KorAP: Find »[drukola/base=apocrif & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...55 >

1,351 matches

Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457

pentru Anglia și Suedia. De asemenea, am dorit să prezentăm o serie de lucrări apocrife care oferă o perspectivă diferită a evenimentelor istorice prin care au trecut aceste două mari imperii. II.1.2 Țările scandinave istoria oficială și istoria apocrifă în grupul țărilor nordice și baltice, o poziție cu totul specială este ocupată de Suedia, care, între anii 1611 și 1718, a făcut parte din marile puteri ale Europei. (Foto nr.2, Anexă) Cunoscută sub numele de Stormaktstiden sau„epoca

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
al Imperiului Roman, într-o peninsulă scandinavă supusă Suediei. Din păcate, moartea sa, din 1632, în timpul bătăliei de la Lucerna a spulberat acest vis și a zguduit din temelii fragilul imperiu baltic, proaspăt clădit. Episodul morții sale este descris în lucrarea apocrifă intitulată: Memoirs of the Honourable Col. Andrew Newport, a Shropshire Gentleman, who served as a cavalier in the army of Gustavus Adolphus in Germany, and in that of Charles the First in England; containing Anecdotes and Characters of the Principal

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
primească o educație de prinț. Astfel, a studiat limbile străine, arta războiului, arta conversației. La moartea tatălui său a fost încoronată ca regină a Suediei, însă până la majorat conducerea statului a fost preluată de către Axel Oxstenstierna. Bazându-se pe relatările apocrife ale celor prezenți la ședința de consiliu, după moartea regelui Gustav, istoricul Johann Wilhelm Archenholz prezintă în lucrarea sa dialogul dintre Axel Oxstenstierna și aristocrați: „Moartea lui Gustavus,un motiv de bucurie mai mult sau mai puțin exprimată în rândul

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
la întrevederile cu cardinalii[...] Reacția Cristinei la criticile care au urmat a fost una caracteristică: pur și simplu și-a acoperit sânii cu perle.“ (trad. n.) Ultima descriere a înfățișării reginei Suediei aparține unui anonim, intrând astfel în sfera literaturii apocrife:„Are peste șaizeci de ani, este mică de statură, foarte grasă și bondoacă. Pielea, vocea și trăsăturile sunt bărbătești: un nas mare, ochi mari albaștri, o bărbie dublă cu urme de barbă și o buză inferioară proeminentă. Părul său, castaniu

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
regelui și nu al regatului. Era econom, vigilent, neobosit; atribute care i-ar fi făcut pe supușii săi să-l iubească, dacă despotismul său nu ar fi transformat iubirea lor în frică. “ II.1.3 Anglia istoria oficială și istoria apocrifă în zorii secolului al XVII-lea, Marea Britanie suferea o serie de transformări politice, religioase și culturale. Se trecea de la epoca fervoarei religioase la cea a rațiunii. Secolul al XVI-lea a fost marcat de apatie intelectuală și indiferență față de exercițiul

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
regelui în centrul atenției. Un punct dureros al domniei sale o reprezentau luptele dintre curentele religioase și neînțelegerea regelui cu reprezentanții bisericii. În lucrarea intitulată: Memoirs of The Court of King James The First, autoarea Lucy Aikin, inspirându-se din izvoarele apocrife ale vremii povestește cum la oficierea căsătoriei regelui Iacob nu a luat parte niciun episcop catolic. În plus, asupra regelui se exercita o presiune continuă din partea populației, deoarece se considera că era mult prea indulgent cu nobilii catolici. Aceste detalii

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
nu a luat parte niciun episcop catolic. În plus, asupra regelui se exercita o presiune continuă din partea populației, deoarece se considera că era mult prea indulgent cu nobilii catolici. Aceste detalii privind relația regelui cu biserica sunt furnizate de lucrările apocrife, care au reprezentat un izvor de informații pentru cercetători:„Un pastor al bisericii Sf. Andrei, pe nume Black, remarcând indulgența regelui față de lorzii catolici, a declarat că prin această atitudine a scos la iveală caracterul trădător al inimii sale; și

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
nu vor fi persecutați. Ceea ce este mai puțin cunoscut este un detaliu al vieții politice a regelui Iacob, care dacă ar fi fost făcut public, l-ar fi costat cu siguranța tronul și viața. Acest episod este relatat în lucrările apocrife și apoi adus la lumină în 1822 de Lucy Aikin.„ Ce era izbitor era faptul că i-a scris personal o scrisoare de curtoazie papei, în care, după multe saluturi și declarații de gratitudine, adresate sfântului părinte, a declarat cu

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
publică decât la câțiva ani după ce Iacob a părăsit Scoția. Atunci abia a fost tipărită de către cardinalul de Bellarmine, pe fondul controversei privind jurământul de credință, iar autenticitatea ei nu a fost niciodată negată de către autorul regal.“ Astfel, prin intermediul lucrărilor apocrife putem înțelege de ce regele adoptase o atitudine permisivă față de crypto catolici. Probabil există multe voci care ar judeca și acuza decizia regelui de a încerca o soluție pentru rezolvarea conflictului religios. Însă nu trebuie să uitam un element important: regele

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
doctrina calvinistă, recunoscând public renunțarea la religia catolică. Cu toate acestea, nobilii scoțieni au organizat un complot, l-au luat ostatec pe rege și au condiționat eliberarea sa cu extrădarea ducelui Lennox. Din nou, aceste informații le obținem din sursele apocrife: „în toamna anului 1582, au pus la cale o conspirație, l-au închis pe rege la castelul Ruthven și, după ce l-au mustrat aspru pentru proasta conducere a supușilor săi, l-au condamnat pe Arran la închisoare și l-au

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
brațe.“. Istoricul William Mc Elwee scria că Iacob începuse „să se comporte cu Carr cu aceeași exagerată, evidentă afecțiune, atât în public cât și în viața particulară.“ (t. n.) Acest comportament este sursa principală de inspirație pentru autorii de literatură apocrifă, care se grăbesc să facă o serie de comentarii mai puțin reverențioase la adresa regelui:„între timp regele se făcea de râs acasă printro nebunie de alt fel, prin acceptarea unui nou favorit, demn de dispreț, pe care îl vom urmări

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
medicilor săi să îi acorde ajutorul și l-a vizitat personal pe cel rănit. Unele surse relatează că tânărul Carr a fost pajul regelui în Scoția și că incidentul produs a cauzat recunoașterea publică.“ (trad. n.) De multe ori sursele apocrife oferă detalii despre circumstanțele producerii unor evenimente. Desigur, nu ne putem axa numai pe informațiile furnizate de aceste surse. Pentru o imagine completă, de ansamblu, recomandăm un studiu realizat în paralel, atât al lucrărilor oficiale, cât și al celor secrete

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
de aceste surse. Pentru o imagine completă, de ansamblu, recomandăm un studiu realizat în paralel, atât al lucrărilor oficiale, cât și al celor secrete. Concluzia, obținută pe baza unui studiu comparativ, al ambelor perspective, oferă imaginea globală. Avantajul studierii informațiilor apocrife este cel al identificării cu atmosfera epocii sau cu un anumit personaj. Astfel, faptele prezentate nu mai au aura distantă a unor evenimente consemnate de niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
Avantajul studierii informațiilor apocrife este cel al identificării cu atmosfera epocii sau cu un anumit personaj. Astfel, faptele prezentate nu mai au aura distantă a unor evenimente consemnate de niște cronicari. Desigur, se recomandă păstrarea unei atitudini rezervate față de informațiile apocrife, din cauza subiectivismului autorului anonim în prezentarea unui eveniment. Într-o epocă religioasă, contemporanilor lui Iacob probabil că li s-a părut ciudată atracția tânărului rege pentru ducele Lennox. Curtenii au pus-o pe seama vârstei și a faptului că era orfan

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
mijlocie, care îl săruta pe Carr, cu brațele trecute în jurul mijlocului lui, probabil că i-a deranjat pe mulți“ Din nou, Iacob l-a copleșit pe Carr cu o mulțime de atenții, de la cadouri foarte scumpe până la titluri nobiliare. Autorul apocrif descrie interesul manifestat de rege față de Carr. Sub protecția anonimatului, scriitorul își permite un joc de cuvinte:„dot“, în engleza secolului al XVII-lea are un dublu înțeles, cel de„senil“ și„îndrăgostit nebunește“:„Regele îndrăgostit îl vizita zilnic, se

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
Coquinare publicat în anul 1811. Identitatea lui Coquinarie nu a fost niciodată dezvăluită, rămânând astfel unul dintre misterioșii cronicari ai secolului al XVII lea care ne-au furnizat date despre domnia regelui Iacob. Însă este un exemplu cum o lucrare apocrifă este preluată de către un scriitor recunoscut și republicată, două secole mai târziu. După moartea prematură a prințului Henric, preferatul regelui a primit funcția de Secretar de încredere al regelui. Pentru a complica și mai mult situația, Carr s-a îndrăgostit

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
rupt și a căzut pe podea. Carol i-a ordonat procurorului să o ridice, însă acesta l-a ignorat. După o lungă tăcere, Carol s-a aplecat și a ridicat singur ornamentul bastonului. Aceeași scenă este descrisă și în lucrarea apocrifă History of Charles the First din care nu sau mai păstrat decât patruzeci și cinci de pagini, în The British Library (Biblioteca Națională a Regatului Unit al Marii Britanii, n.n.) în timpul procesului, Carol întâiul a fost invitat de trei ori să

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
acest refuz a fost considerat de către acuzatori ca un pro confesso, recunoașterea vinei, astfel procurorii nemaifiind obligați, conform canoanelor juridice, să cheme martori la proces. Condamnat la moarte prin decapitare, a fost executat în ziua de 30 ianuarie 1649. Lucrările apocrife sunt un adevărat izvor de informații privind opinia publicului larg față de corectitudinea procesului regelui. Un episod interesant este cel al intervenției doamnei Fairfax în timpul procesului regelui Carol. Soțul ei, Thomas Fairfax era comandantul general al parlamentului britanic în timpul războiului și

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
era Doamna Fairfax. Acum agitația a devenit generală; soldații, deși numeroși și amenințători, a avut mari dificultăți în a-i pune capăt.“ (trad. n.) Documentele oficiale informează că regele a refuzat să se apere în procesul intentat împotriva sa. Lucrările apocrife dezvăluie o altă perspectivă:„«Doresc,» a spus regele « să fiu auzit de lorzii și nobilii camerei parlamentului; căci nu este numai persoana mea de care am grijă, ci de bunăstarea și pacea regatului». La auzul discursului său, s-a produs

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
aprins pipele și i-au suflat fumul în față.“ (t. n.) Pe baza acestor detalii, înțelegem că procesul regelui nu a fost decât o mașinațiune politică, pusă la cale de Cromwell. În favoarea acestei afirmații aducem din nou în discuție scrierile apocrife. Conform acestor surse, în timpul demersurilor repetate ale regelui de a rosti un discurs în favoarea sa, un anume colonel Downs, membru al completului de judecată, s-a adresat lui Cromwell, rugându-l să instaureze liniștea în sală. Vizibil iritat, Cromwell a

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
să-i dea regelui ocazia să se apere, însă acesta a refuzat categoric. La întoarcerea celor doi în sală, Lordul Protector a făcut un semn scurt juraților, cerându-le să rostească sentința de condamnare la moarte. Informațiile furnizate de scrierile apocrife sunt confirmate și de registrele oficiale ale Curții de Justiție Britanice, intitulate State Trials, unde, în volumul cinci, la paginile 1197, 1295, 1211 și 1218 există scurte referiri la modul în care a decurs procesul. În tot acest timp, prințul

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
cinci, la paginile 1197, 1295, 1211 și 1218 există scurte referiri la modul în care a decurs procesul. În tot acest timp, prințul de Wales - viitorul Carol al II-lea al Angliei - făcea eforturi disperate să își salveze tatăl. Lucrările apocrife menționează chiar că ar fi semnat și parafat o foaie de hârtie albă, pe care a trimis-o parlamentului englez. Parlamentarii au fost invitați să o completeze cu toate pretențiile lor, însă aceștia au refuzat, destinul tragic al regelui Carol

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
căreia sângele unui rege picurat pe răni deschise poate vindeca boli, pentru că este de esență divină. Desigur, cu ocazia acestui eveniment au apărut o serie de povești învăluite în aura misterioasă a superstițiilor. Aceste superstiții le putem încadra în zona apocrifelor orale. Deoarece nu sunt mituri, ci zvonuri formulate de către persoane mai puțin educate, adesea analfabete, nu pot fu considerate povești. Conform Dicționarului Limbii Române, substantivul „poveste“ are următoarea definiție:„Poveste, povești, s.f. 1. Specie a epicii (populare) în proză în

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
fantastice ale unor personaje imaginare în luptă cu personaje nefaste și în care binele triumfă; basm; p. ext. narațiune cuprinzând fapte posibile sau reale.“ Regele Carol întâiul este un personaj istoric, real. Execuția sa este menționată în toate sursele istorice, apocrife sau oficiale. Prin urmare, imaginația populară și autorii necunoscuți care au inventat povești supranaturale din jurul unui personaj real pot fi considerați autori ai surselor apocrife orale. În cartea sa, intitulată The Book of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
Carol întâiul este un personaj istoric, real. Execuția sa este menționată în toate sursele istorice, apocrife sau oficiale. Prin urmare, imaginația populară și autorii necunoscuți care au inventat povești supranaturale din jurul unui personaj real pot fi considerați autori ai surselor apocrife orale. În cartea sa, intitulată The Book of the Bizzare, Varla Ventura povestește cum regele Carol avea o pisică neagră de care era foarte atașat, crezând că aceasta îi poartă noroc. Regele își iubea pisica atât de mult, încât avea

SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]