1,353 matches
-
numele de Jidovi sau Uriași pe care îl poartă antropoizii giganți din legendele românești („Uriașii sunt sinonimi cu Jidovii în limba poporului” ; cf. 76, p. 524). O astfel de legendă ar fi putut să fi fost vehiculată de vreun text apocrif, eventual de Cartea tainelor lui Enoh. Astfel, în Cartea lui Enoh se spune că „fiii cerului” (îngerii căzuți) s-au împreunat cu „fiicele oamenilor”, care „au zămislit și au adus pe lume uriași puternici, a căror înălțime era de trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altora carnea și și-au băut unii altora sângele”. Dumnezeu a hotărât să distrugă pe uriași și pe oameni (înrăiți de primii), printr-un potop din care să scape doar Noe și „urmașii săi” (75, pp. 257-258). Am citat din apocriful etiopian Cartea lui Enoh, neavând acces la cel slavon Cartea tainelor lui Enoh, despre care știm însă că, pe de o parte, conține și el legenda rezumată de noi mai sus (vezi 81, pp. 39 și 42), iar pe de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acces la cel slavon Cartea tainelor lui Enoh, despre care știm însă că, pe de o parte, conține și el legenda rezumată de noi mai sus (vezi 81, pp. 39 și 42), iar pe de altă parte, versiunea slavă a apocrifului a circulat și a fost copiată, din secolele XVI-XVII, și pe teritoriul românesc (cf. 81, pp. 37 și 434). Ca și în textele apocrife, în unele legende populare românești, cele două diluvii sunt văzute ca unul și același eveni ment
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai sus (vezi 81, pp. 39 și 42), iar pe de altă parte, versiunea slavă a apocrifului a circulat și a fost copiată, din secolele XVI-XVII, și pe teritoriul românesc (cf. 81, pp. 37 și 434). Ca și în textele apocrife, în unele legende populare românești, cele două diluvii sunt văzute ca unul și același eveni ment : „Aceasta [= potopul Uriașilor] a fost pe vremea potopului lui Noe” (25, p. 72). De altfel, chiar și în textul canonic al Bibliei - de unde, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a pedepsit - prin înfometare - să-și sfâșie propriul trup, autodevorându-se (Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 739-878). În privința tăierii nerituale a arborilor sacri sau consacrați, vezi și 90, pp. 235- 239. A doua legendă, avându-l ca erou pe Isus, este cuprinsă în apocriful slavon Evanghelia copilăriei (lui Isus) (secolul al XIV-lea). Trecând pe lângă un templu „păgân” în construcție, Isus a fost rănit de o piatră căzută din zidurile acestuia. Printr-un blestem magic, Isus a dărâmat templul și, printr-o binecuvântare, a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau autorii ulteriori care l-au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală”. În orice caz, faptul că este vorba de o inserție pare a fi evident ; nici una dintre celelalte versiuni ale acestei Evanghelii apocrife (greacă, latină, siriacă, arabă, armeană) nu conține acest episod (81, p. 57). 83. Max Kaltenmark, „La naissance du monde en Chine”, în La naissance du monde, Seuil, coll. „Sources orientales”, vol. I, Paris, 1959. 84. Jacques Lemoine, „Mythes d’origine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Zalmoxis la Genghis-Han, traducere de Maria Ivănescu și Cezar Ivănescu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. 87. Este vorba de celebrul Templu din Ierusalim, clădit de regele Solomon (cf. Cartea a II-a a Cronicilor, II-VII). Într-o altă legendă apocrifă - cea a profetului Ieremia -, acest templu este descris ca imago mundi : „Svântul Sion cel scumpu, făcut de prea mândrii Solomon înpărat, ce-l făcuse foarte cu meșteșug mare în chipul ceriului, cela ce era cu totul tot poleit cu aur
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puși într-un butoi gudronat și aruncați în mare”) ; Petru Caraman, „Xylogenèse et lithogenèse de l’homme. Essai sur l’origine et évolution des croyances en Europe Orientale”, în Zalmoxis, vol. I, Paris și București, 1938, pp. 184-186. 99. Caracterul apocrif și structura dualistă a legendei sunt ușor de sesizat. „Legendele [românești] despre potop sunt niște dezvoltări apocrife ale temei biblice, [...] brăzdate de elemente tipice mazdeismului. Noe, eroul principal, ajutat de Dumnezeu, dar mereu împiedicat de Diavolul, izbutește după multe peripeții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Essai sur l’origine et évolution des croyances en Europe Orientale”, în Zalmoxis, vol. I, Paris și București, 1938, pp. 184-186. 99. Caracterul apocrif și structura dualistă a legendei sunt ușor de sesizat. „Legendele [românești] despre potop sunt niște dezvoltări apocrife ale temei biblice, [...] brăzdate de elemente tipice mazdeismului. Noe, eroul principal, ajutat de Dumnezeu, dar mereu împiedicat de Diavolul, izbutește după multe peripeții să scape de la pieire seminția omenească și toate speciile de ani- male” - cf. Petru Caraman, „Folclor românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un punct fix de iradiațiune” (ibidem, p. 199). 115. Cristea Sandu Timoc, Cântece bătrânești și doine, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 47. 116. În același secol al XVII-lea se găsește o formă similară a legen- dei (conținând motivul apocrif : Diavolul încearcă să-l împiedice pe Noe să edifice arca), într-un manuscris românesc din Bihor, copiat în 1679 ; cf. Florian Dudaș, Manuscrisele românești din Bisericile Bihorului, partea a II-a, Oradea, 1986, p. 58. 117. Constelația „Argo Navis” (aflată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
II-a, Oradea, 1986, p. 58. 117. Constelația „Argo Navis” (aflată în emisfera sudică, la est de „Canis Major”) era numită „Arca lui Noe” de către astrologii evrei și „Al Sufinah” (= Corabia) de către cei arabi. 118. Consemnez aici și o legendă apocrifă a potopului din tradiția islamică (diferită de forma canonică a legendei, așa cum apare în Coran, XI, 27-51). Fiecare scândură a arcei lui Noe conținea numele câte unui profet, iar trei scânduri care lipseau au fost aduse de gigantul Og din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de legende (colinde la români) relative la „Maica Domnului” (fuga în Egipt, drumul „de la Rusalim la Vitleim”, nașterea lui Isus etc.) (71 ; 72 ; 126, p. 37). Este vorba de legende pe care Moses Gaster le considera ca provenind din evanghelii apocrife care nu s-au păstrat în literatura noastră populară (64, p. 233). O oarecare influență între cele două cicluri de legende (Sf. Sisinie - Sf. Maria) este posibilă, dar ea trebuie tratată cu prudență. Copacii blestemați/ binecuvântați de Sf. Maria în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asemenea, cu speranța că am reușit să dau puțină culoare unei „pete albe” și cu convingerea că descifrarea valențelor speciale cu care a fost încărcat paltinul ar putea duce la aprofundarea înțelegerii și la îmbogățirea semnificațiilor unor texte folclorice, legende apocrife, credințe mitice și practici rituale. IV. Balaurul și solomonarul. Termenii unei ecuații mitice arhetipale 1. Șaman - solomonar în cadrul mitologiei române, originea solomonarului este o problemă controversată. Această situație nu este motivată, ca în cazul altor „pete albe” din mito-folclorul românesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
decât atât, „portretul-robot” al solomonarului pare să includă elemente eterogene, anexate și suprapuse de-a lungul timpului, provenind din alte sfere ale folclorului mitic : tradiția referitoare la preoții traco-geți cu presupuse atribute meteorologice, legendele populare referitoare la Sf. Ilie, textele apocrife privitoare la regele Solomon etc. Aceste cauze și altele încă fac din tradiția referitoare la solomonar un complex mito-folcloric greu de elucidat, astfel că cercetătorul este pus în fața unui puzzle al cărui set (incomplet) de „piese” urmează să fie ordonat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dat în stăpânire vântul puternic care-l ducea, după poruncile sale, [...] și i-am dat 210 Ordine și Haos în stăpânire demonii aceia care se puteau scufunda în mare” (Sura proorocirilor, XXI, 81-82 ; cf. 145, p. 262). În legende musulmane apocrife, „demonii vânturilor” devin „îngeri” care-și oferă regelui biblic serviciile : „Suntem îngerii ce stăpânim cele opt vânturi... După cum îți va fi voia și gândul, ele vor sufla cu putere sau se vor potoli... Când vei porunci, te vor ridica în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau se vor potoli... Când vei porunci, te vor ridica în sus, mult deasupra pământului, și te vor duce pe creștetele celor mai înalți munți” (28, pp. 96-97). Astfel de legende, cu rădăcini în tradiția ebraică și în vechi texte apocrife, au beneficiat de o carieră prodigioasă în folclorul popoarelor. Solomon putea descinde pe fundul mării cu ajutorul dracilor sau călare pe un pește mare (ca într-o legendă moldovenească), putea să întreprindă ascensiuni până la Dumnezeu sau călătorii prin aer pe spatele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ciclul de legende solomoniene și tradiția mito-folclorică autohtonă referitoare la solomonari. 4. Solomon - solomonar Un fapt recunoscut astăzi de majoritatea cercetătorilor este acela că unele trăsături ale figurii solomonarului au fost preluate din ciclul de legende canonice și, mai ales, apocrife referitoare la regele biblic Solomon (secolul al X-lea î.e.n.). Influența este evidentă, în primul rând la nivel onomastic : solomonar = Solomon + (sufixul profesional) -ar. Acest fapt nu a fost însă evident pentru toți cercetătorii care au abordat această problemă. La
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
3. Tradiția referitoare la legendarul rege Solomon și, în special, aceea privind prodigioasele sale cunoștințe și practici magice a pătruns în conștiința populației românești mai ales prin așa-numi- tele hronografe - „un fel de repertorii de istorie universală” care cuprindeau „legende apocrife, în care marile personalități ale Vechiului Testament [inclusiv Solomon - n. A.O.] sunt înfățișate într-o lumină nouă, prinse în urzeala unor legende pe care nu le întâlnim în paginile Bibliei” (27, II, pp. 33-35). Cronografe slave sau grecești au circulat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trei manuscrise (prototipul lui Moxa și două cópii). Un al doilea motiv al lipsei de interes este acela că scrierea respectivă nu prezintă presupusele calități de mare vrăjitor și de stăpân al demonilor, atribuite de regulă lui Solomon în textele apocrife. în Hronograful lui Moxa, domnia regelui Solomon este prezentată lapidar, într-o singură frază anostă : „Solomon era de 12 a(n)i, când stătu împărat ; și făcu beseareca Sionului și împărăți 40 de ai” (90, p. 354). Cu totul altfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel de foc în veci”, alături de diverse păcate etico-sociale, și acelea ale „vrăjitoriei” și „slujirii idolilor”, ca în „Ikoana înfriko- șatei judecăți”, reprodusă de Simeon Fl. Marian (36, p. 456). Acest tip de reprezentări iconografice a fost influențat de texte apocrife și de legende hagiografice : Călătoria Maicii Domnului la Iad (171, p. 117), Apocalipsul Sfântului Apostol Pavel - tradus în românește în secolul al XVI-lea (37, p. 469), Viața și minunile Sfântului Vasile cel Nou - sfârșitul secolului al XVII-lea-începutul secolului al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
deziderat. Solomon era, simultan, „regele/patronul vrăjitorilor”, dar și un personaj biblic. Un personaj prestigios, a cărui tradiție nu numai că era acceptată de Biserică, dar era intens vehiculată în acea epocă atât prin textele canonice, cât și prin legendele apocrife cuprinse mai ales în hronografe. Pare deci plauzibil faptul că vrăjitorii populari au intrat sub patronajul simbolic al legendarului Solomon, în încercarea de a îmblânzi prigoana din partea autorităților laice și ecleziastice și, nu mai puțin, de a mări prestigiul statutului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
104). Principala filieră prin care legenda referitoare la o carte scrisă de Solomon a pătruns în tradiția populară românească a fost cea a cronografelor bizantine. Deja în secolul al IX-lea, Gheorghios Monahul, supranumit Amartolos (= „păcătosul”), intro- ducea această legendă apocrifă în cronograful său, care a fost de timpuriu (secolul al X-lea) tradus în limba slavă, pătrunzând în literatura bulgară. Cópii după acest cronograf s-au făcut și în Țările Române (vezi, de exemplu, mss. BAR 320 din secolul al
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mss. BAR 320 din secolul al XVI-lea). în limba română, legenda s-a răspândit începând cu jumătatea secolului al XVII-lea, odată cu traducerea cronografelor greco- -bizantine (mai ales, probabil, prin cronograful lui Dorotei al Monembasiei, care a preluat legende apocrife din Cronica lui Gheorghios Amartolos). Astfel, într-un hronograf românesc din secolul al XVIII-lea, după ce se descrie marea înțelepciune a lui Solomon - „dată de la Dumnedzău” - și se inventariază calitățile sale taumaturgice („știa și cum va lega pre diavoli și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
României). Este interesant faptul că motivul legendar „Sf. Gheorghe omo- rând balaurul” a penetrat în iconografie în condițiile în care multe dintre Mineele bizantine și chiar postbizantine (45, p. 217), precum și Viețile sfinților (cu excepția celor târzii) nu includeau acest episod apocrif printre minunile săvârșite de Sf. Gheorghe. Consultând mai multe Minee pe luna aprilie (printre care un text din 1854, tipărit de Andrei Șaguna), folcloristul Atanasie M. Marienescu era îndreptățit să scrie, în 1874, următoarele : Ce mi-a venit curios, e
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
11, p. 147), este și ea semnificativă. Voi menționa întâi credințele populare conform cărora Sf. Mihail, care „poartă Luna și Soarele”, este și acela care „taie pânza nourilor de grindină” (21, p. 95). Așa cum apare în credințe, colinde sau legende apocrife, Arhanghelul Mihail înarmat cu spada (sau Sf. Ilie înarmat cu fulgerul) taie una (sau două, sau patru) dintre aripile diavolului - cel care răpește (întunecă) Soarele de pe cer (7, pp. 12-13, 501, 1294). Folosirea unui descântec-blestem, cu efecte similare incantației infantile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]