974 matches
-
sânge și presiunea parțială crescută a CO2, temperatura ridicată a sângelui, acidoza legată de acid lactic și alți cataboliți. Există reflexe cu punct de plecare și din alte regiuni ale corpului: Durere intensă sau lovitură în plexul solar (celiac) produc apnee; În efort muscular, prin reflexe cu punct de plecare în mușchi și articulații, se produce creșterea ventilației pulmonare; Hiperpneea de efort apare și prin creșterea presiunii venoase în atriul drept (Mercea M.K., Zamora E., 2003). Creșterea intensității efortului este însoțită
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în cursul respirației verbale se face pe seama redistribuirii aerului între cele două faze ale ventilației și prin prelungirea întregului ciclu respirator. 19. Hematoza pulmonară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
20). Înainte de a lua decizia de implantare a unui stimulator cardiac permanent trebuie verificat dacă blocul AV nu este determinat de o cauză reversibilă: IMA, tulburări electrolitice, droguri care pot fi întrerupte (digoxin, blocante ale canalelor de calciu non-dihidropiridinice, betablocante), apnee de somn, hipotermie perioperatorie, inflamație sau hipotermie cauzate de factori ce pot fi evitați. În cazul unui pacient cu perturbări ale conducerii AV, decizia de instituire a cardiostimulării permanente este bazată pe corelația între simptome și ritmul ECG anormal, asociată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
din CV, ca urmare a solicitării intense a mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali) și a creșterii complianței toracelui și plămânilor. La îmbunătățirea mecanicii respiratorii se adaugă creșterea saturației în 02 a sângelui arterial, pe de o parte, și a rezistenței la apnee și hipoxie, pe de altă parte. Datorită acestor mecanisme, funcția respiratorie nu reprezintă un factor limitant în efort, decât în cazuri extreme de depășire a limitelor sale maxime sau în condiții de hipoxie (altitudine, hiperbarism, medii hipoxice, boli cardiopulmonare, etc
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Imediat după terminarea efortului, însă frecvența respiratorie crește, atingând valori de 20-30 până la 40-50 respirații pe minut, în funcție de intensitatea și durata efortului și de gradul de antrenament al individului. Cercetările (A.Demeter - 1984), au demonstrat că după eforturi izometrice cu apnee totală, frecvența respiratorie este mai mare decât după eforturi dinamice de durată lungă, dar cu aceeași intensitate. Creșterea ventilației pulmonare, odată cu începerea efortului, este simultană cu creșterea activității sistemului cardiovascular. Această creștere a activității marilor funcțiuni se datorește mecanismului de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute. Bradipneea poate avea valori de 10-12 respirații/min și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
FC și TA în perioada postefort (circa 5min) permite aprecierea funcțională cardiovasculară, exact ca în proba Martinet, (proba clinostatică; efectuarea a 20 genuflexiuni în 30sec. și urmărirea timp de 5 minute postefort a revenirii celor doi parametri). Testul Flack măsoară apneea, expirație împotriva unei coloane de mercur situate la 40mmHg (30mm Hg la fete) și frecvența cardiacă din 5 în 5 secunde în timpul acestei apneei. Ca interpretare se descriu 5 curbe: I. creșterea FC până la 7 pulsații/5sec = foarte bine; II
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
30sec. și urmărirea timp de 5 minute postefort a revenirii celor doi parametri). Testul Flack măsoară apneea, expirație împotriva unei coloane de mercur situate la 40mmHg (30mm Hg la fete) și frecvența cardiacă din 5 în 5 secunde în timpul acestei apneei. Ca interpretare se descriu 5 curbe: I. creșterea FC până la 7 pulsații/5sec = foarte bine; II. creșterea până la 9 pulsații/5secunde = satisfăcător; III. creșterea rapidă până la 10 pulsații /5secunde = nesatisfăcător; IV. creșterea rapidă la 10pulsații/5secunde și apoi scădere sub
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
până la 10 pulsații /5secunde = nesatisfăcător; IV. creșterea rapidă la 10pulsații/5secunde și apoi scădere sub valorile de repaus = nesatisfăcător, inapt pentru performanță; V. FC crește rapid la 10 pulsații/5secunde și apoi scade la 6-7- menținându-se pe toată durata apneei = labil vegetativ- emotiv. Proba Burger măsoară TA sistolică în repaus, în timpul efortului (20sec contra unei coloane de Hg de 40mm) și după terminarea efortului. Interpretare: - scădere ușoară în efort (până la 20mmHg); - creștere după efort (până la 40mmHg față de repaus); și revenire
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi normal pentru mediul său. 2) Parasomniile sunt acea grupă de tulburări care se datoreză unui eveniment anormal care poate surveni în timpul somnului, sau la limita dintre somn și starea de veghe. În cadrul parasomniilor notăm existența următoarelor aspecte psihopatologice: a) apneea de somn, caracterizată prin oprirea respirației cu trezirea bolnavului; b) anxietatea de vis sau coșmarul, este deșteptarea repetată din somn cu amintirea detaliată a viselor terifiante din cursul somnului; c) enurezisul funcțional, constă în pierderea de urină în somn; d
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în cursul respirației verbale se face pe seama redistribuirii aerului între cele două faze ale ventilației și prin prelungirea întregului ciclu respirator. 19. Hematoza pulmonară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]