1,172 matches
-
iubi, nu ca pe un simplu pretext pentru entuziasm, ci așa cum este el în realitate, cu disperarea și nădejdea lui"439. Dar tocmai asta "învață" Tomas și Tereza la țară. Mai ales Tomas, fiindcă Tereza deja se găsea în preajma iubirii aproapelui. Și fiindcă Tomas e un rătăcit în ereziile modernității, la iubirea de aproape el are acces prin iubirea animalelor. Vestea cea bună dinspre Biserică ajunge, totuși, la el, prin Simon, fiul din prima căsătorie, cea ratată. E vorba de scrisorile
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ordin de stârpire a cailor, ca netrebuitori în fața mașinilor performante. Marin Preda a avut geniul să anticipeze tragedia morții unui cal într-o proză scurtă din volumul său de debut. În viziunea lui Kundera, animalele sunt testul esențial al iubirii aproapelui: Aici s-a produs dezastrul fundamental al omului, atât de fundamental, încât tocmai de aici decurg toate celelalte"441. În 1889, când Eminescu trecea, "nebun", în veșnicie, Nietzsche a zărit, la Torino, un cal bătut crunt de stăpânul lui. S-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cel puțin șase dintre ele au un impact etic direct: (a) cinstește pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe țâț]l ț]u și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și pe mama ta; (b) s] nu ucizi; (c) s] nu preacurvești*; (d) s] nu furi; (e) s] nu m]rturisești strâmb împotriva aproapelui ț]u; (f) s] nu poftești nimic din ceea ce este al aproapelui ț]u (inclusiv nevasta aproapelui ț]u, ceea ce arăt] c] Decalogul nu este chiar un monument închinat sensibilit]ții feministe). Celelalte patru porunci („Eu sunt Domnul Dumnezeul ț]u...”, „S] nu ai alți dumnezei afar] de Mine”, „S] nu iei numele Domnului Dumnezeului ț]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în termeni pozitivi: „F]-le celorlalți ceea ce ți-ar pl]cea s]-ți fac] ei ție”, întrucat consider c] nu exist] respect mai mare pentru aproapele decât acela de a-l l]să în pace, în condițiile în care comportamentul aproapelui nu d]uneaz] nim]nui. În concluzie, în ciuda importanței preceptelor Torei și ale Talmudului, acestea nu se prezint] în mod explicit că texte pe teme etice; în cadrul lor, etică nu este perceput] că o categorie distinct], de ordin religios sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ți pentru faptele bune și amenințarea cu pedeapsa pentru cele rele. Ins] tr]s]tură distinctiv] a înv]ț]turii etice a lui Iisus const] în modul radical de a privi morală. De exemplu, nu exist] o limit] în iertarea aproapelui (Maț. 18,21), nu pentru c] acest lucru ar însemna un câștig în fața p]c]tosului, ci pentru c] această corespunde iert]rii p]cațelor de c]tre Dumnezeu. De asemenea suntem îndemnați la a ne iubi vr]jmașii (Maț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
asemenea suntem îndemnați la a ne iubi vr]jmașii (Maț. 6,14), nu pentru c] aceasta ar reprezenta un câștig în fața dușmanului (deși acest lucru este posibil), ci pentru c] Dumnezeu Își iubește vr]jmașii. Nu exist] limite cu privire la iubirea aproapelui (Lc. 10,29). Îngrijorarea reprezint] cel mai clar semn al lipsei încrederii în Dumnezeu (Maț. 6,19-34), în special aceea legat] de avere. Ținând cont de faptul c] motivele sunt nesemnificative atâta timp cât ele duc la o acțiune corect], Iisus are
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un cuvant grecesc lipsit de semnificație, pe care creșinii l-au preluat pentru a exprima esență înv]ț]turii lui Iisus. Cele dou] tipuri de iubire nu sunt univoce, întrucat adorarea și venerarea se aduc doar lui Dumnezeu, nu și aproapelui. Pe scurt, iubirea fâț] de aproapele implic] r]spunderea pentru cel]lalt, nu în virtutea calit]ților sale cu totul deosebite, ci datorit] umanit]ții sale create dup] chipul lui Dumnezeu (Gen. 1,22). Ea nu depinde de afecțiunea fireasc] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
umanit]ții sale create dup] chipul lui Dumnezeu (Gen. 1,22). Ea nu depinde de afecțiunea fireasc] a celui care iubește sau de atracția natural] a celui iubit. Nu implic] o atitudine reciproc], ci capacitatea de a se pune în locul aproapelui. Nu se pune problema de ceea ce tu ai vrea dac] ai fi în locul aproapelui. Nu presupune acceptarea exploat]rii; exploatarea de c]tre semeni nu i-ar aduce acestuia nici un folos. Nu este vorba nici despre sacrificiul de sine; ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de afecțiunea fireasc] a celui care iubește sau de atracția natural] a celui iubit. Nu implic] o atitudine reciproc], ci capacitatea de a se pune în locul aproapelui. Nu se pune problema de ceea ce tu ai vrea dac] ai fi în locul aproapelui. Nu presupune acceptarea exploat]rii; exploatarea de c]tre semeni nu i-ar aduce acestuia nici un folos. Nu este vorba nici despre sacrificiul de sine; ceea ce conteaz] este serviciul f]cut aproapelui și nu pierderea pe care o presupune. Într-adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce tu ai vrea dac] ai fi în locul aproapelui. Nu presupune acceptarea exploat]rii; exploatarea de c]tre semeni nu i-ar aduce acestuia nici un folos. Nu este vorba nici despre sacrificiul de sine; ceea ce conteaz] este serviciul f]cut aproapelui și nu pierderea pe care o presupune. Într-adev]r, este nevoie de o afirmare a sinelui. Cine se ur]ște pe șine nu își poate iubi aproapele. Mândria, trând]via și îngrijorarea sunt dușmanii sinelui și, astfel, ai iubirii de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sesc în Noul Testament, dar relația acesteia cu agape nu este prezentat] în mod sistematic, deoarece Noul Testament nu este o scriere sistematic] pe teme etice. Accentul se pune pe noua comunitate a Bisericii. A r]spunde iubirii lui Dumnezeu prin iubirea aproapelui presupune existența unei comunități a iubirii, a unei fr]ții a c]inței, a iert]rii și a împ]c]rii. Astfel, Noul Testament ofer] o imagine detaliat] a Bisericii, având o atitudine foarte critic] atunci când aceasta nu se constituie în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dorință carnal] și incitat] de dorință primar], dar care controleaz] aceast] tânjire lasciv] prin puterea temper]rii” (Scito Teipsum, capitolul 2), primind astfel recompensă de a asculta porunca lui Dumnezeu (probabil cea de-a noua: S] nu râvnești la femeia aproapelui ț]u). Aceast] perspectiv], susținut] de Anselm și de Abélard - și mai tarziu adoptat], partial sau total, de Henry de Ghent (1217-1293), Duns Scot (1266-1308), William de Ockham (1290-1350), iar în Renaștere de c]tre Francisco Suárez (1548-1617) - are, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cum am putea s] fim motivați s] promov]m interesele unui necunoscut? Pe de alt] parte, dac] dezvolt]m empatia în rândul prietenilor noștri, vom fi înclinați s] o aplic]m și celorlalți. Devenim atât de viu conștienți de nevoile aproapelui încât dorim s]-l ajut]m chiar dac] este dificil s] facem acest lucru. Dar cum empatia este de cele mai multe ori nespecific], vom fi înclinați s] „simțim” durerea și a celor cunoscuți că și a celor necunoscuți. Dup] ce am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
demult, / Se ofilesc lunateci ani mici cu mâini deschise / Spre cântecele albe și straniul lor tumult./ O pace somnoroasă scoboară grea pe ape / Sufletu-și pleacă ochii sub iz de ierni bolnave / Și cărți îmbătrânite în praf, simt că pe-aproape / Se scutură din aer neliniști vechi și grave”. Alte plachete - Sub sulițele stelelor (1950), Litoral sintetic (1968), Pasărea inimii (1979) și Combustii (1980) - au apărut în tiraje confidențiale, hors commerce, pentru bibliofili, rămânând fără vreun ecou din partea criticii. Abia Crepuscularia
VERZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
de mobilitate, cât și dorința comunității mobile de a accesa internetul folosind tehnologiile mobile. O astfel de conexiune internet asigură o independență fizică, dar este bazată și pe simplitate, fiind sub influența puterii celor patru O: oriunde, oricând, oricine, cu (aproape) orice tip de instrument tehnologic de care se poate beneficia. De asemenea, trebuie să privim m-learning ca fiind un proces iterativ de informare și colaborare pentru persoanele ce lucrează în grup, un sistem protejat ce asigură accesul la materialele educaționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de mobilitate, cât și dorința comunității mobile de a accesa internetul folosind tehnologiile mobile. O astfel de conexiune internet asigură o independență fizică, dar este bazată și pe simplitate, fiind sub influența puterii celor patru O: oriunde, oricând, oricine, cu (aproape) orice tip de instrument tehnologic de care se poate beneficia. De asemenea, trebuie să privim m-learning ca fiind un proces iterativ de informare și colaborare pentru persoanele ce lucrează în grup, un sistem protejat ce asigură accesul la materialele educaționale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
etosul popular. În etica ortodoxă sau greco-catolică ale cărei precepte, difuzate săptămânal din amvon, marcau adânc mentalul popular, fidelitatea reprezenta nota definitorie a dragostei dintre bărbat și femeie, concepută Între frontierele unei stricte monogamii. „Să nu râvnești la muiearea de-aproapelui tău” - suna, În formularea din Catehismul lui Șincai XE "Șincai" (1783), binecunoscuta poruncă a noua. În plus, marcată de ideea păcatului originar, morala creștină concepea dragostea fizică, terestră, ca o relație vinovată, susceptibilă de a fi substituită printr-o spiritualizare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Papiu" o scrisoare prin intermediul lui Iosif Hodoș XE "Hodoș" (așadar mai ferită de indiscreții), se confesează În limbajul patetic, inconfundabil, al mentalităților revoluționare: Noi, aici, În Italia, suntem În așteptare. Mâna lui Dumnezeu cântărește faptele, iar mâna omului strânge mâna aproapelui său fără teama de a descoperi sub hainele acestuia un pumnal. De câteva zile, niște zvonuri rostite În șoaptă, unele situații Încă nelămurite ne iuțesc sângele În vine și așteptăm parcă clipa Îmbrățișării unor rudenii, după mulți ani de absență
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
lege a iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și plinirea ei (Rom. 13, 10; Cor. 13, 4 5). Legea creștină este legea iubirii. În iubirea lui Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre aproapele - căci cel ce
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
1"> Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 153<footnote>, dar și ținta spre care se îndreaptă toate. Cel ce iubește pe Dumnezeu împlinește toate poruncile Lui. Cel ce iubește pe aproapele său împlinește legea, adică nu face rău aproapelui său, ci îi face bine. Legea Noului Testament este numită simplu legea iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și împlinirea ei. Toate poruncile acestei legi se întretaie și sfârșesc într-un singur punct, fiindcă - precum spunea Fericitul Augustin - legea duce
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pentru viața viitoare, împărăția cerurilor,<footnote id="6"> Ibidem, cf. Teofilact, Comentariu la Matei; P.G., CXXIII, 188<footnote> adica bucuria. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul .(Matei 5, 5) Blândețea este “cel dintâi rod al bunătății și iubirii aproapelui. Ea este o stare cumpănită și liniștită a sufletului, însoțită cu silința de a nu supăra și a nu se supăra de nimic”<footnote id="7">Mitropolit Dr. N. Mladin., op.cit., p. 443<footnote> Cel blând nu murmură niciodată împotriva
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
până la moarte în încrâncenarea lipsei de milă, bogatul nu poate merge în Împărăția celor ce și au înmuiat inima, prin milă, pentru comuniune.<footnote id="14">Ibidem, p.162<footnote> Criteriul judecății finale va fi iubirea lui Dumnezeu prin iubirea aproapelui: „Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut acestea (faptele milei trupești) unuia dintr acești frați ai Mei, prea mici (aflați în suferință); Mie Mi-ați făcut” (Matei 25, 40). Celor lipsiți de milă, osândiți la „locul cel veșnic” (Matei 25, 41
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ei vrăjmaș și necurat, s-a dovedit aproapele celui în suferință. Aproapele este cel pe care îl simți lângă tine, cel alături de care nu mai ești singur, cel pe care îl faci să nu se mai simtă singur. Starea sufletului aproapelui nostru nu trebuie să ne lase indiferenți. Această pildă ni se adresează și nouă cu îndemnul ca atunci când găsim suflete rătăcite să le îndreptăm către Sfânta Biserică, pentru vindecare. Dar importantă trebuie să fie și grija noastră de a nu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]