3,713 matches
-
1939), a fost și un conferențiar foarte apreciat. În 1938, se află printre fondatorii Institutului de Studii Latine. Pe lângă manuale destinate învățământului secundar și cursuri universitare, a publicat studii, articole și recenzii în „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, „Orpheus-Favonius”, „Timocul”, „Anuarul Ateneului român”, „Conferența”, „Cele trei Crișuri”, „Ausonia”, „Revista Fundațiilor Regale”. Cu autoritatea erudiției, B. pledează pentru o cultură națională întemeiată pe valorile clasicismului. Dintr-o perspectivă a valorilor perene, cercetează pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
în Povești din Transilvania, îngr. Ovidiu Bârlea și Ion Taloș, pref. Ovidiu Bârlea, Cluj-Napoca, 1975, 75-220. Repere bibliografice: Mihail Dragomirescu, Un mare fabulist român, „Clipa”, 1925, 99; Al. Lapedatu, Momente culturale și politice, București, 1926, 9-13; Horia Teculescu, Ștefan Cacoveanu, „Anuarul presei române”, 1926, 101-104; Nicolae Albu, Un junimist uitat: Ștefan Cacoveanu, „Lanuri”, 1937, 2; Adrian Fochi, Prefață la I. Urban Jarník și Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968, 63, 85; Ovidiu Bârlea, Prefață la Povești din Transilvania
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
a lui George Dumitru, inginer. După ce a absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta orientalia
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
Papacostea, Civilizație românească și civilizație balcanică. Studii istorice, ediție îngrijită și note de Cornelia Papacostea-Danielopolu, studiu introductiv de Nicolae Șerban-Tanașoca, Editura Eminescu, București, 1983, pp. 247-259, 259-283. Vezi N. Drăganu, anexă la studiul „Codicele pribeagului Gheorghe Ștefan, voevodul Moldovei”, în Anuarul Institutului de istorie Națională, III, Cluj, 1926, pp. 245-249. Victor Papacostea, op. cit., pp. 260-261; istoricul arată, în același sens al dezvăluirii războiului confesional că „din rapoartele misiunilor catolice din Orient către Congregația de Propaganda Fide, rezultă că pe la 1640 curentul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Susține cu fervoare în articolele sale idealul național. În august 1919, este numit profesor agregat la Catedra de filologie clasică a Universității nou înființate în Cluj și se dedică realizării „unității culturale”. Scrie în „Revista istorică”, „Transilvania”, „Dacoromania”, „Cultura poporului”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională”; la „Ramuri” susține o rubrică de recenzii. Scoate, în 1923, gazeta „Conștiința românească”, unde e sprijinit de N. Iorga și Sextil Pușcariu, ține în cadrul Astrei numeroase conferințe: Valoarea culturii naționale, Sufletul latin, Scriitori și public în
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
de Pearson Peacekeeping Centre (Canadaxe "Canada"). Durch (1993), precum și Woodhouse, Rambotham și Hansen (2004) au contribuit semnificativ la dezvoltarea acestei direcții de cercetare. Există, de asemenea, un jurnal prestigios dedicat subiectului, publicat de Routledge la Londra (International Peacekeeping), precum și un anuar publicat de Martinus Nijhoff În Boston (Yearbook of International Peace Operations). Strategia de menținere a păcii are avantajul că pune capăt violențelor și Încurajează crearea unor canale de comunicare Între combatanți. Totuși, dacă nu este folosită complementar cu alte abordări
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a Disputelor (Africa de Sud), International Peace Academy din New York, Institutul Universitar pentru Studierea Păcii și Conflictelor din Granada (Spania), Institutul Internațional de Studii privind Pacea din Oslo și Institutul Internațional de Studii privind Pacea din Stockholm. Acesta din urmă publică un anuar În care sunt prezentate cele mai recente evoluții În domeniu (SIPRI Yearbook). Această strategie este strâns legată de strategia de stabilizare a conflictelor potrivit triadei Reimann. Ea se adresează sferei politico-diplomatice și are drept principal scop rezolvarea conflictului prin dialog
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
numere, tipărește un grupaj de scrisori primite de Paul Bănuțiu de la Aron Pumnul, cât și întâiele sale foiletoane umoristice, semnate Zeno Sylvian, Z. Sylvian, urmate de altele, apărute, din 1902, în „Poporul român”. Mai publică în „Gazeta Transilvaniei”, „Țara noastră”, „Anuarul Societății pentru fond de teatru român”, „Lupta” din Budapesta, „Drapelul” (Lugoj), „Revista teatrală”, „Românul” (Arad), „Renașterea română” (unde, în 1919, este și director alături de V. Hotăran), „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Familia”, „Tribuna”, „Pagini literare” ș.a. Gazetar, animator al vieții teatrale
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
619 4 559 4 384 1989 = 100 100,0 102,0 94,7 86,1 83,4 80,5 77,0 74,3 70,0 67,1 59,5 57,8 57,8 57,0 54,8 Surse: pentru 1993-2001: Anuarul statistic al României, 2002; pentru 2002: INS, România în cifre 2002; pentru 2003: INS, BSL, 12/2003. - scăderea masivă a ratei de ocupare salarială nu a fost compensată decât parțial de creșterea neocupării în formele nesalariale. Tabelul 4 indică faptul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
91,5 86,7 85,7 82,4 80,5 76,9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
82,4 80,5 76,9 78,8 78,2 76,1 Persoane ocupate/1000 locuitori 473 467 465 459 442 440 419 415 400 392 375 385 382 382 Surse: pentru 1989: INS, Anuarul statistic 1993; pentru 1990-2001: INS, Anuarul statistic 2002; pentru 2002: INS, Balanța forței de muncă. Un obiectiv dificil al noii guvernări a fost, în paralel cu continuarea disponibilizărilor din industriile ineficiente, acela de a produce o creștere a numărului total al salariaților. Paralizarea reacției de suport
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
o Societate Deschisă, 2003, Barometrul de Opinie Publică - mai 2003. Grupul de Reflecție-Evaluarea Stării Economiei Naționale, Academia Română, 1999, Evaluarea stării economiei naționale, raport, Un proiect deschis, București (în cadrul „Project on Human Dignity and Social Exclusion - Council of Europe”). INS, 1993, Anuarul statistic al României. INS, 2002, Anuarul statistic al României. Lang, Caroline, Wilkinson, Sue, 2000, „Social Inclusion”, Fact Sheet, Museums & Galleries Commission, MGC Education, Access & Audience Development. Metro Media Transilvania, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2002, Barometrul de Opinie Publică - octombrie
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Opinie Publică - mai 2003. Grupul de Reflecție-Evaluarea Stării Economiei Naționale, Academia Română, 1999, Evaluarea stării economiei naționale, raport, Un proiect deschis, București (în cadrul „Project on Human Dignity and Social Exclusion - Council of Europe”). INS, 1993, Anuarul statistic al României. INS, 2002, Anuarul statistic al României. Lang, Caroline, Wilkinson, Sue, 2000, „Social Inclusion”, Fact Sheet, Museums & Galleries Commission, MGC Education, Access & Audience Development. Metro Media Transilvania, Fundația pentru o Societate Deschisă, 2002, Barometrul de Opinie Publică - octombrie 2002. Molnar, M., 1999, Sărăcia și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1928. Cotovu, Brutus, "Biserica "Sf. Nicolae" din Tulcea", în Analele Dobrogei, an VII, Institutul de Arte Grafice "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926. Cojoc. Mariana, "Comerțul exterior al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, nr. 3, București, 2002. Cojoc. Mariana, " Importanța geopolitică a ținutului dintre Dunăre și Mare la sfârșitul secolului al XIX-lea", în volumul Dobrogea-repere istorice, Constanța, 2000. Cojoc. Mariana, " Primul deceniu de administrație românească la Constanța după
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vol. VII, tom I, p. 221. 83 Marcel Romanescu, Andersen în România, în "Revista Fundațiilor Regale", nr. 1/1941, p. 181. 84 Gheorghe Platon, "Informații noi privind teritoriul și populația Dobrogei în prima jumătate a secolului al XIX-lea", în Anuarul Intitutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", V, Iași, 1968, p. 211; Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 277. 85 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 221. 86 Ibidem, p. 56; ***, Dobrogea 1878-1928. Cincizeci de ani de vieață românească
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem. 1459 Ibidem. 1460 Ibidem. 1461 Ibidem. 1462 Ibidem. 1463 Ibidem. 1464 Ibidem. 1465 Ibidem. 1466 Ibidem. 1467 Ibidem. 1468 Gheorghe Dumitrașcu, "Aspecte ale situației Dobrogei în perioada noiembrie 1878 mai 1883. Activitatea primului prefect de Constanța, Remus Opreanu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie A. D. Xenopol, tom XVIII, Iași, 1981, pp. 296-297. 1469 N. Negulescu, loc. cit., p. 733. 1470 Alexandru Ștefulescu, Istoria Târgu-Jiului, Tipografia N. D. Miloșescu, Târgu-Jiu, 1905, p. 118. 1471 Farul Constanței, VI, nr. 21/30
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2790 S.A.N.I.C., Fond Ministerul de Interne. Diviziunea Administrativă, dosar nr. 296/1905, f. 2. 2791 Ibidem. 2792 Idem, dosar nr. 295/1905, f. 8. 2793 Ibidem. 2794 Mariana Cojoc, "Comerțul exterior al României prin portul Constanța între anii 1878-1914", în Anuarul Muzeului Militar al României, București, nr. 3/2002, passim. 2795 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 177, p. 353. 2796 Ibidem. 2797 Ibidem. 2798 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, Tomi-Constanța, p. 82. 2799 Ibidem. 2800 Ibidem. 2801 Ibidem. 2802 Ibidem. 2803
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
În poziții ciudate și, În jurul lor, și mai multe hârtii. Mai erau cărți de rugăciune, fotografii de grup În care echipajul de mitraliori era așezat după ordinea ierarhică și poza o veselie Îmbujorată, ca În fotografiile echipelor de fotbal din anuarul vreunui colegiu. Acum zăceau În iarbă, cocoșați și umflați. Cărți poștale de propagandă Înfățișând un soldat În uniformă austriacă ce forțează o femeie să se aplece de-a curmezișul unui pat. Amândoi erau desenați la modul impresionist. Erau niște desene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
dus la o creștere a bugetelor militare. Amplasarea în zona europeană a U.R.S.S. a unui număr însemnat, din anul 1977, de rachete SS-20 cu rază medie de acțiune constituia o nouă amenințare majoră pentru membrii N.A.T.O. Amintesc că Anuarul SIPRI (Suedia) publica cifre care evidențiau o predominanță sovietică de 2 la 1 în domeniul rachetelor cu rază lungă de acțiune și de 2,5 la 1 în ce privea avioanele de luptă, în zona cu rază de acțiune similară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
să caute rezultatele oficiale ale acestor examene făcute publice ca să vadă că nu este o exagerare. Profesorii sunt în mod constant preocupați de pregătirea lor de specialitate. Dovadă sunt cursurile de formare profesională absolvite, numeroasele articole publicate în reviste și anuare, cărțile de autor apărute în timp și faptul ca sunt membri ai APII (Asociația Profesorilor de Istorie din Iași). De-a lungul anilor, participările elevilor pregătiți de profesorii sus-numiți la concursurile de specialitate au devenit un obicei, la fel ca
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
spusese un văr care lucra la Arsenal. Pe cap de român nu era atunci decât două cartușe jumate la primul atac. Calculată populația toată, să nu fie discuție, de la ăl de țâță și până la veteranii de la șap’șapte, luați de după Anuarul de la Statistică. Cu ce mai scotea din stoc, la atacul al doilea venea cam zece și un sfert. Dacă cumpăram între timp, cu ce mai capturam de la inamic, că-i băteam, la cât foc de patriotism și durere era în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
führerul trebuia să le dea că nu va ataca un număr de 31 de state europene printre care și România? Dar despre România ce știa? Despre el Însuși știa mai mult decât poți Închipui tu citind datele statistice dintr-un anuar privitor la acel an și căutând aproximativ pătura socială și regiunea În care el trăia? Prin spărtura din gardul de tablă se iese pe un maidan pe care se aruncă gunoaiele. Se văd mai multe grămezi negre din care câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Buzz își întoarse buzunarele pe dos, ca să arate că era lefter. Știa că se lovise de un zid inexpugnabil. — Doamnă, spune-i surorii Aimee să rămână pe poziții. Mă voi întoarce. *** Buzz ajunse acasă, rupse fotografia lui Dudley Smith din anuarul absolvenților de la Academia de Poliție a LAPD, apoi se îndreptă spre Chateau Marmont. Amurgul și o ploaie ușoară coborau peste lume în timp ce el parca pe Sunset, în fața intrării principale. Tocmai începea să-și facă griji în privința leoaicei, când Mal îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Occidentului”. Belbo Îl Întrebă cui urmau să fie trimise depliantele, iar Garamond surâse În felul cum surâde, ar fi zis Belbo, sufletul osândit al rajahului din Assam, cel din romanul lui Salgari: „Am cerut să mi se trimită din Franța anuarul tuturor societăților secrete existente În lume, și nu mă Întrebați cum de poate exista un anuar public al societăților secrete; uite că există, iacătă-l, éditions Henry Veyrier, cu adresă, număr de telefon, cod poștal. Chiar, dumneata, Belbo, ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
surâde, ar fi zis Belbo, sufletul osândit al rajahului din Assam, cel din romanul lui Salgari: „Am cerut să mi se trimită din Franța anuarul tuturor societăților secrete existente În lume, și nu mă Întrebați cum de poate exista un anuar public al societăților secrete; uite că există, iacătă-l, éditions Henry Veyrier, cu adresă, număr de telefon, cod poștal. Chiar, dumneata, Belbo, ai să-l vezi și să le elimini pe cele care nu ne interesează pe noi, pentru că văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]