2,440 matches
-
nu pare a fi ceea ce indică numele, Iefta, presupusul fiu al unei prostituate, știind cine îi este tată, fapt ce contrazice chiar ideea de prostituție (Cartea judecătorilor 11 și 19). Prima mea reacție la aceste probleme a fost, să spunem, "antropologică". Exact ca și Geertz, care a ajuns să fie extrem de suspicios cu privire la conceptul de subiect individual, ce stă la baza culturii apusene, și eu am devenit suspicioasă cu privire la concurența dintre aceste trei concepte ce indică statutul femeii în cultura antică
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dintre cele două discipline se face în mod diferit. Analiza naratologică a fabulei "trece pe primul plan". Proprietatea structurală descoperită conexiunea sistematică dintre statutul feminin și locul în care are loc căsătoria, moștenirea și proprietatea acoperă din nou un subiect antropologic. Însă fundalul rămâne o problemă de stabilire a cunoașterii și nu o metodă. Chestiunea metodologică e lăsată în suspensie față de realitatea cuprinsă în analiza structurală. Această suspensie, în mod paradoxal, este necesară pentru apariția unei viziuni mai puțin egocentrice cu privire la
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
medicale și psihologice pe care autoarea îl pune în mișcare, bazată pe o documentare istorică, lingvistică (etimologie, dialectologie etc.) și medicală, și aceasta la fel de întinsă și adesea tulburător de concordantă cu "cazurile" prezentate de scriitor. Este nouă mai ales perspectiva antropologică în care autoarea situează astfel opera unui foarte important scriitor de la sfârșitul sec. al XIX-lea și de la începutul celui următor, adică dintr-o epocă de mari schimbări în viața publică și socială care se reflectă în opera sa mult
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai cu seamă din analiza arhetipală de subtext prin care se reușește evitarea cu ușurință a locului comun. Asemenea lui Popovici, criticul timișorean aflat în căutarea unor amănunte semnificative care să lumineze enigmele textului, răspunde la sugestiile oferite de critica antropologică. Din această mare familie, Cornel Ungureanu se simte, mai degrabă, alături de Gaston Bachelard, și sigur alături de Gilbert Durand. Nu credem însă că monografia sa se așază cuminte în rândul lucrărilor ce aparțin, prin metodele și instrumentele de cercetare utilizate, mitocriticii
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
însă în urma unui nou proces, din 1959, va primi sentința de optsprezece ani de muncă silnică. Iese în urma amnistiei generale din august 1964 și trăiește până la sfârșitul vieții din ajutor social. Elaborează numeroase proiecte, eseuri și dialoguri filosofice, teologice și antropologice, majoritatea rămase în manuscris, în perioada comunistă semnând sporadic texte de mici dimensiuni, cu precădere în revistele „Familia” și „Tribuna”. După 1989 este „descoperit” de media și devine „vedeta” mai multor documentare, care îi vor pregăti notorietatea postumă. Mai mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
se regăsește pe parcusul întregii cărți fiind construit pe parcursul tuturor capitolelor. Fai consideră că în această perioadă istorică societatea de tip occidental, caracterizată prin individualism, riscă să se modifice ca urmare a realităților impuse de noile cuceriri tehnice. Însă nevoia antropologica a omului occidental este aceea de rezista. Astfel apare necesitatea unui nou tip de intermediere între individ și instituții. Pornind de la această întrebare, înțelegem de ce autorul folosește perechea de termeni: "sistem" și "fragment", în demersul său de a crea un
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
această viziune asupra individualismului și universul de discurs al filosofiei existențialiste, dezvoltată mai ales în spațiul continental, ceea ce nu face însă ca un astfel de demers să nu fie discutabil. În acest sens, unii teoreticieni au apelat la o perspectivă antropologică atunci când s-au oprit, în cercetările lor, asupra problemei individualismului, aducând în atenție o privire globală asupra ideilor și valorilor caracteristice modernității. Se consideră, în acest context, că individualismul ar fi realizat trecerea de la mit la rațiune în epoca clasică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
parte, putem vorbi de un contract politic, adică un contract de supunere ce introduce relația subordonării guvernaților față de un guvernant sau de o guvernare. Este limpede că, atunci când mă refer la individualism, acord atenție primului tip de contract. Conform perspectivei antropologice discutate de-a lungul acestor rânduri, ceea ce este caracteristic construcției individualiste a realității sociale e faptul că aceasta implică atât egalitatea oamenilor, cât și libertatea lor. În ceea ce privește primul termen, egalitatea, se are aici în vedere, desigur, teoria egalitară a doctrinei
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
proiectul epistemologic totalitar al Iluminismului este simplă: cunoașterea obiectivă decurge dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-a face, în opinia sa, cu o descentrare ontologică a persoanei. Un naturalism aservit voinței sau rațiunii discursive obnubilează dimensiunea apofatică a chipului uman. Treptat, omul este perceput și conceput ca un agregat psihofizic, adică o mașină complexă
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
clarificări conceptuale care să definească natura gândirii științifice și esența meditației teologice. Prea adesea, teologia a reușit să-și ruineze din interior eșafodajul, folosind armele adversarului, adoptând logica progresistă a raționalității moderne. Deslușirea Tainei este un volum care clarifică presupozițiile antropologice ale Iluminismului, care au desfigurat învățământul teologic din sute de Academii apusene sau răsăritene. Finalitatea acestui proces de distorsionare a sensului mistagogic al teologiei a fost consemnată în anul 1906 de Pavel Florenski, care declama cu exasperare aproape nietzscheană: „În
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
valorizată public. Tendințele primesc (mai ales în epoca Cezarului Augustus) un semnificativ sprijin politic. La aceasta se adaugă un dezinteres crescând față de relațiile homosexuale, începând mai ales cu secolele I și II î.Hr. În acest context, sugerează Foucault, radicalismul proiectului antropologic creștin abia se lăsa așteptat. Noutatea creștinismului: asceză și teologietc "Noutatea creștinismului \: asceză și teologie" Totuși, abstinența nu primește justificări metafizice sau teologice, cum se va întâmpla în creștinism. De asemenea, eșecul sexualității nu este tematizat în orizontul modern (cu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de recepție ale conștiinței (intenționalitate, temporalizare, dispoziții afective). Pentru Henry, aceste configurări analitice ale fenomenologiei nu pot decât îmbogăți volumul de aporii al istoriei filozofiei; dimpotrivă, doar eliberarea definitivă a „conceptelor” fundamentale ale Vieții (autoafectare, naștere, filialitate) de clasicele determinări antropologice moderne pot garanta noutatea unei priviri asupra umanității. Or, pentru Henry adevărul despre om se află doar în lumina revelației Vieții care este Hristos însuși, Fiul lui Dumnezeu. Această exigență nu-l lasă pe Henry să piardă din vedere prăpastia
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
garanta noutatea unei priviri asupra umanității. Or, pentru Henry adevărul despre om se află doar în lumina revelației Vieții care este Hristos însuși, Fiul lui Dumnezeu. Această exigență nu-l lasă pe Henry să piardă din vedere prăpastia dintre implicațiile antropologice ale scientismului naturalist și, respectiv, cele ale fenomenologiei transcendentale din secolul XX. Totuși, în pofida diferențelor, cele două curente de gândire modernă au ancorat omul - aproape inevitabil și definitiv - în planul lumii care, din perspectiva Vieții, este o persistentă aparență. Radicala
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
etc. Moses Gaster și Nicolae Iorga adaptează teza generală a migraționismului lui Theodor Benfey la condițiile locale, atribuind o mai mare pondere, în procesul transmiterii, Bizanțului, bogomilismului și cărților populare. Grupului teoriilor monogenetice li se opune grupul teoriilor poligenetice sau antropologice, rod al depășirii europocentrismului și al deschiderii unor noi perspective prin cunoașterea populațiilor așa-zis „primitive” și a culturii acestora. Cel puțin la nivelul unor motive, teme, atitudini comune narațiunilor diferitelor popoare, între care nu au putut exista schimburi culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
a domeniului culturii sau că asigură delimitarea acesteia de celelalte aspecte ale vieții sociale, ci, mai degrabă, este ilustrată de faptul că asigură pentru cei care o folosesc o serie de definiții de specialitate acceptate de către aceștia (la nivel sociologic, antropologic, etnografic ș.a.). Pentru a înțelege aceste definiții și modul în care sunt construite putem porni de la clarificarea originii și fundamentelor științelor sociale, care se reflectă, de asemenea, în locul pe care-l ocupă și rolul pe care-l joacă sociologia culturii
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cât și pe aceea generică (criticul nu mai face nici o discriminare între genuri). Definitorii sunt eseurile consacrate, în prima secțiune a cărții, lui Lucian Blaga, V. Voiculescu și Ion Pillat, care asociază incursiunile în imaginarul operei cu „excursiunile” biografice și antropologice. Față de acestea, Imediata noastră apropiere, I (1980) marchează o aparentă regresie, cel puțin în planul tematicii, limitată, cu mici excepții, la cadrele Banatului, dar, într-un anume sens, și în planul metodei, care pactizează din plin cu biograficul și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
prin aceasta, o cucerire în sens cultural mai larg, adică o deschidere spre istoria ideilor, a civilizației și a mentalităților. Numai că aceste cuceriri se vor materializa exclusiv în planul analizei operelor, devenite astfel prilej pentru numeroase incursiuni de natură antropologică, sociologică, imagologică sau comparatistă. Cât despre angrenarea pieselor într-o structură de ansamblu, încercarea rămâne, de regulă, deficitară: operând cu un binom pur biologic (Proza deceniului unu vs Generația ’60), criticul reușește rareori să traseze și să explice direcțiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
lui Aristotel include teoria noțiunilor și a conceptelor, teoria judecăților și a judecării „apofantica”, teoria demonstrației și a demonstrării - „apodictica”, teoria argumentării sau „topica” și teoria combaterii sau a respingerii falselor argumente 11. După Francis Bacon logica este o știința antropologică. În „Noul Organon” el considera logica mai abstractă decât oricare altă știință în măsura în care cercetează condițiile tuturor științelor, logica fiind instrumentul sau „organonul” acestora, ca „ars inveniendi” (arta de a descoperi sau inventa), ca „ars judicandi” (arta de a gândi corect
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
elevii apropiați ai lui Bloomfield, și cealaltă școală, care grupează alt grup de descriptiviști, ce a preluat de la Bloomfield numai tehnica cercetării limbii, dar care, din punct de vedere al concepției, sunt mai apropiați de E. Sapir și de lingvistica antropologica. În opoziție cu direcția „mecanicistă”, introdusa în lingvistică de școala descriptivă, se dezvoltă în America direcția "mentalistă", în cadrul căreia pe primul plan stau cercetările privitoare la raporturile limbii cu modul de gândire și de comportare a vorbitorilor. Întemeietorul acestei direcții
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
și manifestărilor de cultura organizațională. Conform definiției, cultura organizațională are următoarele caracteristici: este holistică, În sensul că reprezintă mai mult decât suma părților componente; este determinată istoric, Întrucât reflectă evoluția În timp a organizației; este conectată la elemente de natură antropologică (simboluri, rituri etc); este fundamentată social, deoarece este creată și păstrată de grupul de persoane ce alcătuiesc organizația; este greu de modificat datorită complexelor elemente umane implicate. Cultura organizațională este o combinație de elemente umane conștiente și inconștiente, raționale și
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
simbolică. Viața universitară, ca și viața În general, are un caracter irațional. Mai mult ca oriunde, sistemul universitar poate fi considerat ca o structură tribală sau teatrală, promovată În primul rând prin rituri și ritualuri, mituri, eroi, ceremonii etc (interpretarea antropologică). • Leaderul trebuie să fie creativ, să dovedească multă flexibilitate și să aibă disponibilitatea de a aborda schimbarea pe planuri multiple. Într-o universitate, În care s-au făcut recent raționalizări ale activității, nu este deloc binevenit un nou program strategic
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
-le cu grijă. Poezia va va semăna”. Mult mai tarziu, în studiul Gesturi, punctuație și limbaj poetic (1953), Ț. „academizează” o asemenea ars poetica, o justifica, dar o și ameliorează, angajând în demonstrație o serie impresionantă de elemente lingvistice, estetice, antropologice și sociologice: „De aceea limbajul poetic este însoțit de propria să «mimica», formată din cadențe, din inflexiunea versurilor, din rimă și aceente ritmice, care sunt gesturile poeziei. [...] Poezia modernă este îndreptățită să se reclame de la un sistem nou de însușiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
medie, eliminând extremele (via remotionis). La Unamuno extremele se contopesc, devenind artă în scrierea sa, iar ironia spada quijotică cu care luptă pentru cunoașterea și îndreptarea lumii, pentru transformarea ei. Datorită lui Unamuno, cititorul are ocazia să întrezărească implicațiile filosofice, antropologice, sociologice și psihologice pe care le poate sugera un... popor de hârtie (popor de carton!). Pentru că păsărica de hârtie e cuminte, ascultătoare, obedientă și supusă. Poate fi luată drept model? Cât de prezentă este preocuparea de papiroflexie în Spania ne-
by Miguel de Unamuno; [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
convingătoare deși este susținută de istorici de seamă. Circulația unui număr Însemnat de cuvinte cumane nu reprezintă o argumentare suficientă. Ipoteza bulgară admite că găgăuzii sunt bulgari turciți dar această opinie se infirmă Întrucât cele două popoare nu se aseamănă antropologic iar istoric nu se confirmă prin faptul că turcii nu au impus niciodată unui alt popor să se turcizeze, doar forțau popoarele supuse să treacă la mahomedanism. Opinia cercetătorilor găgăuzi Înclină spre originea oguză a găgăuzilor grupare sprijinându-se pe existența
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
anulându-l. Cu pasajul analitic intitulat Rapprocher le lointain, Beyaert pune în relație fereastra cu dispozitivul proxemic al tabloului. Încrustarea scenei de grădină în spațiul interior, înțeleasă ca intruziune, este văzută ca suprapunere a îndepărtării peste distanța intimă. În termeni antropologici, proximitatea oferă o percepție polisenzorială, marcând o predilecție pentru tangențiere și pentru disponibilitatea tuturor simțurilor. În planul privirii însă distanța personală aduce în plus o acuitate inegalabilă. Beyaert notează și instabilitatea plajelor cromatice din tabloul intitulat La famille du peintre
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]