2,485 matches
-
de acesta. Contactul, atât cu bolnavul, cât și cu anturajul său, trebuie să fie deschis, sincer, să dea impresia că este în avantajul bolnavului, că nu-i aduce nici un fel de prejudicii personale. Comunicarea cu bolnavul, dar și cea cu anturajul acestuia trebuie să fie permanentă. În plus, medicul și psihologul trebuie ca prin această comunicare să favorizeze „dialogul bolnav/anturaj” în scopul reintegrării acestuia în familie, școală/loc de muncă, societate. Explorarea psihologică Examenul clinico-psihiatric, ca modalitate particulară de „convorbire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este în avantajul bolnavului, că nu-i aduce nici un fel de prejudicii personale. Comunicarea cu bolnavul, dar și cea cu anturajul acestuia trebuie să fie permanentă. În plus, medicul și psihologul trebuie ca prin această comunicare să favorizeze „dialogul bolnav/anturaj” în scopul reintegrării acestuia în familie, școală/loc de muncă, societate. Explorarea psihologică Examenul clinico-psihiatric, ca modalitate particulară de „convorbire cu bolnavul” trebuie, dincolo de aspectul său subiectiv, să aibă și fundamentarea unei obiectivări a relatărilor bolnavului. Aceasta revine explorării psihodiagnostice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
făcută cu multă prudență, mai ales în cazul unor boli grave, avorturi, impotență sexuală, frigiditate, boli venerice, prescripții igienice etc. Un aspect important legat de relația dintre medic și bolnav este reprezentat de ce se comunică bolnavului și ce se spune anturajului imediat al acestuia. Acest aspect este deosebit de important, atât în plan medical, cât și moral; întrucât efectul unui diagnostic sever, poate avea consecințe neplăcute sau grave asupra relațiilor cu medicul a bolnavului și familiei etc. De regulă trebuie să se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uitat de bolnav și care devine sursa unor idei delirante. Tot în această grupă de tulburări intră și „tranzitivismul” care constă în convingerea bolnavului că nu numai el aude glasurile interioare sau simte influența exterioară ci și celelalte persoane din anturajul acestuia se află sub aceiași influență. f) Sindromul parafrenic este un sindrom halucinator-paranoid sistematizat, în care afectivitatea și personalitatea bolnavului sunt conservate pentru o perioada lungă de timp. El apare în cursul evoluției parafreniei (E. Kraepelin, 1907), afecțiune psihotică considerată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fobii”, „îndoieli”, „false reprezentări”, „iluzii și senzații”, „speranțe”, „refuzul de a vedea și accepta realitatea”, „conduite de refugiu” etc. Suferința ca stare emoțional-subiectivă sau ca atitudine a bolnavului, este o situație care se „comunică” imediat de către acesta celorlalte persoane din anturajul acestuia. Comunicarea are un caracter emoțional-afectiv, influențând direct și modificând tipul de relații în sfera anturajului bolnavului, în primul rând a familiei acestuia, precum și a altor persoane care-i sunt apropiate. Printr-un proces de transfer pozitiv, anturajul bolnavului preia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de refugiu” etc. Suferința ca stare emoțional-subiectivă sau ca atitudine a bolnavului, este o situație care se „comunică” imediat de către acesta celorlalte persoane din anturajul acestuia. Comunicarea are un caracter emoțional-afectiv, influențând direct și modificând tipul de relații în sfera anturajului bolnavului, în primul rând a familiei acestuia, precum și a altor persoane care-i sunt apropiate. Printr-un proces de transfer pozitiv, anturajul bolnavului preia trăirile subiective ale acestuia, adoptând, la rândul lor, atitudini diferite, de următorul tip: compasiune, înțelegere, susținere
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoane din anturajul acestuia. Comunicarea are un caracter emoțional-afectiv, influențând direct și modificând tipul de relații în sfera anturajului bolnavului, în primul rând a familiei acestuia, precum și a altor persoane care-i sunt apropiate. Printr-un proces de transfer pozitiv, anturajul bolnavului preia trăirile subiective ale acestuia, adoptând, la rândul lor, atitudini diferite, de următorul tip: compasiune, înțelegere, susținere, încurajare, propunerea unor soluții, amenajarea unor conduite și condiții protective adecvate, manifestarea unei devoțiuni. Sunt însă posibile și situații contrarii. Dacă situațiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei devoțiuni. Sunt însă posibile și situații contrarii. Dacă situațiile mai sus menționate sunt frecvente și specifice bolilor somatice, în special celor de o severă gravitate, cu evoluție rapidă sau cronică, de regulă incurabile, letale, în cazul bolilor psihice atitudinea anturajului se modifică, în sensul că manifestările acestuia față de suferința bolnavului se pot manifesta prin următoarele: dezgust și antipatie (în cazul alcoolicilor și a toxicomanilor), teamă (pentru bolnavii epileptici), rejecție, dorință de izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antipatie (în cazul alcoolicilor și a toxicomanilor), teamă (pentru bolnavii epileptici), rejecție, dorință de izolare (stările de agitație coleroasă, bolnavii deliranți), sentimente de compasiune sau de culpabilitate (în cazurile cu depresii, melancolii, acte suicidare), dorința de separare a bolnavului de anturajul acestuia (în cazurile cu evoluție cronică, irecuperabile, oligofreni), abandonul bolnavului (oligofreni, malformații, demențe). Anticipația Orice analiză a proceselor psihopatologice pune în discuție, în ceea ce privește „clasificarea” lor, două aspecte: normalul și patologicul sau sănătatea și boala. Între acestea este foarte greu de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial, prin comportamente care au repercusiuni în special asupra relațiilor interumane. b) Dificultățile de adaptare-integrare, de comunicare cu lumea, îi fac pe acești indivizi să sufere, producând prin aceasta și suferința persoanelor din anturajul lor. c) Sunt structuri caracteriale și temperamentale de un tip constituțional particular, înrudite cu sociopatia, anetopatia sau oligotimia. d) Prin cele anterior expuse, acești indivizi nu trebuie etichetați drept „bolnavi psihici”, ci „caracteriopați”, ei reprezentând personalități anormal constituite psihic, de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
despre psihopatii, așa cum sunt ele întâlnite în sfera psihiatriei clinice a adultului. În apariția trăsăturilor psihopatice ale personalității copiilor și adolescenților au importanță următoarele aspecte (M. Tramer): - apariția și fixarea unor semne psihopatice prin imitația formelor de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Tramer): - apariția și fixarea unor semne psihopatice prin imitația formelor de comportament psihopatic ale anturajului (reacții de imitare), - consolidarea reacțiilor de negativism care se pot repeta datorită unor situații particulare (reacții de protest, de opoziție), - cultivarea directă și fixarea prin intermediul anturajului a unor reacții psihopatice la adolescent. Literatura pedagogică și psihopedagogică subliniază influența factorilor formativ-educativi, cu rol primordial; raportul dintre „modelele de educație” și „personalitățile psihopatice”. Este subliniat ca un important factor de risc, prezența și apartenența la „grupele de instabili
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Clasificarea psihopatiilor propusă de K. Schneider este dominată de o notă psihologică privind „anomaliile caracteriale” ale personalității, iar pe de altă parte de consecințele morale și sociale ale acestor anomalii, atât pentru persoanele în cauză, cât și pentru cele din anturajul, imediat sau mai îndepărtat al acestora. C. Rodière-Hein și J.D. Guelfi propun o clasificare a psihopatiilor raportată în primul rând la aspectele clinico-psihiatrice pe care le presupun conduitele acestor indivizi. Considerate din punct de vedere psihopatologic, personalitățile psihopatice, pentru autorii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la acest tip de personalitate oscilează în două direcții: - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături psihastenice, - a fi considerată ca o personalitate cu trăsături de caracter anal și comportamente tiranice exercitate de individ asupra lui însuși și asupra anturajului acestuia. Caracteristicile personalității de tip compulsiv sunt următoarele: indecizia și perfecționismul, atașamentul excesiv de muncă, aptitudinea limitată de a exprima emoțiile tandre și călduroase, exigență față de ceilalți pe care-i obligă să se supună la propria lor manieră de a gândi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în primul rând un caracter psihanalitic, legat de înțelegerea simbolică a unei „situații conflictuale”. Din punct de vedere psihanalitic, contra-reacția este o atitudine sau mai exact o acțiune de „transfer proiectiv” a propriilor frustrări asupra altei persoane, de regulă din anturajul imediat al bolnavului, sau cu care acesta identifică, din punct de vedere simbolic, persoana sau persoanele care l-au frustrat. În sensul acesta, persoana bolnavului se va situa într-o stare de „echilibru psihologic” între două persoane: persoana primară (persoana
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de compensare” a unor eșecuri personale. În sensul acesta menționăm următoarele aspecte: - eșecuri în viața socială sau familială, - situații de abandon, separări sau divorț, - conflicte de ordin afectiv, sentimental. - nevroza de eșec, - nevroza de situație, - imitația unor modele negative din anturajul imediat al individului, - stările de oboseală prelungită, epuizarea și impresia legată de refacere a forțelor prin consumul de alcool, - mizeria sociala, sărăcia, promiscuitatea etc. Dincolo de aspectele mai sus menționate, pentru a putea încheia imaginea „personalității alcoolicului” este necesar să menționăm
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
drogurilor în sfera toxicomaniilor, au rol următorii factori: - tipul de acțiune psihotropă a dresului și scopul urmărit prin administrarea acestuia; - modul de interacțiune dintre „drog/subiect” și dintre „drog/societate”; - efectul drogului asupra individului dar și al mediului social și anturajul acestuia ca factori cauzali; - apariția unei stări de dependență de aportul de drog la individul respectiv; - obținerea unei stări de beatitudine, de reverie, de plenitudine și de satisfacție interioară a individului care consumă droguri („paradisurile artificiale” ale lui Ch. Baudelaire
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Din cele de mai sus se desprind următoarele aspecte: - Structura este pusă în evidență prin examenul clinico-psihiatric sau prin investigația psihodiagnostică a bolnavului respectiv. - Procesul este evidențiat prin analiza simptomelor clinice. - Boala este recunoscută ca atare de către membrii familiei sau anturajul bolnavului care remarcă faptul că acesta își pierde autonomia, nu-și mai poate asuma responsabilitatea, nu-și mai poate îndeplini îndatoririle obișnuite, nu mai poate desfășura activitatea profesională în care este calificat, are nevoie de a fi supravegheat și ajutat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
următoarele aspecte: a) Faza de pregătire care constă din următoarele: - izolarea socială a individului, - o stare de tensiune agresivă, difuză, nespecifică, intrapsihică, - existența unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în familie sau anturaj luate ca „modele sugestive”). b) Faza de ambivalență care constă din următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o atitudine de neînțelegere, de respingere sau de ostilitate agresivă și izolare din partea celor din jurul său. Rareori însă acest bolnav delirant găsește o acceptare din partea unei persoane apropiate din anturajul său, care începe ca să participe activ la viața delirantă a bolnavului, sfârșind prin a-și însuși convingerile acestuia. În cazul acesta avem de-a face cu un „delir simbiotic”, cu un „delir în doi” sau cu un „delir indus”. Acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
confuzia între dorință și experiență, minciuna (tendința la mitomanie), teama în fața evenimentelor neobișnuite ale vieții, atitudini defensive, compensări inadaptate. R. Perron notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au retras deja. Refugiul în boală este o atitudine prin care un individ „inventează”, „caută” sau, pur și simplu, „își produce” o afecțiune oarecare prin a cărei prezență să exercite o anumită influență psihologică, medicală și morală asupra celor din anturajul său pentru a obține, pe această cale, din partea medicilor, un anumit „statut de bolnav” care-i poate oferi anumite avantaje sau o anumită protecție, în conformitate cu scopurile personale urmărite de acesta. Metasimularea este atitudinea de perseverare a unor indivizi care au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
element comun tuturor formelor descrise și cuprinse de noi în tablourile clinico-psihologice, o anumită atitudine a indivizilor față de boală, de suferință. Mai mult chiar, se poate vorbi, de o anumită utilizare sau manipulare a suferinței, în scopul „influențării” atât a anturajului, cât și al corpului de îngrijire medicală, în scopul obținerii unui „statut medico-social” avantajos și protector pentru individul respectiv. Din punct de vedere psihologic, psihopatologic și moral, problema imitării sau a mascării bolilor și a suferințelor produse de acestea aduce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității normale”. Se consideră că o personalitate este patologică în cazul în care profilul caracterial al acesteia este rar din punct de vedere statistic, iar atitudinile și comportamentele reprezintă o cauză de suferință atât pentru subiectul însuși, cât și pentru anturajul acestuia. În conformitate cu DSM-III-R, definiția personalităților patologice este mai extinsă în raport cu punctul de vedere a lui Schneider expus anterior. În sensul acesta se consideră că personalitățile patologice reprezintă structuri și modele de comportamente profund anormale, imprimate ca atare și inflexibile, rar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin hipertrofia propriului Eu. Constituția paranoiacă este caracterizată prin prezența următoarele elemente psihopatologice: egocentrism cu hipertrofia Eului care determină dezvoltarea orgoliului și a unor sentimente de personale superioritate în raport cu celelalte persoane, dispoziție incertă, cu neîncredere, tendință la suspiciune ostilă față de anturaj și interpretări răuvoitoare față de ceilalți, falsitatea judecății, cu paralogisme ireductibile, responsabile de interpretări eronate care vor constitui premisele unui sistem de gândire de factură delirantă, fie de persecuție, de grandoare sau cu o altă tematică bine conturată. După Genil-Perrin, personalitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]