2,251 matches
-
hartă dată de consecințe a fost perfect surprins de academicianul Ioan-Aurel Pop când analizând înaintarea ungară spre est și sud-est, dincolo de exteriorul munților, în spațiul teritoriul românilor schismatici - a remarcat existența voievodatelor și cnezatelor românești aflate în raporturi de vasalitate apăsătoare, unele, sau de vasalitate formală, altele. Între acestea, la apus de Olt, erau „trei țări ale românilor ca niște cercuri interioare, adică incluse unul în altul: cel mai mic era Țara Hațegului, plasat în următorul - Țara Litua -, cuprins la rându
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
pe care intenționa să o aibă cu fiica lui, care continua să trăiască în lumea ei, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Toți erau nervoși și nedumeriți. - Lea, după ce termini, te aștept la mine în birou! rupse el tăcerea apăsătoare, ridicându-se de la masă, încruntat. Nimeni nu răspunse, dar privirile furișe se întâlniră involuntar, ca să se plece imediat, încurcate. - Am terminat, deja! Te urmez imediat, tată! replică ea, cu prefăcută voioșie. - Mamă, Cris, vă rog să mă scuzați! Citește mai
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
pe care intenționa să o aibă cu fiica lui, care continua să trăiască în lumea ei, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Toți erau nervoși și nedumeriți.- Lea, după ce termini, te aștept la mine în birou! rupse el tăcerea apăsătoare, ridicându-se de la masă, încruntat. Nimeni nu răspunse, dar privirile furișe se întâlniră involuntar, ca să se plece imediat, încurcate.- Am terminat, deja! Te urmez imediat, tată! replică ea, cu prefăcută voioșie.- Mamă, Cris, vă rog să mă scuzați!... XVI. DILEME
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
apune într-o noapte , Mi-e perpetua speranța Ce ne picura-ntre șoapte ... În zbor frânt de aripă Coboară dorul între noi , Amintirea a trecut în pripă Pe aleei când rătăceam în doi ... Si-ntr-un strigat risipit Prin tăceri apăsătoare , Din uitări tu m-ai răpit Cu o singură îmbrățișare ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Din uitări / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DIN UITARI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375953_a_377282]
-
adresa prietenilor Hei, măi violenților, măi pezevenghilor, voi cei care furați planeta din ceruri și până în miezul ei viu prin varii tertipuri de care n-aș vrea să mai știu!” Volumul de poezii, recent apărut, ne dezvăluie și stările sufletești apăsătoare ale poetului, neliniștea sa în raport cu lumea înconjurătoare. Avem în vedere poezii cum sunt: Singur; Îngrijorare; Iluzie interzisă; Păcat că nu ești; Angoasă de toamnă. Toate aceste succinte considerațiuni ne conduc la concluzia exprimată de noi in extenso, în volumul Scriitori
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
mai ales prin) conjunctură politică totalmente nefavorabilă. Tăcerea a mustit însă în cazul lui Râul Constantinescu, în poeme scrise de un condei viguros, care uneori forțează cuvintele, provocându-le, grăbindu-le, forțându-le să cânte. Tăcerea prelungită și, cu siguranta apăsătoare, a fost prin urmare productivă, lăsând spațiu și timp Poeziei pentru a se coace. ( ... ) Râul Constantinescu nu practică o poezie facilă și cu atât mai puțin comoda. Ritmul versurilor sale este predominant alert, topica neobișnuită și arborescenta, iar tonalitatea accentuat
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
omorâm, se va înfuria și nu va renunța la plecarea în împărăția Iernii. Nu știm dacă se va supăra sau nu.Tocmai de aceea v-am chemat: să-mi dați un sfat bun, nu prostie imbecilă! Se așternu o liniște apăsătoare, o falsă impresie de matură chibzuință. Ce să spună ei? Ei executau porunci de luptă, de distrugere, de pedepsire. Stăteau cu fruntea în podea și se prefăceau că gândesc. De fapt, nu înțeleseseră mai nimic. Cine erau străinii? De ce s-
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
înlătura Iarna, o va alunga, urmând să domnească cu multă înțelepciune, așa cum ați educat-o prin bunătatea voastră. - Ei, căpitane, ești un naiv! Ce știi tu despre treburile domniei, de oamenii de acolo, de viclenia ticăloasei!... Se lăsă o tăcere apăsătoare. - Apoi, continuă împăratul, voi nu cunoașteți blestemul Durerii. Acesta este motivul supărării și îngrijorării mele. Se pare că, de ce mi-a fost frică, nu am scăpat. Iarăși liniște apăsătoare... - Majestate, grăi maestrul Rază de Vis, noi nu știm ce este
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
de oamenii de acolo, de viclenia ticăloasei!... Se lăsă o tăcere apăsătoare. - Apoi, continuă împăratul, voi nu cunoașteți blestemul Durerii. Acesta este motivul supărării și îngrijorării mele. Se pare că, de ce mi-a fost frică, nu am scăpat. Iarăși liniște apăsătoare... - Majestate, grăi maestrul Rază de Vis, noi nu știm ce este Durerea și nu cunoaștem blestemul de care ați vorbit, nu știm ce primejdie ne așteaptă și ni se pare nefirească supărarea pe prințesă și iubitul ei. - Așa e, Majestate
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
să nu mai ducă un trai îmbelșugat? - Nuuu! strigară toți demnitarii. - Vreți să ne împărțim bogățiile cu săracii și nenorociții din țara stăpânită de Iarnă? - Nuuu! repetară demnitarii. - Vedeți, că nimeni nu renunță la bogăție, liniște și traiul dulce? Liniște apăsătoare. - Iată, dragii mei, zise Soare-Împărat, că trebuie s-o lăsăm în pace pe ticăloasa Iarnă și să avem grijă de iubita noastră prințesă. Or, tocmai în țara străinului, numit Mărțișor, domnește cel mai cumplit dușman al nostru, fioroasa Iarna, care
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
și poate al multora dintre noi ... Dar pe ei i-am lăsat acolo, actori și spectatori la propria piesă de teatru pe care o scriam cu toții într-un tăvălug de fapte, acte, gesturi și cuvinte. Și linia izoelectrică era mai apăsătoare. Însoțită de țiuitul acela înfiorător al morții își anunța victorioasă izbânda iminentă pe ecranul monitorului. Într-un final de alte câteva puține, dar interminabile minute, a fost adus un defibrilator, de la etajul trei, din cardiologie, vechi de ani, de-o
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
Reducționismul american este un alt pat al lui Procust. Calitatea este redusă la cantitate, creația la comercializare, originalitatea la inventivitate, geniul la socializare, într-un cuvânt, totul este transformat în produs. Acest reducționism înseamnă și o luptă subtilă dar foarte apăsătoare împotriva elitelor, având câteva efecte grave: nihilismul american, care se manifestă prin respingerea nu doar a societății americane, ci a oricărei societăți (a se vedea biografia mai multor scriitori de pe Tărâmul Făgăduinței). O altă manifestare a nihilismului este orientarea spre
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
sternului (adică are loc slăbirea sistemului imunitar) și, de asemenea, în zona primei chakre. O convorbire telefonică care depășește un minut este de nedorit. Mâncatul este un serviciu divin și, ca atare, nu trebuie să se desfășoare într-o atmosferă apăsătoare. Măncarea ne poate da energii superioare dacă este binecuvântată de Dumnezeu și este gătită cu devotament spiritual. Cea mai bună măncare, cel mai sănătos meniu natural, se transformă în otravă în corpul dvs. Dacă atmosfera în care gătiți (gândurile și
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
cu El sau împotriva Lui, tocmai când făceam comparație între o așa puternică personalitate de veșnic și frumos, de iubire și dăruire și cel care nu poate fi mântuit tocmai pentru că și-a pierdut definitiv chipul, a apărut, din “condiția apăsătoare de suflet”, semnul: floarea de ceară. Reală și imposibilă în același timp, abisală și diafană floare de ceară care pecetluia sufletul celui al cărui ochi s-a întors în sine pentru a rezolva ecuația Sfântului Augustin: “Dumnezeu este mai intim
RISIPA de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375265_a_376594]
-
toamnă, deci. Haoticul sezon./ Și vidul din priviri are-o culoare/ Cu-ntunecimi agonice și-amare./ Pe străzi, năluci, incinerate-n soare,/ Îmi glăsuiesc, arzând, la unison,/ Topite-n trista lor halucinare:// Adâncul. Nimicirea. Abaddon” (p. 503). Habitatul, orașul devin apăsătoare, amenințate în adânc de nimicire în aceeași mlaștină a Samsarei, frecventă referire alături de Nirvana. Cea de a V-a treaptă, Thanatos, se deschide tot cu un motto și se adresează vulturului negru al morții: „Cât de crunt m-ai făcut
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
imaginarului: „cum să opresc timpul acesta /ce curge haotic? Să-ți pot strecura printre gene/o mângâiere /un cântec, /un cuvânt, /ca o lumină adâncă, / frumos să încolțească / în inima ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Soarele începu să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de rouă și întinderea ei care joacă acum în nemărginiri de foc rece pătrunde prin ochi înăuntrul omului, îl împrăștie afară, îl golește de frământările lui trudnice și apăsătoare, pentru ca după aceea să-l adune la loc într-un fel nou; florile albastre de cicoare ale căror priviri mai curate ca adâncul cerului răsar din loc în loc pe marginea drumurilor înguste, și vântul ușor al dimineții care face ca
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
în zilele ce urmară. Familia și rudele apropiate se adunară cu compasiune și solidaritate în jurul lor, ajutând fiecare după cum puteau. Bunicii se oferiră să ia cu rândul acasă ceilalți copii ai familiei, fie ca să-i îndepărteze pe micuți de atmosfera apăsătoare și traumatizantă a casei, fie ca să le dea celor doi posibilitatea să se ocupe de bolnavă, fără alte probleme și griji pe care le implicau nevoile celorlalți fii. Paula nu voia să îndepărteze copiii de acasă, dar Codruț o convinse
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
tot ce simte și de care este ferm convins, ne mărturisește astfel: între mine și cer există o legătură/ care definește viața și moartea/ între mine și cer e o umbră. Umbrele, acele semne ale efemerului vieții, sunt incredibil de apăsătoare. Ele induc o destabilizare morală: oscilez/ între cer și o umbră leneșă/ între mine și cer e o umbră. Motivul umbrelor ca un balans prin sine îl urmărește permanent: așeptarea era grea și fierbinte/ picăturile ploii sfredeleau în liniște/rămășițele
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
doar intermediarul, dar tot e ceva”, se bucura deja comisarul Grosu, imaginând câteva scene pline de surprize, în timp ce repunea dosarele la locul lor și încuia sertarele biroului. Apoi, a ieșit grăbit din încăpere... În camera de consiliu atmosfera a fost apăsătoare. Doamna judecător era furioasă. Traficul specific acelei ore a enervat-o și plecase de acasă puțin întoarsă pe dos de o anumită atitudine a soțului. Pe de altă parte, a venit la judecătorie numai pentru această cerere și nu-i
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
m-au întrebat femeile alea nesimțite. Nu mai suport! - Dar, fata mamei, nu este toată lumea așa... Și dacă domnu’ doctor a zis că... - Nu e, mamă, așa toată lumea. Multe mă compătimesc și-l blestemă pe făptaș. Dar e o atmosferă apăsătoare. Noaptea e macabră, mamă! Acasă pot urma foarte bine tratamentul, fără alte obligații. Acasă știu că mă întremez ca lumea, mamă, nu aici. Și nici matale nu mai stai cu grijă pe drumuri... - Dar ce obligații pot fi aici, Iulica
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
ei. A doua zi, după prânz, după discuția cu doctorul, i s-a făcut externarea. Amândouă, mamă și fiică, au ascultat atente indicațiile cu privire la administrarea medicamentelor și regimul alimentar. Erau în culmea fericirii, înțelegând că se eliberează de o atmosferă apăsătoare și de un regim apropiat celui dintr-o închisoare...
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
poate ciripit de păsări răsună șoptindu-mi numele. Poate vei naviga pe-a timpului agitate, mărețe unde, poate vei călători fără mine prin întunecatele umbre. Poate fiecare vis începe cu un romantic visător, poate dragostea-și doarme somnul greu și apăsător. Poate-mi colinzi prin gânduri, iar eu prin a ta minte, poate ne dezbrăcăm de-a emoțiilor îmbrăcăminte. Poate inima-mi îți cântă pe acute note muzicale, poate nopțile-mi devin zile pe acorduri instrumentale. Poate sunt un om ce
POATE DA, POATE NU de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372771_a_374100]
-
Acasă > Strofe > Introspecție > RENAȘTERE Autor: Eleonora Stoicescu Publicat în: Ediția nr. 1628 din 16 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Noapte, atmosfera apăsătoare... Nările îmi sunt asaltate de un miros greoi de mucegăi, Păienjeni uriași invadează cameră Târând după ei, nemilos, Victime nevinovate și neputincioase. Ies din toate colțurile, Inspaimantandu-ma. Cu guri înfometate, Le sorb acestora ultima răsuflare, ultimul strop de seva
RENASTERE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373255_a_374584]
-
împart cu pescărușul salvat lăuntrul său! Marea mă surprinde... unda nu e rece, dimpotrivă! Dau să probez imersiunea! Sunt imponderabil... Eliberez energii... Luminiscența stranie mă invadează, îmi disipă ființa. Devin halou salin! Sunt aspirat... Îmi văd corpul, atârnă pe stâncă... Apăsător apus tomnatic. Biata ofrandă dispare pripit, o șterge un talaz retractil... În secundă plonjez nevoit de pe dig, înșelat de covorul de alge; dăruiesc generos pietrelor sânge din tâmpla sfărâmată. Picuri sărați i-ar goni slăbiciunea... O doresc ajunsă pe val
SENS ŞI CONTRASENS de ANGELA DINA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372225_a_373554]