4,171 matches
-
pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea să Își poată Îndeplini rolurile eugenice de soții și mame84. Făcăoaru, care obținuse un doctorat În antropologie la Universitatea din München, În 1929, considera că cel de-al Treilea Reich reprezenta cel mai de succes model pentru implementarea a ceea ce el susținea că sunt programe eugenice normative. Făcăoaru a mers mai departe decât orice alt adept al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
particularitățile națiunii române, așa cum o făcuse Moldovan. Făcăoaru era interesat doar de identificarea metodelor celor mai eficiente de a promova interesele statului și a asigura viitorul eugenic al națiunii. În 1937, la cel de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
secolul al XIX-lea (materialism, declinul moral al societății, probleme de sănătate, creșterea infracționalității). Eugeniștii și-au exprimat atitudinea antiliberală nu doar În lucrări academice, ci și În prelegerile pe care le susțineau În aulele universitare ale facultăților de biologie, antropologie și alte științe sociale, ceea ce explică, În parte, susținerea pe care ideile politice antiliberale au câștigat-o printre tineri, la Începutul anilor ’30. Adeziunea studenților la astfel de idei se explică nu doar prin forța de persuasiune a ideologiilor dreptei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Istoria. 64. Mircea Vulcănescu et. al. (eds.), Dimitrie Gusti și Școala sociologică de la București, București, 1937; Henri H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”, Editura Minerva, București, 1981; Chirot, „Ideology”. 65. D.C. Georgescu, „Secția de demografie, antropologie și eugenie a Institutului Social Român”, Sociologie Românească, nr. 1, ianuarie 1936, pp.56-57. 66. Vezi capitolul 5. 67. Dimitire Gusti, Opere alese, vol. 3, ed. Ovidiu Bădina și Octavian Nemțeanu, Ed. Academiei R.S.R., București, 1968, p. 248. 68. Stahl
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
semnificativă față de cele 25 de milioane de lei alocate În 1928 („Buget”, Arhivele Ministerului Sănătății, 1933, dos. 355, 1928, dos. 137, Arhivele Naționale, Filiala București). 75. Organizarea Biroului a fost modificată când acesta a devenit Secția pentru Biologie Umană și Antropologie, parte a Institutului pentru Demografie și Recensământ, sub conducerea lui Sabin Manuilă, Împreună cu Secția pentru Studiul Minorităților. 76. Este foarte probabil ca Banu, În calitatea sa de fost membru al mai multor guvernări „burgheze”, să fi fost și el condamnat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mihalache, ministru al Agriculturii”, Adevărul, vol, 42, nr. 13954, 21 iunie 1929, pp. 1-2. 83. Pentru o prezentare laudativă a activității lui Rainer, care nu face nici o referire la eugenie, vezi Th. Enăchescu, „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. 84. Ioan Vasilescu-Buciumi, „Criminologia și eugenia”, Revista de Medicină Legală, vol. 1, nr. 1, 1936, pp. 84-90. Capitolul 2 Soluție eugenicătc "Capitolul 2 Soluție eugenică" 1. Aceste două
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o imagine a ceea ce reprezenta tratarea tipică a acestor subiecte. 14. Victor Preda, Din istoria luptei dintre materialism și idealism În biologie, București, 1960. 15. Tematica politicilor pronataliste ale României a atras tot mai mult interes din partea cercetătorilor În istorie, antropologie și psihologie. Cea mai importantă lucrare până În acest moment este cea a lui Gail Kligman, The Politics of Duplicity: Controlling Reproduction in Ceaușescu’s Romania, University of California Press, Berkeley, 1998. 16. Kligman, Politics of Duplicity, pp. 46-49. 17. Petre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ani, București, 1885. Georgesco, C., „La fertilité différentielle en Roumanie”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session de L’lnstitut International d’Anthropologie Bucarest 1-8 Septembre, 1931 (pp. 323-325), București, 1939. Georgescu, D.C., „Secția de demografie, antropologie și eugenie a Institutului Social Român”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1936, pp.56-57. Georgescu, D.C., Cercetarea cadrului biologic al satului. Îndreptar extras din: Îndrumări pentru monografiile sociologice, București, 1940. Gheorghiu, C.C., „Demofilia și eugenia ca principii divergente
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Biopolitic, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1929, pp. 316-320. Preda, Gheorghe, O Încercare de apropriere a raporturilor Între știință și religie, Sibiu, 1925; publicat inițial În Transilvania, 11-12, 1925. Preda, Gheorghe, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. Preda, Victor, „Legătură dintre embriologie, ereditate și antropologie În cadrul problemei evoluției etnice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1938, pp. 52-56. Prodan, Leon, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 11, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. Pupeza, I., Leonte, Virgiliu, Gheorghiu, C.
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
467-478. Dimitriu, Emilian et al., A Concise History of Education in Romania, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Eidelberg, Philip G., The Great Rumanian Peasant Revolt of 1907, Brill, Leiden, 1974. Enăchescu, Th., „Contribuțiile profesorului Francisc J. Rainer la dezvoltarea antropologiei românești”, Studii și Cercetări Antropologice, vol. 7, nr. 2, 1970, pp. 165-179. Farrall, Lyndsay A., „A History of Eugenics: A Bibliographic Review”, Annals of Science, 36, 1979, pp. 111-123. Foucault, Michel, The Archaeology of Knowledge, Tavistock, Londra, 1972. Foucault, Michel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
căutând un om particular, el Montaigne, găsește omul în general, pentru că, în ochii lui, fiecare individ rezumă condiția umană. „Ce știu eu?” înseamnă : ce pot ști oamenii? „Cine sunt eu?” vrea să spună: ce sunt oamenii? Aceste întrebări fondează o antropologie modernă tocmai pentru că este debarasată de legăturile cu divinul, cu divinitatea, cu Dumnezeu, cu zeii și cu transcendența sub toate formele ei. Renașterea se definește printr-un imens efort de a-i lăsa lui Dumnezeu locul său și religia sa
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și sexualitatea, și trupul, Ficino aristipean, și bucuria creștină, creștin, epicurian, și filosofia antică, și hrana, îi împacă pe Platon și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic, creștin, și cuplul ataraxic, și cuvântul, și deismul, și Democrit
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
relațiile comerciale internaționale, precum și alți factori care formează mediul internațional (Levy, 2003, p. 4). Nivel individual O analiză sumară a teoriilor la nivelul individual va reliefa faptul că explicațiile cu privire la cauzele războiului derivă din cercetările efectuate în biologie, psihologie, psihiatrie, antropologie și sociologie. Inițial, cercetările în acest domeniu s-au axat pe studiul naturii umane, în încercarea de a explica latura agresivă a acesteia și a face legătura cu conflicte internaționale (Montagu, 1976, pp. 258-259). Prin urmare, într-o serie de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
științele sociale și umane în profilul specialistului din asistență socială. Cu unele mici abateri de la standardele generale ale formării asistentului social în favoarea unui domeniu social sau altul, susținerea psihologiei sociale, a sociologiei, a politicilor sociale, a psihologiei, a pedagogiei, a antropologiei culturale, a dezvoltării umane, a teoriei managementului, a medicinei cu specializări necesare (precum psihopatologia și psihoterapia, medicina socială, sănătatea mentală), a legislației sociale, a economiei etc. s-a regăsit în curricula școlilor de asistență socială, pretutindeni în lume. Astfel, a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cu funcții de prevenție, intervenție și recuperare a persoanelor în dificultate. În această perspectivă de abordare a omului și a problemelor sale de viață, vor deveni fundamente de bază pentru asistența socială domenii științifice aplicative precum psihologia socială și sociologia, antropologia și lingvistica, psihologia și pedagogia, politicile sociale și politologia, cultura organizațiilor și managementul, medicina și anatomia, filosofia și etica, dreptul și economia etc. Având în vedere complexitatea problemelor sociale și a impactului lor asupra bunăstării persoanelor/grupurilor/comunităților, asistența socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea nu reprezintă decât o prelungire a culturii mai largi a societății în care funcționează organizația. Tendința curentului culturii organizaționale de a evolua, relativ paralel, cu psihologia, filosofia, antropologia și sociologia reflectă tendința de izolare a lumii economico-organizaționale (Gheorghe, 2001). Dacă, în viitor, aceștia din urmă se vor implica într-o mai mare măsură în rafinarea cadrului teoretic și metodologic din domeniul culturii organizaționale, atunci vom putea asista la
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
apreciate sub justa lor valoare. În același timp, puteți lua drept consolare faptul că, În ciuda acestei prejudecăți,studiile de caz sunt În continuare folosite pe scară largă În cercetările din științele sociale- inclusiv În disciplinele tradiționale (psihologia, sociologia, științele politice, antropologia, istoria și economia), precum și În domenii cu orientări practice, cum ar fi urbanistica, administrația publică, politicile publice, știința managementului, asistența socială și educația. Metoda constituie și o formă frecventă de cercetare pentru lucrări de diplomă și disertație În toate disciplinele
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
consecință un design pentru cazuri multiple. Designuri pentru cazuri multiple versus designuri pentru cazuri individuale. În unele domenii, studiile pe cazuri multiple au fost considerate ca fiind o „metodologie” diferită de cele pe un caz individual. De exemplu, atât În antropologie, cât și În științele politice s-au elaborat un set de principii pentru studii pe cazuri individuale și un alt set pentru cele denumite studii „comparative” (sau pe cazuri multiple) (vezi Eckstein, 1975; George, 1979; Lijphart, 1975). Cu toate acestea
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
se menține și după Încetarea acestui proces (p. 9). S-ar putea spune că lucrarea este un experiment deoarece cei doi autori, Alina Mungiu-Pippidi și Gerard Althabe, vin din direcții metodologice diferite - Mungiu-Pippidi s-a format la școala americană de antropologie politică, În timp ce Gerard Althabe este un cunoscut antropolog francez, director de programe la Ecole des Hautes Etudes en Science Sociales, Paris, cunoscut mai ales pentru interesul său În studierea societăților rurale din spațiile african și sud-american. Experimentul este cu siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unul reușit și binevenit dacă ne gîndim numai că istoria locală și istoria satelor, mai ales, au devenit recent În România obiect de cercetare pentru științele sociale. În analiza celor două comunități rurale românești autorii se folosesc de metodologia specifică antropologiei politice și etnologiei, folosind ca instrumente de lucru interviul de istorie orală și observația participativă (aceasta este metoda de lucru prin care cercetătorul se face acceptat În grupul studiat, stabilește un climat de Încredere cu acesta, dar evită să se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o populație predominant Îmbătrînită, lipsită atît de mijloace financiare, cît și de o cultură economică și politică și aflată Într-o stare de dependență față de grupul de status. Lucrarea este susținută printr-o bibliografie bogată selectată din domenii diverse, de la antropologie pînă la statistică. Interviul de istorie orală este una dintre cele mai folosite surse ale lucrării, fiind principalul mijloc prin care este sondat mentalul colectiv. O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
O altă sursă interesantă și care ar trebui să dea o notă de obiectivitate lucrării sînt rapoartele Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale privind situația agriculturii. Deși arhivele sînt În general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, În acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de pesimistă: satele tradiționale de tipul Nucșoarei vor dispărea, În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Andreea Năstase 1989 - Principiul dominoului. Prăbușirea regimurilor comuniste europene, ediție de Dumitru Preda și Mihai Retegan, Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, 510 p. În secolul al XIX-lea, deschizătorii de drum ai unor științe de astăzi - cum ar fi antropologia - scriau studii comparative, referitoare la populații din ținuturi Îndepărtate, fără a-și fi părăsit biroul confortabil. Modul acesta de lucru se Înscrie Într-o Îndelungată tradiție speculativă care plasează „faptele” pe un loc secundar, acordînd prioritate analizei uneori strălucitoare. Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
României. Dorin Dobrincu FLORENTINA SCÎRNECI, ȘTEFAN UNGUREAN, Vieți paralele În secolul XX. Istorie orală și memorie recentă În Țara BÎrsei, Editura Phoenix, Brașov, 2002, 297 p. Istoria orală și metodele ei constituie o ramură relativ recentă a studiilor noastre de antropologie culturală și istorie. Indiferent de tinerețea disciplinei, interesul viu al cercetătorilor s-a reflectat În elaborarea unui număr de lucrări, care au abordat temele rezistenței În fața comunismului, deportării, destinului unor minorități, evocării vieții din trecut În oglinda realității diverse și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Artă Populară Greacă din Atena, colaborator științific la Institut für Deutsche und Vergleichende Volkskunde și la Museum für Völkerkunde din München. Este membră a unor societăți naționale și internaționale din domeniul culturilor și literaturilor antice, al culturilor orientale, artei populare, antropologiei, culturii grecești moderne. M. a tradus în limba română capodopere ale literaturii grecești antice și bizantine: Heliodor, Teagene și Haricleea (1970), Ana Comnena, Alexiada (1977), Romanul grecesc (1980) însoțindu-le de un bogat aparat critic. În etnografie și artă populară
MARINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288034_a_289363]