrenament. Când doriți să
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
trebuie atinse pentru a obține rezultatele dorite? Ce pregătire va asigura atingerea lor?” Apoi, scrieți numele angajaților care pot fi folosiți ca educatori. Folosiți acest cartonaș atunci când aveți nevoie să organizați un program de training. +++ +++ Epilog Când selecționați un bou antrenat pentru a dresa un nou-venit, asigurați-vă că cel care va face dresajul se manifestă așa cum vă doriți. +++ Ideea 97. Satisfacție: sărutul morții! Scopul programelor de instruire din multe companii este să producă satisfacția clienților. Clienții mult mai pretențioși de
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
o viață. El nu procedează așa din sete de putere și megalomanie, ci pentru că i-o cere complexitatea situației revoluționare. Așa a învățat Tovarășul să se priceapă la toate, silit de împrejurări. Este firesc deci ca inteligența Marelui Om, astfel antrenată, să fie folositoare poporului și în timp de pace. Curând, Ceaușescu va începe să le explice profesorilor cum trebuie să așeze elevul caietul când scrie, petroliștilor unde e petrolul, constructorilor cum se ține mistria. Secvența orchestrată de Popovici și Marcus
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lungi de practicare direcționată a efortului fizic, stare ce va conduce la etapa calitativă cunoscută ca “forma sportivă”. În ce privește ultima etapă, valabilitatea indicilor biochimici (metaboliți, enzime, hormoni, etc.) trebuie corelată și cu semnificația lor fiziologică și fiziopatologică. Deosebirile biochimice dintre antrenați și neantrenați trebuie corect interpretate în ceea ce privește efortul în urma căruia au fost obținute. Efortul “standard” nu este totdeauna reflecția “stării de antrenament” sau a condiției biologice față de situația de “efort specific”, care ca mecanism de solicitare, diferă funcție de ramura de sport
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
neantrenați, situația fiind inversată în cazul efortului standard; revenirea acestui metabolit la valorile normale este, în mod specific, ultima. Creșterea acidului lactic depinde de durata efortului și de intensitatea sa; dinamica adaptării aerobe și anaerobe depinde și de sistemele enzimatice antrenate, care se găsesc sub influența unor mecanisme endocrine acute. Consumul de energie mai mare de 220 cal/kg corp/min la neantrenați și de 280 cal/kg corp/min la antrenați, în raport cu consumul de O de 45 ml/kg corp
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acut, precum și stimulării secreției cortizonice (cu efect diuretic), crește volumul urinar și potasemia. Polipneea și sudorația contribuie suplimentar la creșterea volumului pierderilor hidrosaline; această depleție extracelulară minerală determină secreția compensatoare de aldosteron, ceea ce indică instalarea oboselii sau un travaliu intens (antrenați). II.1. Pierderile de apă Nu reprezintă un fenomen specific efortului fizic. La un anumit grad de deshidratare (transpirație, diureză, ventilație pulmonară), restabilirea organismului devine mai puțin facilă, în sensul că se micșorează capacitatea de lucru, mai ales la neantrenați
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
8-4). Modificările echilibrului acidobazic sunt în raport direct cu durata și intensitatea efortului și cu gradul de antrenare al organismului. Gradul de antrenament sau îmbunătățirea acestuia induce modificări paralele ale curbei excesului de baze și a pHului: la cei bine antrenați, excesul de baze e mai redus. În contextul efortului, s-a observat că paralel cu numărul de alergări, pH-ul și excesul de baze au tendința de micșorare a modificărilor în raport cu numărul repetărilor la distanțe lungi de alergări; la eforturile
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
repaus cu 10-20% la antrenați față de neantrenați, cu observația că această situație depinde de intensitatea efortului-după efort scade. Eliminările renale: la sportivii neantrenați, s-a determinat o creștere a pH-ului urinar și o creștere a acidității totale; sportivii bine antrenați prezintă un pH urinar scăzut, ceea ce indică că adaptarea la efort influențează evident acești parametri biochimici. Studiul dependenței pH-ului salivar și a celui sudoral au indicat o creștere a celui sudoral odată cu efortul; pH-ul salivar este în corelație
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Donovan și Brooks - 1983; Donovan și Pagliassotti - 1990) și un studiu transversal pe om, la un alergător profesionist și un înotător amator (Stanley - 1986), au sugerat că scăderea concentrației a lactatului sanguin în timpul efortului fizic la om și la animalul antrenat, s-a datorat predominant unei creșteri a ratei clearance-ului lactatului și nu unei scăderi a producției sale. În opoziție, un studiu longitudinal efectuat de McLellan în 1992 a examinat efectele antrenamentului asupra producției și eliminării lactatului în timpul exercițiului progresiv la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
creștere semnificativă a PAN, mecanismele ce stau la baza generării lor sunt diferite. Simon (1986) a folosit o abordare oarecum diferită pentru a afla dacă PAN și PL reflectă același fenomen. În studierea relațiilor dintre PAN și PL la cicliști antrenați și neantrenați, a descoperit că, la antrenați, nu există nici o diferență între PAN și PL. La neantrenați, PL a fost atins la o încărcătură de lucru și un procent din VO2max mai mari decât PAN (p < 0,05%). A concluzionat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
energetice. Îndepărtarea fiecăruia dintre aceștia se soldează cu eliberarea a 11000 calorii (11 kilocalorii) disponibile pentru contracția musculară. Din păcate, cantitatea de ATP prezentă în mușchi asigură energia de contracție maximală numai pentru 5-6 secunde, chiar și la sportivii bine antrenați. De aceea, este necesar ca ATP să se formeze continuu, prin una din cele trei căi metabolice responsabile de refacerea sa la nivel muscular. Aceste căi sunt reprezentate de: sistemul fosfagen, sistemul anaerob glicogen-acid lactic și sistemul aerob de degradare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
calea anaerobă lactacidă, apar corelații între creșterea lactatemiei și cea a adrenalinemiei. Lactatemia și adrenalinemia cresc simultan la sfârșitul exercițiilor realizate timp de trei minute la putere maximă. În timpul unui exercițiu muscular dinamic de intensitate crescătoare efectuat de către subiecți bine antrenați, Mazzeo (1989), evidențiază concentrațiile plasmatice crescute ale adrenalinei cu 50% din puterea maximală aerobă, exact în momentul în care începe creșterea lactatului. Corelația dintre cele două puncte de reper se dovedește a fi excelentă, mai bună decât cea obținută între
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
întregite de stimulii chimici reprezentați de creșterea concentrației de CO2, a acidului lactic și ionilor de H din sânge, și lichidul cefalorahidian. Adaptarea la hipoxia de efort prin hiperpnee se traduce prin răspunsuri ventilatorii și sanguine mai reduse la cei antrenați decât la neantrenați. Acoperirea necesităților de oxigenare a țesuturilor se realizează în efort pe trei căi cuplate: - schimbul alveolo-capilar, asigurat prin difuziunea crescută de 4¬6 ori a O2; - transportul mai rapid al O2 din capilarele pulmonare spre țesuturile beneficiare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și efortul fizic sau neuropsihic. Sub influența descărcărilor mai mari de ACTH hipofizar, cu participarea stimulatoare de CRF hipotalamic, se eliberează cantități adecvate de cortizol, ca principal hormon glucocorticoid, în vederea satisfacerii necesităților energetice crescute prin procesul de gluconeogeneză. La subiecții antrenați activarea corticotropă este mai eficientă decât la neantrenați. Concentrația de glucocorticoizi a sângelui crește progresiv, până la un punct cu intensitatea efortului fizic. Eforturile intense sau de lungă durată urmate de oboseală duc, din contră, la scăderea atât a corticoizilor sanguini
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
activitate poate consuma de 20 ori mai mult O2, decât în repaus, dar cu cât organismul este mai antrenat cu atât efortul respirator în repaus este mai mic. Consumul de O2, și modificările respirației depind nu numai de starea organismului antrenat sau neantrenat, ci și de intensitatea efortului și de durată. În urma efortului fizic la nivelul respirației se produc următoarele modificări: - imediate sau acute, care se găsesc la toți indivizii care fac efort fizic; - tardive sau de antrenament, modificări care se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine mai mare, un raport inspirație/expirație modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine antrenați. În timp ce volumulbătaie al neantrenaților crește doar cu 50%, (de la 70-75ml la 105ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75 până la 185 bătăi /min.). La sportivii de performanță , din contră, se constată valori mai mari cu 40-50% ale volumului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sportivii de performanță , din contră, se constată valori mai mari cu 40-50% ale volumului - bătaie, de repaus și dublarea acestuia în timpul efortului maximal, însoțită de creșteri moderate ale ritmului cardiac. Acesta prezintă valori mai mici în repaus la sportivii bine antrenați. La rândul său, mușchiul cardiac apare hipertrofiat și cu o densitate mai mare a mitocondriilor, favorizând extracția oxigenului, și mărirea cu aproximativ 40% a cavităților inimii. Paralel cu creșterea volumului-bătaie, urmată de cea a debitului cardiac, fenomenele de predominanță simpato-adrenergică
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rezistenței vaselor din mușchii în stare de activitate și la potențarea vasodilatației metabolice de la nivelul acestora. Datorită factorilor locali și generali de activare ai circulației, fluxul sanguin muscular poate crește de 15-25 ori în efortul dinamic maximal la sportivii bine antrenați. În timpul contracție puternice și continue, fluxul sanguin local scade, ducând la instalarea stării de oboseală, ca urmare a deficitului de oxigen și nutrimente. VI.5. Explorarea cardiovasculară De interes practic pentru medicina sportivă: explorarea clinică, electrocardiografică și ecocardiografică pentru stabilirea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]