2,449 matches
-
sfera de cunoaștere și să evaluăm ipoteze înmod provizoriu. La un moment dat, cercetarea cu ajutorul studiului de caz a predominat în istoria științelor sociale. Erau foarte populare descrierile ideografice ale diferitelor sisteme sociale, care erau considerate deosebit de interesante ca unități antropologice unice. De asemenea, erau frecvente ilustrările pedagogice, în special în administrația publică, unde studenții examinau frecvent diferite decizii, pentru a înțelege mai bine dilemele concrete cu care se confruntă persoanele publice care operează în contexte practice. Mai târziu, odată cu apariția
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Cristea) / Silviu G. Totelecan, Vecinătatea În Munții Apuseni, Disoluții comunitare (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Viața cotidiană În comunism (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Instituționalizarea mod elelor culturale (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon SEMNAL EDITORIAL Mircea Agabrian, Autopercepția unei noi condiții studențești: Învățământul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Neighborhood institutions in the Apuseni mountains: community dissolutions (Dumitru Sandu) / Adrian Neculau (coord.), Daily life in the communist regime (Constantin Cucoș) / Dumitru Batâr, Institutionalization of cultural models (Daniela Botone) / Cristina Papa, Giovanni Pizza and Filippo M. Zerilli (eds.), La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche (Marin Constantin) / Peter Skalník (ed.), A Post-Communist Millenium. The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe (Marin Constantin) / André Sirota Michel Pinçon FROM THE EDITORS Mircea Agabrian, The self-perception of a new
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
poate fi interpretată decât prin Înțelegerea contextului social-politic-cultural. Mai precis, din perspectiva unei istorii moderne a culturii impregnate de spiritul istoriei sociale. Astfel istoria culturii nu este un inventar al operelor, instituțiilor, personalităților, evenimentelor importante, ci - Într-o viziune net antropologică - constă În acțiunile, comportamentele actorilor participanți la procesul de realizare a culturii de fiecare zi. Nu neg importanța contribuției sociologilor la dezvoltarea conceptelor, metodelor, teoriilor sociologice, ci afirm doar că Școala monografiilor sociologice s-a validat În comunitatea științifică națională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În finalul lucrării sunt inserate principalele interviuri care stau la baza analizei empirice. Conținutul și modul de abordare promovate de către autor sunt puternic marcate de linii de continuitate, dar și de discontinuitate, dacă facem raportarea lucrării la literatura sociologică și antropologică din România. O bună parte din literatura românească asupra satului și asupra relațiilor de vecinătate este de factură empiristă. Linia gustiană a monografiilor de sat (cu Nerej, un village d’une région archaïque, 1939, semnat de H.H. Stahl, ca lucrare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Neamțu, coord., Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte, București, Editura Academiei, 1970) a fost privilegierea analizelor de tip „morfologie socială”, cu accent pe populație, mediu construit, viață economică, fapte sociale cu grad mare de vizibilitate socială. Literatura de factură antropologică a fost mai aproape de lumea experiențelor, dar se menține În aceeași notă empiristă. Vecinătățile În Munții Apuseni este prima monografie tematică, la nivelul unei unități sociale, În care, În literatura română de specialitate, se desfășoară o amplă fundamentare teoretico-metodologică Înaintea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cât și teoreticienilor acestui domeniu. De asemenea, lucrarea de față constituie un bun suport educațional pentru orice student care se confruntă cu realizarea unui proiect de cercetare. Daniela Botone Cristina Papa, Giovanni Pizza și Filippo M. Zerilli (eds.) La ricerca antropologica in Romania. Prospettive storiche ed etnografiche, Studi e materiali di antropologia culturale, Uniiversità degli Studi di Perugia, Edizioni Scientifiche Italiane, 2003 (314 p.) Rod al unui seminar găzduit de Universitatea din Perugia În martie 2000, această carte reunește contribuțiile Misiunii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de o manieră explicită mai vechile ,,prospecțiuni” ale unor antropologi străini În România, din anii ’60-’80, dintre care Marianne Mesnil, John Cole și David Kideckel semnează În volumul de față. Aportul mai multor generații de cercetători străini În studiul antropologic al societății românești așteaptă Încă recoltarea de către antropologii românii a unor date de teren despre alte culturi. Oricum, situația actuală a acestei discipline În țara noastră beneficiază În cel mai Înalt grad de asemenea lucrări care deschid noi direcții de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numite intervale de timp din etnologie, accentul pe relații sociale (În antropologie) și pe cultură materială și moduri de expresie culturală (În etnologie), perspectiva comparativă a antropologiei față de cercetarea etnologică a propriei culturi. O altă distincție este aceea dintre investigarea antropologică a ,,fenomenelor emergente” În raport cu studiul etnologic al ,,structurilor arhaice”. În Europa, contextul actual este cel de de extindere a interesului etnologiilor naționale către o ,,scară” de analiză continentală, precum și de apropiere Între specialiștii din țările europene, precum cei germani și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
legalității la români. Prin legi și instituții de combatere a corupției, statul român se comportă ca un ,,doctor” ce ,,prescrie terapiile potrivite”, spre ,,a recrea o ordine naturală și morală pierdută”. Fără a oglindi doar un anumit tip de practică antropologică sau o ,,problemă” de teren În stil monografic, lucrarea de față reușește să ,,evoce” și să ,,prospecteze” În egală măsură. Cunoașterea antropologică a societății românești contemporane se vădește astfel a fi ea Însăși un ,,proces”, o experiență a acumulărilor empirice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spre ,,a recrea o ordine naturală și morală pierdută”. Fără a oglindi doar un anumit tip de practică antropologică sau o ,,problemă” de teren În stil monografic, lucrarea de față reușește să ,,evoce” și să ,,prospecteze” În egală măsură. Cunoașterea antropologică a societății românești contemporane se vădește astfel a fi ea Însăși un ,,proces”, o experiență a acumulărilor empirice și teoretice mai vechi sau mai noi, similar cu aspectele socioeconomice ale ,,tranziției” postcomuniste În Europa Centrală și Orientală. Cititorul beneficiază astfel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În favoarea ,,antropologiei”, fenomen descris ca o ,,modă” (cf. Vesna Godina, Slovenia, A. Bitušíková, Slovacia), ca ,,magie” (cf. P. Skalník, Cehia) sau, pur și simplu, ca ,,diletantism” (cf. G. Geană, România). Dincolo de preferințele terminologice și de tribulațiile naționaliste ale acestora, practica antropologică central, și est-europeană Își află Însă și Însemnate repere epistemologice. Opțiunea pentru anthropology at home (În raport cu anthropology abroad) este, În acest sens, relevantă fie pentru nevoia valorificării propriului material etnografic (cf. Magdalena Elchinova, Bulgaria), fie din considerente etnocentrice (cf. R.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at home, prin proliferarea fecundă a unor noi publicații și direcții de cercetare, prin emulația produsă printre noile generații de studenți etc. Acesta este, credem, semnul vitalității unei discipline, nu al unei doctrine, și el exprimat limpede prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
epocii ei postmaterialiste. Totuși, când ne aplecăm asupra altor analize de la noi ale tranziției, putem observa cum operează un gen de ideologie implicită a superiorității culturale a societăților europene occidentale sau a celor transatlantice și a cetățenilor lor. O regulă antropologică simplă și tacită, admisă de orice cercetător, spune că trebuie evitate ierarhiile culturale dintre societăți, bazate pe evaluări asociate cu prejudecăți, stereotipii sau alți „idoli”. În unele analize ale tranziției noastre postcomuniste, nu s-a admis ca referință, fie ea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și au început să ia o altă turnură. Afirmațiile generale, de sorginte iluministă, care asociau educației un discurs când metaforic și benevolent, când sentimental și saturat de speranța într-o devenire personală progresivă, au fost înlocuite de analize economice, sociale, antropologice sau politice care instituie educația ca un factor esențial al dezvoltării societății și economiei și, desigur, al construcției personale. O explozie pragmatică, ar zice unii. O uitare sau chiar o trădare a trecutului, ar zice alții. Oricum, schimbarea nu e
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
l dă cartea lui Erich von Däniken, Amintiri din viitor, iar rezultatul peregrinărilor pe patru continente îl reprezintă Enigmatic, Pământul (1977). Civilizațiile aztecă și incașă, piramidele, locuri legendare precum Baalbek, Stonehenge și altele îi prilejuiesc verificări cu multiple argumente (matematice, antropologice, fizice, istorice și geografice), autorul încercând să demonstreze caracterul exclusiv pământean al acestor mistere, convins că enigmele Terrei sunt percepute ca atare deoarece omul nu le-a descoperit încă secretul. Cartea este și un pasionant jurnal de călătorie, aducând înaintea
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
dezvăluie în timp calități dramatice și scenice nebănuite. Urmărind concomitent ecoul critic al pieselor și al puținelor spectacole realizate pe baza lor, lucrarea vizează demontarea prejudecăților care au blocat viața teatrală firească a acestor creații. Exegeta evidențiază structurarea ca teatru antropologic și ca teatru-imagine a acestei dramaturgii, unde proiectarea în spațiu, specifică genului dramatic, se slujește de elementele iconice ale metaforelor, strâns aderente la situație, scenă, tablou, intrigă, semnificații mitice și simbolice, stabilind o dinamică interioară abil slujită de didascalii și
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
frontiera de vest a României De o parte și de alta a drumului național, paralel cu granița vestică a României, la mijlocul distanței dintre orașele Arad și Oradea, găsim așezarea unei comunități rurale dintre cele mai fascinante pentru cercetarea sociologică și antropologică din zilele noastre: Zerind. Ne găsim la Zerind, acolo unde oamenii se simt europeni - datorită artibutelor culturale - și mai puțin europeni - în privința dezvoltării economice -, acolo unde nunta se sărbătorește „ca acum treizeci de ani, fără nici o schimbare” - modelele și practicile
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este lipsit de confuzie: până astăzi, turcii îi numesc pe greci „romi”, iar unii greci refugiați din Asia Mică se autodenumesc „romei anatolieni”. Din acest motiv, preferăm să utilizăm aici denumirea clasică de țigani. În pofida acestor prime indicii, documentația istorică, antropologică și lingvistică relevă alte date. Se remarcă mai întâi frapanta asemănare între limba rromanes (prin excelență orală) și cea sanscrită. Există apoi numeroase similitudini anatomice între tipul indian și cel țigănesc. Provenind din India de Nord, un larg trib nomad
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
europeanului cultivat confruntat cu acest fenomen unic: țiganii itineranți aflați în căutarea libertății. Inter nostc " Inter nos" La oraș ori la sat, în Țările Române - mai puțin în Transilvania decât în Moldova și Valahia - țiganii au reprezentat un permanent decor antropologic 1. În timpul lui Vlad Țepeș și al lui Ștefan cel Mare, robia țiganilor era de notorietate. Când Țările Române s-au închinat Porții Otomane, observă P.P. Panaitescu, țăranii români și țiganii împărtășeau aceleași surde nemulțumiri față de o nemiloasă exploatare. Situația
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
despre „faptul religios”. Dacă atunci pana autorului redacta un diagnostic negativ la adresa maladiilor modernității, de această dată întregul cărții ni se înfățișează terapeutic ca o introducere „la o artă a speranței”. Volumul, redactat cu eleganță și familiaritate, cuprinde patru secțiuni („Antropologice”, „Ortodoxe”, „Catolice”, „Europene”). El debutează printr-o continuare a „fărâmelor” împărțite sub chipul unor concluzii din cartea precedentă, intitulată Ispita binelui. Primul eseu este un apel lucid la acea formă de vitalitate creștină care implică, simultan, asceza și angajarea. Idealului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tinerii anticomuniști în Piața Universității. În termenii lui Mircea Cărtărescu, violul Revoluției antitotalitare și-a consumat ultimul act. Prin urmare, omul recent n-a făcut nici măcar efortul de a se naște. El se târăște buimac printre vestigiile culturii tradiționale. Arhetipul antropologic al creștinismului medieval fusese sfântul: bipedul vertical, cu aripi de heruvim și nostalgii orbitoare, dar realizate. Arhetipul antropologic al postmodernității este larva fără memorie: un ins inițiat în mistica neputinței, în arta plictisului și retorica ignoranței. Semn al sfârșitului, el
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Prin urmare, omul recent n-a făcut nici măcar efortul de a se naște. El se târăște buimac printre vestigiile culturii tradiționale. Arhetipul antropologic al creștinismului medieval fusese sfântul: bipedul vertical, cu aripi de heruvim și nostalgii orbitoare, dar realizate. Arhetipul antropologic al postmodernității este larva fără memorie: un ins inițiat în mistica neputinței, în arta plictisului și retorica ignoranței. Semn al sfârșitului, el este apoteoza sfârșelii. Omul recent a încetat să mai creadă în lucrurile care au făcut istorie timp de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nevăzute a darului, Jean-Luc Marion 1 ne oferă câteva instrumente teoretice. Cartea a doua a acestui eseu reprezintă una dintre cele mai inovatoare reflecții recente pe tema relației între obiect și subiectivitate. Studiile despre dar au sesizat, pe urmele cercetărilor antropologice ale lui Marcel Mauss (1872-1950), că situarea „economică” a darului în societățile „primitive” presupune respectarea regulii de aur: „Dă ca să primești” (do ut des)2. Chiar dacă despărțiți de școala metafizică, filozofii s-au întrebat imediat dacă nu cumva darul autentic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
exprimă trăirea nu are un precedent recent. Geniul retoric și pastoral al Sfântului Ioan Gură de Aur, îndrăzneala din catehezele Sfântului Simeon Noul Teolog, simplitatea profundă a mărturiilor Sfântului Siluan Atonitul, zelul mărturisitor al Părinților apostolici și toată precizia descrierilor antropologice evagriene compun portretul livresc și spiritual al autorului. Mărturia părintelui Emilianos este exigentă și, de aceea, rară și prețioasă. Se ascunde în cuvintele autorului acea limpezime care umilește sterpăciunea erudiției teologice de duzină. Cuvântările arhimandritului - „totdeauna plăcute și drese cu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]