4,707 matches
-
vedeți petecul meu de cer, trupul meu fremătând de vară va va așterne la picioare nisipuri, din ochii mei de culoarea oceanului se vor înaltă valuri uriașe. Nu va mirați... Eu sunt picătură de viață care pulsează. În mine stau Apusenii ascunși, ape și podișuri, din rîsul meu pornesc rîurile spre Dunăre și înspre Mare. Din respirația mea s-au înălțat munții, dealurile, palmele mele, intine, sunt astăzi sub ochii voștri podișuri. Sunt doar o pată roșie pe albul zăpezii mustind
ROMÂNIA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355158_a_356487]
-
iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!" ("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca o dialectică conformă
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > SUB STREAȘINA CASEI LUI IANCU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 274 din 01 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZIE DE AL.FLORIN ȚENE Sub streașina casei lui Avram Iancu În Munții Apuseni sună tulnicul a chemare, Eu urc cu desaga de amintiri pe cărări Spre comuna lui, sus, unde botezat de soare Iancu statuie s-a -nveșnicit în zări. Merg și-n poartă de zenit Iancu mă așteaptă, O dorință de libertate
SUB STREAŞINA CASEI LUI IANCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355607_a_356936]
-
coarnele de cerb. În vârful degetelor intră gândul în casă, Eu rămas sub strașină la el meditez, Și parcă-l văd venind cu statura lui frumoasă Să-și apere moții de sabie și pădurea de firez. E toamnă iar în apuseni și mai am de spus Cuvinte despre casa lui Iancu și melancoli Mă cuprind când în poemul acesta sus Îl citesc și pădurea mai are frunze pentru-o zi. Sub streașina casei lui o lacrimă aprind Și cerul aruncă peste
SUB STREAŞINA CASEI LUI IANCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355607_a_356936]
-
pădurea mai are frunze pentru-o zi. Sub streașina casei lui o lacrimă aprind Și cerul aruncă peste ea frumoase curcubee, Iar țara îi cioplește numele-n granit și grind Ca Iancu să ne fie speranță și idée. În Munții Apuseni sună tulnicul a chemare, Eu urc cu desaga plină de istorie pe potecă Spre casa unde Iancu mă-așteaptă în zare Să-i spun că despre el s-a scris o întreagă bibliotecă ... O să-i mai spun sub streașina de
SUB STREAŞINA CASEI LUI IANCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355607_a_356936]
-
planeta noastră, unde mâna omului a făcut și ea “echilbristică” turistică, merituasă de altfel, punând în valoare excepționalul potențial turistic făcut de curgerea cândva impetuoasă a fluviului Colorado, nu departe de granița dintre cele trei state central-vestice și ale extremității apusene ale Uniunii, Nevada, California și Arizona - ea fiind parte a teritoriului celui din urmă - a trebuit să dai “cezarului ce-i al cezarului” , să nu zici nici “pâs” și să te mulțumești cu câte și ce-ai văzut, că alții
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!"("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca o dialectică conformă
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
fiu este. Ce oameni de frunte în lume a dat mica noastă națiune de-a lungul istoriei ei europene iar acum a decăzut economic mai rău decât sub dictatura comunistă. Am zburat printre primii în lume, am minerit în Munții Apuseni înainte de a veni romanii, iar acum am ajuns să facem programe și contracte prin care vom ceda străinilor 80% (optzeci la sută) din aurul ce se va extrage de la Roșia Montană și asta pentru că ne garantează că vor angaja câteva
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
de aur, dar el este un ticălos fără simțire față de această națiune, fără caracter, un mare șarlatan. Înainte de a intra în Deva iau drumul care merge la Brad, trec podul peste Mureș și am intrat în Țara Moților din Munții Apuseni. E o zi de vară, senină, într-o țară de un frumos pitoresc geografic, ridicată de pe niște munți vulcanici, care aici au scos la suprafață numai metale prețioase din mijlocul incandescent al micuței noastre planete. Din nefericire, din mare nedreptate
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
case au fost ținuți în lanțuri Horea și Cloșca în noaptea de Anul Nou (1784-1785) iar în zorii zilei au fost escortați la Alba Iulia”. Casa care ar trebui să fie un muzeu amplu documentat al răscoalei iobagilor din Munții Apuseni conduși de Horia, Cloșca și Crișan este o ruină strigătoare la cer, cu acoperișul spart și țigle furate ca distrugerea să se facă mai repede, cu geamuri sparte, cu tencuiala căzută și cărămizi distruse de ape și igrasie, iar gardul
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
pe care scrie: „În această casă a suferit moarte de martir, pentru cauza revoluției de la 1848-1849, Petru Dobra prefectul ținutului Zlatnei”. Cine o fi hotărât acest text torsionat? Despre ce fel de revoluție se vorbește aici, de atunci din Munții Apuseni? Câți din cei ce cunosc adevărul istoric al Războiului moților de neatârnare la Ungaria, împotriva honvedseg-lui lui Kossuth sunt de acord cu acest text, care ascunde marea ticăloșenie a maiorului Hatvani, care a transformat convorbirile de pace în masacrul moților
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ! (3) ÎN DRUM SPRE ROŞIA MONTANĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 904 din 22 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346149_a_347478]
-
lupta împotriva vechilor religii contemporane și nu în ultimul rând lupta împotriva ereziilor vremii, în special împotriva gnosticismului și ereziilor care atacau învățătura despre Mântuitorul Iisus Hristos. În măsura posibilităților sale, Sf. Irineu a contribuit la restabilirea și consolidarea creștinismului apusean cu cel răsăritean din vremea lui. Lucrarea de față este un adevărat tratat de hristologie. • 9. Prof. Dr. Constantin Negreanu, Istoria proverbului românesc, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2012, format A5, hartie și tipar offset, copertă policromă, plastifiată, 160 pag., 8
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
față de Vatican în Evul Mediu. Regimul stalinist din Polonia a încercat minarea autorității Bisericii Catolice prin crearea în 1945 a P.A.X. (Organizația catolicilor laici) condusă de Boleslaw Piasecki, cu obiectivul de a dezorganiza structurile catolice. Reacțiile celor două lumi - apuseană și răsăriteană Relevante ni se par reacțiile diplomatice occidentale și sovietice față de sovietizarea și ateizarea Europei de Est. Astfel, la 3 iunie 1946, reprezentantul președintelui S.U.A., Myron Taylor scria după o audiență la Pius al XII-lea: “Noi vorbim de
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
subteran. Atunci forța de munca era absolut necesară și se trimiteau mineri din toate bazinele miniere ale României. Erau detașați în primul rând muncitorii calificați, meseriași de excepție, cărora li se asigurau condiții ceva mai bune. Veneau mineri din Munții Apuseni, deoarece condițiile minei erau asemănătoare cu cele de acolo. Acestor trimiși nu prea le conveneau noile condiții și, în cele mai multe cazuri, plecau de unde veniseră, când le expirau detașările. Dar s-a început și reîntoarcerea localnicilor care lucraseră la minele din
PRIMII COLEGI, PRIMII PRIETENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356216_a_357545]
-
constitui într-o reală sursă de inspirație pentru creația cultă. Unul dintre cei mai reprezentativi culegători de folclor românesc, devenit pe parcursul activității sale profesor al majorității specialiștilor români în folclor este, fără îndoială, Ovidiu Bârlea, fiu de țăran din Munții Apuseni, născut la data de 13 august 1917 la Mogoș (jud.Alba) și trecut în lumea îngerilor la data de 07.01.1990 la Cluj-Napoca. Un cadru mai potrivit decât Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care să fie sărbătorit
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării zăcămintelor aurifere. Evenimentul închinat memoriei folcloristului Ovidiu Bârlea a primit deci tenta aurie a cercetărilor de teren din zona Munților Apuseni, primind numele de „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. „Vinovați” de organizarea întâlnirii cu istoria și cultura prin prisma operelor semnate de Ovidiu Bârlea s-au făcut Asociația „Baia Domnilor” din Bucium și Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj Napoca. Evenimentul a debutat
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea și nici dezintegrarea, comuna Bucium, leagănul aurarilor din Munții Apuseni. Auditoriul a fost răsfățat de către dl. prof.univ.dr.Ioan Cuceu, director al Institutului Arhivă de Folclor al Academiei Române cu o frumoasă dizertație despre Ovidiu Bârlea - etnograful și folcloristul, dizertație care a făcut o trecere ușoară de la repere bio-biblografice la specificul activității
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
atractivă, a realizat dl.prof.univ.dr. Mircea Popa, care, în calitatea sa de critic și istoric literar, a prezentat partea literară a activității folcloristului, evidențiind caracterul profund și dens al prozei acestuia și construind o frumoasă paralelă cu altă personalitate a Munților Apuseni, Ion Agârbiceanu. Astfel, pe lângă prezentarea celor mai cunoscute volume ale lui Ovidiu Bârlea, „Urme pe piatră”, „Șteampuri fără apă”, „Drumul pe urmă” și „Se face ziuă Romanul anului 1848” și a punctelor de confluență a prozei lui Bârlea cu opera
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
folclorică adunată de către Ovidiu Bârlea, trasând cu delicatețe liniile între care oscilează prezentarea pe care o face acesta decorurilor, personajelor și lexicului regional arhaic, care se constituie într-un material de studiu veritabil al legendelor, credințelor și superstițiilor din Munții Apuseni. În această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră și clasică a vieții simple amintind de Ion Creangă, a pășit și dl.prof Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
superstițiilor din Munții Apuseni. În această lume nealterată a lui Ovidiu Bârlea, de o exprimare sinceră și clasică a vieții simple amintind de Ion Creangă, a pășit și dl.prof Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Ioan Bembea, care, prin prisma scriitorului, a prezentat revolta din Munții Apuseni din anul 1886 și epopeea sa consemnată în „Verșul buciumanilor”, povestire în versuri de o similitudine izbitoare cu fenomenul Roșia Montană care stă dovadă asupra faptului că aurul Apusenilor a fost dorit atât ieri cât și azi. S-au aliat pentru a creiona și ancora în contemporan fascinația pe care o exercită viața buciumănească dl. Remus Hădărean, scriitor, care a prezentat considerentele care au făcut din domnia-sa un
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
ceapă roșie. Dându-și întâlnire pe 20-21 mai la Sărbătoarea Narciselor de la Zlatna, participanții s-au despărțit de evenimentul creator de amintiri cu convingerea că întreaga muncă a lui Ovidiu Bârlea de culegere și de interpretare a folclorului din Munții Apuseni va avea asigurate toate premisele de continuitate și permanență. Mihaela Rașcu - Liga Scriitorilor Români - Filiala Mureș Referință Bibliografică: CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2281, Anul VII, 30 martie
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
Moților (1983), Drumul Urieșilor (1986), Zânele din Cetatea Ghiurbercului (roman, 2001), De unde se adapă curcubeul (2002), Lavița de piatră (povestiri, 2003), care amintesc pe alocuri de cartea lui Al. Mitru din 1974, Muntele de aur - legende si povesti din Munții Apuseni, ce își are sursa de inspirație în aceeași zonă spirituală. Majoritatea prozelor Mariei Ioniță par puțin dramatice. În re¬a¬litate însă, totul evoluează pe linia unei unități interioare, nu pe linia intrigii exterioare. Un fapt mărunt, puțin important, se
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
care o are cuvântul, utilizându-l cu măiestrie și construindu-și un limbaj artistic specific, proza căpătând infuzii poetice, iar versurile din Cu noaptea de mână împrumutând câte ceva din monumentalitatea tablourilor largi de natură surprinse din vârful coastelor abrupte ale Apusenilor. Viața de la țară surprinsă în cele două volume recente de proză ale Mariei Ioniță Darul muntelui și Nana nu se cara¬cterizează prin indiferență, nepăsare sau inactivitate. Ea este o intensă mișcare continuă, o zbatere neîncetată în confruntarea cu natura
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”. Într-o frumoasă zi de sâmbătă, când cerul s-a încăpățânat să rămână senin deasupra Apusenilor cu toate că în majoritatea țării ploua, în plină sărbătoare a narciselor la doi pași, la Negrileasa și cu o zi înainte de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena, buciumani, urmași de buciumani și simpatizanți ai acestora, s-au adunat cu mic cu mare
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]