2,954 matches
-
dini plate în loc să genereze îndoieli profunde. Surfingul, despre care ne-a avertizat deja McLuhan cu mulți ani înainte ca acesta să devină practică de zi cu zi a internauților de toate calibrele, a devenit mod de gîndire. El a înlocuit aprofundarea cunoașterii cu extinderea ei „în suprafață”, ne mai atrage atenția Alessandro Baricco. Nivelul de „profunzime” este aplatizat „în timp real” de motoarele de căutare, care îți afișează în prima, eventual și a doua pagină din milioanele existente tot ceea ce merită
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
intersubiective; corporalitatea este un mesaj care, chiar dacă se exprimă prin individul concret, ca expresivitate este îndreptată întotdeauna spre alte conștiințe. Expresivitatea și comunicarea, prin referința reciprocă, evidențiază temeiul lor comun și unitar în ceea ce este corporal, perceput la nivel trupesc. Aprofundarea acestor elemente ar însemna, în bună parte, dezvoltarea unor teme specifice ale fenomenologiei husserliene, aspect ce nu intră însă în interesul acestui studiu. Ne-am referit la ele doar pentru că sunt reprezentative pentru noua perspectivă fenomenologică și pentru sensibilitatea, de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ajută să le descoperim. Din profilul teoretic, punctul central este caracterul reflexiv al gândirii umane. Nici o puritate intangibilă a actului, nici o absolutizare dialectică a discursului. A gândi înseamnă a media, a reflecta: a interpreta un dat într-un context de aprofundare, a-i înțelege sensul autentic într-o a doua lectură. Această înțelegere mai profundă este ascunsă în densitatea semantică a simbolului. Interpretarea și activitatea simbolică sunt termeni care trimit unul la celălalt. Limbajul, așa cum a reușit să clarifice psihanaliza, este
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
trebuie să practice o suspendare a propriilor certitudini, nu atât în sensul de a le pune la îndoială sau de a le contesta, cât mai ales în sensul asumării lor din perspectiva întrebărilor ridicate de viață și de realitate. O aprofundare a acestui discurs ne conduce spre considerații încă și mai pertinente. Am putea începe prin a observa că mirarea originară este un act ce, sub unele aspecte, l-am putea considera analog actului credinței. A ne mira înseamnă înainte de toate
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Conferinței, participanții la prima Conferință internațională consacrată analizei consecințelor Pactului Molotov-Ribbentrop, pornind de la valorile general-umane ale libertății și democrației, consideră că Pactul și Protocolul său adițional secret sunt nule ab initio, iar consecințele lor trebuie eliminate. În contextul dezvoltării și aprofundării procesului general european, al edificării unei noi arhitecturi politice și de securitate în Europa și creării spațiului uman unic european, acționînd pe baza dialogului și a conlucrării mutuale, ținînd cont de noile realități, participanții la Conferința de la Chișinău se pronunță
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
existența dintru început a acestor energii malefice? Nu sunt ele, se întreabă misticul, împrumutate de la demon spre a fi indicate, apoi, ca și cum ar fi umane, structuri ale interiorității omenești? Nu asistăm aici la o introspecție eșuată, la un exercițiu de aprofundare în interioritate care ratează realitatea situației din adâncurile sufletești ale celui corupt? Oare nu este răutatea, ca una dintre trăsăturile decisive ale demonizării eului, semn al unei grave tulburări și nicidecum al lucidității ascuțite? Între spiritul care refuză alunecarea în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
al mersului și purtării de sine prin secvențialitatea pașilor consecutivi, poate fi postulat aici drept un amănunt, un detaliu retras în insesizabil. Or, cel lipsit de putința mersului prin zăbovirea sa prelungă în efortul înaintării deține capacitatea de surprindere și aprofundare a unui asemenea detaliu. În viața noastră de zi cu zi deschidem fereastra, închidem ușa, screim sau atingem, într-un gest de salut, pe ceilalți semeni. Aceste operări în sfera existențială proprie sunt doar câteva dintre o multitudine de acțiuni
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
impulsiune, de o cât de frivolă mișcare a exteriorității corporale. Pentru un astfel de suferind, ceea ce nouă, ca exponenți ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
unei decriptări prealabile a ecourilor ce trepidează în interioritatea sa trezită de cutremurări telurice. Vindecarea lui nu presupune abordarea deschiderilor interioare determinate prin irumperea lăuntrică a suferinței. Acest tip de tămăduire oferit de paradigma lumescului cotidian intenționează, în esență, nu aprofundarea fenomenului suferinței mai ales în efectele sale metamorfozante ci stoparea și uitarea sa pe fondul reașezării individualității în cadrele normalității ce temperează diluând excesele existențiale. Daca se întâlnește o suferință care persistă fiind invulnerabilă la demersul vigilenței mundane de reducere
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
anihilare ci experiența suferinței sale, experiență ce poate susține confirmarea unei noi perspective existențiale în care mundaneitatea cotidiană se relevă ca fiind inferioară și subordonată nesfârșirii învăluitoare a transcendenței. Aici vindecarea sau exilul, cele două soluții evocate, nu implică, așadar, aprofundarea experienței suferinței și acceptarea temeiurilor fundamentale spre care aceasta proiectează conștiința îndurerată. Cotidianul nu-și poate împiedica alergarea rătăcitoare de asemenea străfulgerări revelatorii în bezna naivității mundane aparițiile stelare fiind agonice sfâșieri ce trebuie controlate. Reacțiile individuale în raport cu suferința unui
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
avea să funcționeze cu întreruperi... Aveau să se audă hârâituri, sunete neidentificabile, dar cu atât mai pline de mister. Nu, la invenția mea n-aveam să renunț. Aveam să mă ocup de ea tot după terminarea facultății, odată cu reluarea și aprofundarea materiilor studiate... La ce avea să-mi folosească auzirea gândurilor altora? Ei bine, pactul cu mine însumi rămânea valabil, la fel ca și în cazul omului invizibil: nu spionaj, nu foloase personale, nu indiscreții; doar activitate în folosul comunității. Și
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
corelații statistice semnificative între coeziunea grupului și alte variabile (tipul de grup, mărimea acestuia, utilizarea elementelor interactive). Spre deosebire de alte studii centrate pe relația obiect muzeal vizitator, acest studiu a identificat relațiile dintre grupuri în spațiul muzeal, fiind foarte util în aprofundarea tehnicilor de realizare a unor expoziții eficiente. O altă componentă a intercațiunii sociale și a studiului grupurilor este cea a relației muzeu public cu handicap. Direcția Muzeelor din Franța a întocmit un chestionar avînd ca scop identificarea posibilităților de participare
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
desfășurare la nivel local sau expoziții care prezintă interes; utilizarea unor mijloace de învățămînt diversificate, inclusiv accesul la bazele de date ale unor muzee în scopul introducerii elevilor în universul creației tradiționale sau a celei contemporane; selectarea din programă și aprofundarea acelor segmente în care exercițiile și programele de creativitate pot conduce la dezvoltarea acestor capacități la elevi, antrenarea în acțiuni și exerciții plastice "atipice"; introducerea în Programa de specialitate a activităților de prelucrare a imaginii pe calculator, în scopul inițierii
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
segmente în care exercițiile și programele de creativitate pot conduce la dezvoltarea acestor capacități la elevi, antrenarea în acțiuni și exerciții plastice "atipice"; introducerea în Programa de specialitate a activităților de prelucrare a imaginii pe calculator, în scopul inițierii sau aprofundării unor programe de design, proiectare și grafică computerizată, cuantumul acestor ore urmînd să fie repartizat în mod echilibrat în raport cu temele clasice; orientarea activităților teoretice de Istoria artei pe comentariul plastic analiza operei de artă folosindu-se analogii și comparații pe
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
prin instrumentele de cercetare folosite, fiind introduse în schema operațională de cercetare, aspecte care se regăsesc în cuprinsul capitolului V. Muzeu studiul evoluției stilurilor în artele plastice: Muzeu segmentul practic aplicativ: structurarea cunoștințelor generale referitoare la evoluția stilurilor, curentelor artistice; aprofundarea la nivelul cunoștințelor de specialitate în funcție de tematica expoziției de bază și a mărimii patrimoniului unei anumite perioade din istoria artei, curent artistic, grupare, mișcare artistică pînă la nivel de artist; în funcție de structura patrimoniului, aprofundarea unor zone de multe ori neglijate
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
referitoare la evoluția stilurilor, curentelor artistice; aprofundarea la nivelul cunoștințelor de specialitate în funcție de tematica expoziției de bază și a mărimii patrimoniului unei anumite perioade din istoria artei, curent artistic, grupare, mișcare artistică pînă la nivel de artist; în funcție de structura patrimoniului, aprofundarea unor zone de multe ori neglijate de marele public, din lipsa informației sau a unei informații incomplete: artele decorative, ceramica, sticla, metalul, bijuteriile, broderia, tapiseria, covoarele, osul, fildeșul, numismatică etc. înțelegerea și interpretarea operei de artă la nivelul concepției și
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și profilul muzeelor: a. Segmentul activităților practice aplicative b. Segmentul teoretic; evoluția stilurilor în artele plastice, noțiuni de istoria artei cercul cromatic, amestecurile cromatice fizice, amestecul optic, procedee de dispunere a petelor de culoare cu fizica optică cu istoria, prin aprofundarea contextului social, politic și cultural al epocilor respective, prezentarea unor noțiuni de istoria culturii și civilizației Muzee ale știintei și tehnologiei, muzee de artă, muzee specializate, muzee etnografice / în aer liber muzee de istorie, muzee ale societății, memoriale, monumente, muzee
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
forme plane și spațiale elaborate în urma studierii naturii ritmul în compoziție, expresivități în diferite materiale compoziția plastică: centrul / centrele de interes compoziția decorativă: principiile artei decorative b.segmentul teoretic; evoluția stilurilor în artele plastice și decorative, noțiuni de istoria artei aprofundarea contextului social, politic și cultural al epocilor respective, prezentarea unor noțiuni de istoria culturii și civilizației lecturarea unei imagini analiza plastică cu ajutorul unui limbaj specific, prezentarea unor tehnici și procedee artistice localizarea în spațiu și timp a unor elemente specifice
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
întâlnește cu Dumnezeu și experimentează fidelitatea milostivirii sale. Atenția și atitudinea de analiză asupra acestui argument sunt justificate în măsura în care procesul dialogic din cadrul celebrării sacramentului reconcilierii favorizează apropierea creștinului de Dumnezeu și așezarea acestuia într-un raport corect cu Creatorul său. Aprofundarea unei asemenea tematici este de actualitate și totodată necesară, îndeosebi când se remarcă incapacitatea omului de a se privi pe sine și pe Dumnezeu, de a-și vedea păcatele și a nădăjdui în ajutorul milostiv divin, sau când se constată
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
structurat într-un proces, în speță, sacramental, fapt pentru care am apelat, în formularea temei noastre, la două sintagme elocvente: „proces dialogic” și „sacrament al reconcilierii”. Ele conduc spre indicarea unui scop precis și spre delimitarea unei zone concrete de aprofundare, determinând și denumirea cercetării noastre: „Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii”. Propunând acest titlu, recunoaștem că sintagma „sacramentul reconcilierii” nu este unica posibilitate de a indica nominal acest eveniment, însă considerăm că ea reflectă elocvent primul efect al celebrării sacramentului: reconcilierea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la originalitate în contemplarea modului în care Dumnezeu lucrează în viața omului, în special, în contextul evident al celebrării reconcilierii sacramentale. O asemenea concepție și abordare - a omului într-un raport cu Dumnezeu - determină un câmp de studiu vast, implicând aprofundarea unui conținut bogat de elemente teoretice, care apoi să se concretizeze și să își găsească aplicarea în celebrarea pe care o înfăptuiește confesorul în favoarea penitentului. De aceea, în tot acest demers de cercetare, vom apela la un material bibliografic consistent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se deosebește și de dispută, care este doar un mijloc pur didactic. Deschisă mediului scolastic, disputa se concepe atât ca o concluzie la un anume studiu, cât și ca o metodă de trezire a interesului pentru o temă clară de aprofundare. Dialogul se diferențiază de dezbatere, pentru că aceasta își însușește un scenariu public, în care cel puțin doi oponenți își exprimă punctele lor de vedere în antiteză față de o chestiune anume. Același dialog se distinge de așa-zisul stat de vorbă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dincolo și transformă inima omului. Astfel se actualizează nu doar o dispoziție subiectivă de pocăință, ci un cuvânt eficace de iertare îndreptat din partea lui Dumnezeu către om, nu o simplă relație intelectuală și afectivă dintre om și Cristos, ci o aprofundare efectivă a unirii cu Cristos în Duhul Sfânt. Aceste energii supranaturale invadează omul, pentru că el face parte din corpul mistic al lui Cristos, Biserica, care se roagă, oferă sacrificii și îl iubește”. Există mai multe modalități de primire a iertării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
însă că documentul Ordo Paenitentiae menține cele patru părți ale celebrării reconcilierii, deja stabilite la Conciliul din Trento: căința, mărturisirea, pocăința și dezlegarea. Alături de aceste sublinieri pastorale inițiale, atenția actuală a Bisericii asupra sacramentului reconcilierii vrea să accentueze mai mult aprofundarea trăsăturilor sale interne, prin recunoașterea dimensiunilor acestuia: pascală, trinitară, eclezială, liturgică și personală. Ele sunt rodul reflecțiilor istorice și contemporane, inspirând posibilitatea prin care credinciosul se poate bucura mai mult de roadele celebrării reconcilierii sacramentale. 3.1.1 Dimensiunea pascală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ci și „in persona Ecclesiae”. Prin exercitarea ministerului său, confesorul nu face altceva decât să-și îndeplinească o slujire în folosul comunității ecleziale. Aceasta înseamnă că sacramentul este un act al întregii Bisericii, care se manifestă prin exercițiul preoției ierarhice. Aprofundarea dimensiunii liturgice a dat naștere unor discuții importante cu privire la legătura dintre formulă, credință și sacrament. S-a ajuns la concluzia că, în sacrament, gesturile credinței vin din partea penitentului, iar formula dezlegării vine ca răspuns divin la aceste acțiuni ale penitentului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]