2,520 matches
-
dominant natural. Se evidențiază printr-o mare diversitate a florei și faunei, favorizată de climatul umed și cald, cu variații sezoniere foarte reduse. În lungul unor țărmuri joase afectate de maree, sunt caracteristice și formațiuni vegetale de tip mangrove. Activitățile antropice au pătruns treptat în interiorul lor și în ultimul secol au un impact din ce în ce mai puternic. În ansamblu, densitatea generală a populației este slabă, dar suprapopularea unor regiuni învecinate le supune unei adevărate presiuni antropice, manifestată în special prin reducerea anuală considerabilă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și formațiuni vegetale de tip mangrove. Activitățile antropice au pătruns treptat în interiorul lor și în ultimul secol au un impact din ce în ce mai puternic. În ansamblu, densitatea generală a populației este slabă, dar suprapopularea unor regiuni învecinate le supune unei adevărate presiuni antropice, manifestată în special prin reducerea anuală considerabilă a pădurilor. b) Pădurile musonice, extinse în Asia de Sud și de Sud-Est, prezintă caracteristici biologice naturale conforme climatului musonic, caracterizat prin mari diferențe sezoniere de umiditate. Vegetația forestieră dominată de esențe cu frunze căzătoare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Africa și America de Sud, evoluează sub efectul unei periodicități climatice sezoniere. Caracteristica de bază o constituie vegetația ierboasă de talie mare și abundența faunei, dominate de mamifere ierbivore și carnivore. Condițiile pedoclimatice au fost deosebit de favorabile agriculturii, care a implicat modificări antropice timpurii. Acestea au constat în defrișări, practicarea sezonieră a agriculturii, cu tehnici adesea destructive, reducerea fertilității naturale a solului și aridizare. În consecință, asociații vegetale sărăcăcioase au înlocuit formațiunile naturale inițiale, iar în unele sectoare s-a instalat deșertul (spre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
În consecință, asociații vegetale sărăcăcioase au înlocuit formațiunile naturale inițiale, iar în unele sectoare s-a instalat deșertul (spre exemplu în Sahel). Acest subtip fragil prin caracteristicile sale naturale supuse variațiilor climatice sezoniere și multianuale, este deosebit de vulnerabil față de intervențiile antropice, necesitând protecție. d) Deșerturile și semideșerturile tropicale ocupă suprafețe întinse în Africa de Nord, Asia de Sud-Vest și Australia. Ariditatea extremă exclude parțial sau total posibilitatea dezvoltării vegetației. Aceasta este prezentă numai în ariile în care plantele au acces la apele freatice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Prezența populației este motivată fie de agricultura din oaze și din lungul unor râuri mari cu izvoarele în alte zone climatice, fie de exploatarea unor resurse ale subsolului (petrol, minereuri). În aceste condiții, echilibrul natural este și mai fragil, impactul antropic negativ putând antrena efecte ireversibile. În sensul acesta, deșertificarea unor sectoare a fost provocată de către om în perioada contemporană. e) Munții și platourile înalte se caracterizează prin condiții bio-pedoclimatice diferențiate altitudinal. Relieful acționează ca moderator climatic, determinând creșterea progresivă a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
chaparral) și mai ales cu livezi, vii și diverse alte culturi de cereale și plante tehnice, în mod frecvent pe soluri de tip terra rossa în general fertile, dar de multe ori supuse unor fenomene de eroziune pe versanți. Transformările antropice impuse sistemelor naturale sunt deosebit de evidente. Efectele lor au fost cu atât mai puternice și mai durabile cu cât pădurea element central în peisaj -, odată înlăturată, nu a mai avut condiții climatice favorabile refacerii spontane, iar plantațiile s-au dovedit
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
solide și cu vegetație forestieră, dominată de conifere și păduri de amestec. La limita superioară, datorită asprimii climatului, pădurea este înlocuită de o vegetație arbustivă și ierboasă. Aceasta se oprește la limita climatică a înghețului permanent. Datorită climatului nefavorabil, presiunea antropică este mai redusă, structurile naturale fiind mai bine păstrate. În Alpi, Carpați, Caucaz, Munții Stâncoși, Asia Centrală ș.a., se utilizează pășunile alpine, potențialul hidroenergetic, se extrag cantități importante de lemn, și uneori de substanțe minerale. Sunt și situații în care, diferite
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
monotone, predominant orientate spre piscicultură și într-o măsură mai redusă spre servicii turistice. Forme abuzive de practicare a turismului ca și orientarea total greșită, într-o anumită perioadă, către înlocuirea ecosistemelor naturale cu terenuri agricole, au reprezentat o agresiune antropică puternică față de structura și funcționalitatea acestui teritoriu. 3.PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA GEOSISTEMULUI 3.1.Protecția geosistemului protecția funcționalității sale Societatea umană este dependentă de calitatea geosistemului, de funcționarea acestuia în limitele capacității sale de autoorganizare. Pentru a se putea păstra
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
pentru Combaterea Deșertificării). 3.1.2.Domenii concrete de protecție a) Protecția aerului. Există și disfuncții naturale care pot produce degradarea temporară a unor caracteristici fizice și chimice ale aerului, dar cele mai grave forme de degradare se datoresc intervențiilor antropice. În felul acesta, sursele și mecanismele de degradare fiind cunoscute, în mod firesc controlul lor este în bună măsură monitorizat. Aceasta este de altfel și prima etapă, strict necesară, a protecției. Tehnologii industriale și practici agrotehnice specializate se orientează din ce în ce mai
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
având inițial o biodiversitate excepțională au fost în cea mai mare parte iremediabil distruse. Poluarea diversă, venită pe căi terestre, aeriene sau acvatice, agresează și ea această interfață sensibilă. "Mareele negre" nu sunt nici pe departe singura formă de agresiune antropică asupra mării. Ele sunt numai exemplul cel mai mediatizat. Recentul caz din largul costelor Galiciei (nov.2002) amplifică efectele negative ale unui lung șir de "accidente" produse pe mare. În fața acestor probleme presante, societatea a reacționat prin inițierea unor programe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
uneori excesiv se regăsește cel mai frecvent în cerințele unei populații din ce în ce mai numeroase. Extinderea terenurilor agricole în dauna ecosistemelor naturale, creșterea spectaculoasă a cantității de resurse minerale și energetice preluate din sistemele naturale, blocarea unor spații naturale întinse cu infrastructură antropică, ș.a. produc perturbări ale multor funcții naturale și, concomitent, pun în primejdie viitorul umanității. În mod frecvent, efectele negative introduse în geosistem de către societatea umană sunt mai vizibile și mai grave decât cele produse prin disfuncții naturale. Astfel de disfuncții
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și structurale, o gamă diversă de procese naturale transformă relieful pe arii întinse: a) dezagregarea termică brutală a rocilor poate fi urmată de prăbușiri și de acumularea unor mase importante de grohotiș, procesul având efecte distructive asupra vegetației și amenajărilor antropice; b) eroziunea în adâncime transformă arii întinse de versanți în pământuri rele (badlands). Combinată cu eroziunea laterală, modifică puternic albiile râurilor și periclitează stabilitatea malurilor, cu toate ecosistemele aferente și frecvent cu așezări umane, culturi, drumuri etc.; c) alunecările de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
puternică. Ecosisteme întregi sunt distruse, se modifică brutal dinamica apelor subterane, se creează rapid baraje pe râuri iar apele care se acumulează astfel (uneori în volum mare și cu caracter permanent) inundă așezări umane și distrug orice formă de amenajare antropică. Umectând mai puternic masele de material mobiul de pe versanți aceste ape întrețin și amplifică procesele. Spre exemplu alunecările din anii 1969-1971 sau din anii 1996-2002 din România (Pârcovaci, Breaza etc.) sau cele de pe pantele Vezuviului în Italia (1998) ori din
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
1969-1971 sau din anii 1996-2002 din România (Pârcovaci, Breaza etc.) sau cele de pe pantele Vezuviului în Italia (1998) ori din America Centrală (2002). d) abraziunea puternică impune retragerea țărmurilor iar acumularea litorală construiește plaje, înlocuind ecosisteme marine și determinând dezorganizarea amenajărilor antropice, ceea ce impune schimbări structurale importante; e) prin transport eolian masiv și rapid, ținuturi întinse pot fi acoperite de nisipuri, modelate uneori sub formă de dune. Ecosistemele și habitatul uman sunt obligate să se deplaseze, adaptându-se unor condiții noi14. 1
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
puternic stabilitatea reliefului, ecosistemele naturale, culturile agricole, locuințele, căile de comunicații ș.a.; b) secetele prelungite și frecvente, specifice unor ținuturi tropicale și temperate, asociate cu scăderea debitelor și chiar secarea unor râuri afectează grav comunitățile vii naturale și toate activitățile antropice dependente de apă; c) excesul de precipitații solide depuse în strat gros, peste un anumit prag termic și în lungul unor pante accentuate, poate produce avalanșe distrugătoare, așa cum se întîmplă frecvent în regiunile muntoase expuse căderilor masive de zăpadă (cazul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și exploatarea unor roci de construcție au modificat multe structuri naturale, frecvent în mod negativ și pe termen lung. Dacă agricultura, cu toate consecințele ei, a fost posibilă datorită unei conjuncturi naturale favorabile (ameliorarea climatică postglaciară), creșterea ulterioară a impactului antropic asupra naturii a fost consecința unei veritabile explozii demografice și a creșterii corespunzătoare a necesităților societății umane. Acest ritm demografic a fost caracteristic Antichității dar s-a menținut și în Evul Mediu. O a doua revoluție a urmat dezvoltării schimburilor
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la producția industrială, pe fondul progresului științific și tehnic, începând cu secolul al XVIII-lea. A început o altă etapă de explozie demografică, fenomen complex, cu implicații profunde în raporturile dintre societatea umană și sistemele naturale. Dacă până atunci impactul antropic se limita la vechile arii intens umanizate ale Eurasiei și Africii, din această perioadă multe efecte ale acțiunilor antropice s-au extins treptat la scară globală. Unele dintre acestea sunt ireversibile, spre exemplu, epuizarea unor resurse minerale sau dispariția pădurii
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
etapă de explozie demografică, fenomen complex, cu implicații profunde în raporturile dintre societatea umană și sistemele naturale. Dacă până atunci impactul antropic se limita la vechile arii intens umanizate ale Eurasiei și Africii, din această perioadă multe efecte ale acțiunilor antropice s-au extins treptat la scară globală. Unele dintre acestea sunt ireversibile, spre exemplu, epuizarea unor resurse minerale sau dispariția pădurii în regiuni nefavorabile climatic vegetației arborescente ș.a. Altele sunt corectabile numai în timp foarte îndelungat, aproape geologic, așa cum este
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dintre acestea sunt ireversibile, spre exemplu, epuizarea unor resurse minerale sau dispariția pădurii în regiuni nefavorabile climatic vegetației arborescente ș.a. Altele sunt corectabile numai în timp foarte îndelungat, aproape geologic, așa cum este distrugerea învelișului de sol. Forme noi de intervenție antropică, directă sau indirectă, în structura și dinamica sistemelor naturale generează degradări multiple, vizibile prin cantitatea enormă de deșeuri, noxe, emisii diverse rezultate în urma producției din ce în ce mai mari și a unui consum mereu mai diversificat și mai exigent. Activitățile antropice nu au
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de intervenție antropică, directă sau indirectă, în structura și dinamica sistemelor naturale generează degradări multiple, vizibile prin cantitatea enormă de deșeuri, noxe, emisii diverse rezultate în urma producției din ce în ce mai mari și a unui consum mereu mai diversificat și mai exigent. Activitățile antropice nu au avut însă efecte exclusiv negative în sistem, nici în perioadele mai vechi și nici în zilele noastre. Mai mult, față de ceea ce a fost cu adevărat grav, s-a format de-a lungul timpului o atitudine mereu mai conștientă
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
fost eliminate parțial și au fost ameliorate unele dintre efectele negative acumulate de-a lungul timpului. Raporturile societății umane cu sistemele naturale stau în perioda contemporană sub semnul conștientizării unicității geosistemului și a limitelor acțiunii umane. 1.3.Disfuncții determinate antropic și efectele lor O a doua categorie de disfuncții care afectează sistemele naturale antropizate cuprinde disfuncțiile determinate de către om. Acestea se manifestă foarte frecvent și, în principiu, pot fi supravegheate cu mai multă ușurință. Controlul degradării produse astfel a devenit
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
care, în mod natural, ele s-ar fi menținut într-o latență de lungă durată. 1.3.1. Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală Deși în mod natural majoritatea caracteristicilor elementelor climatice, ale vremii și climei nu sunt determinate antropic, pe căi specifice omul influențează mereu mai mult și în sens negativ atmosfera. Astfel, defrișările și despăduririle masive, mecanizarea și chimizarea agriculturii, intensificarea industriei extractive, dezvoltarea și intensificarea industriei de prelucrare, exploatarea progresivă a motoarelor cu ardere internă, extinderea termoficării
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
1.8 Europa de Nord 8.8 Africa de Sud 7.2 Europa de Sud 6.2 OCEANIA 12.2 Africa de Vest 0.5 Europa de Vest 8.5 Australia/Noua Zeelandă 15.7 după: Raportul "Starea mediului" al PNUE și PNUD, ONU, 2001 La nivel regional activitățile antropice determină alte forme de disfuncții meteorologice și climatice: a) utilizarea din ce în ce mai amplă și mai diversificată a energiei nucleare a avut drept rezultat introducerea, inclusiv prin accidente, în structuri naturale și social-economice din întregul geosistem, a unei mari cantități de izotopi
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
exemplu, actinidele au perioade de înjumătățire a radioactivității de ordinul milioanelor de ani), de emisiile masive în cazul accidentelor nucleare, de depozitările incorecte, ani de-a rândul, a deșeurilor nucleare, reiese clar longevitatea efectele negative ale acestor forme de activitate antropică. Experiențele nucleare militare, inițial subaeriene și apoi submarine și subterane (Los Alamos, Mururoa ș.a.), marile accidente ale unor centrale termonucleare (Cernobîl), sau uzine de material nuclear (Kîștîm) sunt exemple elocvente prin gravitatea efectelor produse și prin pericolul potențial pe care
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
R.D.Germană, fosta Cehoslovacie, Polonia, Ucraina ș.a.. De asemenea, emisia puternică de substanțe radioactive în timpul avariei de la centrala atomoelectrică de la Cernobîl a afectat teritorii îndepărtate din Europa Vestică ș.a.m.d.. La nivel local, o gamă foarte diversă de activități antropice produce disfuncții climatice ale căror efecte se resimt pe o arie mai restrînsă. Cantități variabile de pulberi, provenite din industria extractivă și de prelucrare locală, din agricultură precum și din construcția, întreținerea și exploatarea defectuoasă a rețelei rutiere ș.a., emisii de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]