992 matches
-
pentru Ontario și Quebec includeau frunza de arțar. Astăzi, frunza de arțar apare pe moneda de 1 cent. Cu toate acestea, între 1876 și 1901, ea figura pe toate monedele canadiene. Moneda modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
de 1 cent. Cu toate acestea, între 1876 și 1901, ea figura pe toate monedele canadiene. Moneda modernă de 1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
1 cent are două frunze de arțar pe o ramură comună, un design aproape neschimbat din 1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
1937. În timpul Primului Război Mondial, frunza de arțar a fost inclusă pe emblema Forțelor Expediționare Canadiene. Din 1921, blazonul regal al Canadei prezintă trei frunze de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, prezent pe insignele regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
de arțar ca emblemă distinctivă a Canadei. Odată cu proclamarea noului drapel al Canadei în 1965, frunza de arțar a devenit cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, prezent pe insignele regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată din verde în roșu, care este una dintre culorile oficiale ale Canadei. La data
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
cel mai proeminent simbol canadian. În 1939, în timpul Celui de al Doilea Război Mondial, multe trupe canadiene utilizau frunza de arțar ca semn distinctiv, prezent pe insignele regimentelor și pe echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată din verde în roșu, care este una dintre culorile oficiale ale Canadei. La data de 15 februarie 1965, steagul cu frunza roșie de arțar a fost inaugurat ca drapel național al Canadei.
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
echipamentul armatei și marinei canadiene. În 1957 culoarea frunzelor de arțar de pe blazonul Canadei a fost schimbată din verde în roșu, care este una dintre culorile oficiale ale Canadei. La data de 15 februarie 1965, steagul cu frunza roșie de arțar a fost inaugurat ca drapel național al Canadei.
Simbolurile naționale ale Canadei () [Corola-website/Science/314722_a_316051]
-
Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), răchită ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
neted ("Pinus strobus"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), cetină-de-negi ("Juniperus sabina"), ienupăr ("Juniperus communis") sau tisa ("Taxus baccata") și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: corn ("Cornus mas
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
și Foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), rachița ("Salix bicolor"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbuști cu specii de: smârdar ("Rhododendron kotschyi"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
după o echipă la care a fost agent, numită East Toronto Maple Leafs. Rapoartele inițiale au fost acelea că, culorile echipei aveau să fie schimbate în roșu și alb, dar Maple Leafs au purtat tricouri albe cu o frunză de arțar(în engleză maple leaf) verde în primul lor joc pe data de 17 februarie, 1927. În sezonul următor, ei au apărut pentru prima oara în tricouri albastre și albe. Conducerea Maple Leafs a declarat că albastrul reprezintă cerul Canadian iar
Toronto Maple Leafs () [Corola-website/Science/314863_a_316192]
-
cofetărie conservate 15821000-9 Produse de panificație prăjite și produse de patiserie 15821100-0 Produse de panificație prăjite 15821110-3 Pâine prăjită 15821130-9 Pâine crocantă 15821150-5 Pișcoturi 15821200-1 Biscuiți dulci 15830000-5 Zahăr și produse conexe 15831000-2 Zahăr 15831200-4 Zahăr alb 15831300-5 Zahăr de arțar și sirop de arțar 15831400-6 Melasă 15831500-7 Siropuri de zahăr 15831600-8 Miere 15832000-9 Deșeuri provenite de la fabricarea zahărului 15833000-6 Produse pe bază de zahăr 15833100-7 Deserturi 15833110-0 Blaturi de tarte 15840000-8 Cacao, ciocolată și produse zaharoase 15841000-5 Cacao 15841100-6 Pastă
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
de panificație prăjite și produse de patiserie 15821100-0 Produse de panificație prăjite 15821110-3 Pâine prăjită 15821130-9 Pâine crocantă 15821150-5 Pișcoturi 15821200-1 Biscuiți dulci 15830000-5 Zahăr și produse conexe 15831000-2 Zahăr 15831200-4 Zahăr alb 15831300-5 Zahăr de arțar și sirop de arțar 15831400-6 Melasă 15831500-7 Siropuri de zahăr 15831600-8 Miere 15832000-9 Deșeuri provenite de la fabricarea zahărului 15833000-6 Produse pe bază de zahăr 15833100-7 Deserturi 15833110-0 Blaturi de tarte 15840000-8 Cacao, ciocolată și produse zaharoase 15841000-5 Cacao 15841100-6 Pastă de cacao 15841200-7 Unt
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
Produse de panificație prăjite și produse de patiserie 15821100-0 Produse de panificație prăjite 15821110-3 Pâine prăjită 15821130-9 Pâine crocantă 15821150-5 Pișcoturi 15821200-1 Biscuiți dulci 15.83 Zahăr 15830000-5 Zahăr și produse conexe 15831000-2 Zahăr 15831200-4 Zahăr alb 15831300-5 Zahăr de arțar și sirop de arțar 15831400-6 Melasă 15831500-7 Siropuri de zahăr 15831600-8 Miere 15832000-9 Deșeuri provenite de la fabricarea zahărului 15.84 Cacao, ciocolată și produse zaharoase 15840000-8 Cacao, ciocolată și produse zaharoase 15841000-5 Cacao 15841100-6 Pastă de cacao 15841200-7 Unt, grăsime
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
și produse de patiserie 15821100-0 Produse de panificație prăjite 15821110-3 Pâine prăjită 15821130-9 Pâine crocantă 15821150-5 Pișcoturi 15821200-1 Biscuiți dulci 15.83 Zahăr 15830000-5 Zahăr și produse conexe 15831000-2 Zahăr 15831200-4 Zahăr alb 15831300-5 Zahăr de arțar și sirop de arțar 15831400-6 Melasă 15831500-7 Siropuri de zahăr 15831600-8 Miere 15832000-9 Deșeuri provenite de la fabricarea zahărului 15.84 Cacao, ciocolată și produse zaharoase 15840000-8 Cacao, ciocolată și produse zaharoase 15841000-5 Cacao 15841100-6 Pastă de cacao 15841200-7 Unt, grăsime sau ulei de cacao
jrc5871as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91043_a_91830]
-
permite începerea semănatului păpușoiului și a altor culturi de primăvară tîrzii. La începutul lunii mai cînd temperatura medie diurnă atinge +13 +14 grade C, încep să înflorească merii și peri. Răsare sfecla de zahăr și păpușoiul. În păduri înflorește fagul, arțarul, socul ș.a. Primăvara deși cantitatea de precipitații se mărește întrucîțiva (100-130mm), în sol din cauza evaporării intense se constată o influență de umezeală. Primăvara cantitatea totală de apă evaporată depășește cantitatea de precipitații atmoserice, constituind în medie 180-200mm. Vara - Vine odată cu
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar fi sălciile și plopii. Flora acvatică și
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
îngustă, situată între vegetația de stepă și cea a pădurilor de foioase, se întinde din Câmpia Română până la poalele Munților Ural. În afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar și pâlcuri de pădure, reprezentate de stejar, carpen, tei, arțar etc. Tundra este întâlnită în insulele arctice, în nordul Scandinaviei și în nordul Câmpiei Ruse, între Capul Nord și Munții Ural. Vegetației sărăcăcioase de mușchi și licheni i se adaugă mesteăcanul pitic, salcia pitică și ienupărul. O vegetație asemănătoare celei
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), arbuști precum alunul (Corillus avelana), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus sanquinea), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), măceșul (Rosa canina). Din subetajul stejăretelor pot fi menționate: stejarul (Quercus robur), teiul, arțarul, frasinul, ulmul, jugastrul, pajiști sub forma fânețelor și pășuni naturale. Vegetația etajului de stepă antropogenă cuprinde vegetații din vestul Câmpiei Transilvaniei din care merită amintite: bujorul românesc (Paeonia tenuifolia), Iris humilisul, Stepa stenophilia,etc. Vegetația intrazonală constituită din păduri de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
teritoriului localității Darabani este împărțită în două zone: una cu pădure de foioase și alta de silvostepă, mult transformate din cauza activității omului. Pădurile conțin diverși arbori cum ar fi stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei, frasin ("Fraxinus excelsior L."), arțar, cireș ("Prunus avium"), plop. Cea mai mare parte a teritoriului este formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
mai ales, excelentele momente lirice, cum e următorul, ce sugerează printr-o galopadă nebună insinuarea în suflet a unui sentiment neliniștitor: "... Se sfâșia amurgul în pomii de mărgean. / Izbea în zare vântul de fier, ca un ciocan, / Și se zbăteau arțarii aprinși, ca să se stingă... Atunci, luându-mi pușca și roibul fără chingă, / pornii spre Olt în goană... De-aici, din stufărișuri, / mi se părea că toamna mă cheamă cu tăișuri / de strigăte de lișiți și gemete de plopi... Din văgăuni
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]