2,792 matches
-
de dreptate. Îmi înfrânez gândul Să ajung pe lună, Mâhnit căci cuvântul Nu are-o stăpână. Caut în neștire, La poala pădurii, Versul de iubire, Gândul aventurii. Goarna sună moartea, Ca-ntr-o melodramă, Să citească-n cartea Codrului de-aramă. Zboară-n toiul nopții Pasărea furtunii, La îndemnul sorții Spre casa Nebunii Din noian de gânduri Unul, bată-l vina, Scrijelea pe scânduri C-a sosit furtuna. A PLECAT UN OM TĂCUT A murit tăcând un om, Un sătean, un
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
să rămâi la masă c-a făcut Natalița de-ale gurii și le stropim și cu vinul casei. -Nu mă ruga de două ori că rămân! Apăru și Natalița, dornică să-l vadă pe poet; frumoasa lui soră avea culoarea aramei coapte la foc, o egipteancă ruptă din mozaicurile antice cu un corp superb. Avea talent la cântec și de câte ori se întâlneau la un pahar, Natalița și cu Eminescu începeau să doinească. După ce mâncară, vinul le deschise pofta de cântat. Eminescu
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
de bustul lui Goga, se află o movilă de pietre, ascunsă de vegetația bogată. În alte vremuri, pentru mine, aici era un loc obligatoriu de popas, pe care îl numisem „La ulciorul cu apă”. Pietrele movilei încorsetau un vas de aramă din gura căruia se scurgea apa rece și proaspătă a unui izvor captiv. Azi, izvorul nu mai există. Nu mai există nici vasul care, probabil, a ajuns la vreun centru de colectare a metalelor, fiind vândut în schimbul câtorva bănuți de către
UN PARC DE POVESTE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347156_a_348485]
-
mă cuprinde Și plâng și râd că-i toamnă iar, Îi spun un bun venit și-ntreb de unde, A venit la mine cu-acest dar? Romanța toamnei Toamna se plimbă pe alei ca o doamnă, Distinsă, își flutură pletele de-aramă. Rochia lungă cu trenă, Frunze pastelate, brodate, șatenă. Își cântă romanța cu tainice viori, Parfumuri delicate și galbene flori. Crizanteme zâmbărețe în zeci de culori, Arome primenite în veri, o adori. În poală adună roadele toate, Ca zvelta fetișcană, pe
IUBIRE SI NATURA. de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347324_a_348653]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > GÂNDURI ARĂMII Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 977 din 03 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri îmbrăcate în aramă Picură din streașina de dor Și se-aștern în inimă, maramă Neagră-n suferință de cocor. Zgribulite sub noroasa scamă Se întrec cu păsările-n zbor Și ascund în lacrimă-a lor teamă De neîmblânzitul viitor. Turla cu-a ei
GÂNDURI ARĂMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 977 din 03 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347394_a_348723]
-
de Partid, la venirea soțului la C.A.P. ca inginer agronom, apoi inginer-șef. Timpul se scurgea parcă prea încet. Mai schimba câte o vorbă cu Stelică, cum îi spuneau colegii profesorului de geografie, mai citea din romanul lui Ion Aramă, poate-poate, uită de monotonia mersului cu personalul care oprea și în cea mai neînsemnată haltă de pe traseu. Cu perdelele trase și ferestrele deschise să se facă curent în compartimentul încins de razele ce băteau direct în sticla geamului, sporovăiau despre
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
în: Ediția nr. 759 din 28 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Plimbarea noastră în amurg N-a mai stârnit vâlvă în foburg Lăsăm în urmă pete de tristețe Și plopi care ne dau binețe Aceeași veche panoramă Din cartierul de aramă Cu internatul și cantina, Cu străzi pe care umblă carantina Chioșcul bătrân cu ilustrate Și oameni care cumpără în rate Bucurii cu lipsă la cântar Și vodcă proastă la pahar Cu sărăcia-n haine noi În care parcă nu mai
PLIMBAREA NOASTRĂ ÎN AMURG de ION UNTARU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348878_a_350207]
-
trece? Când vedem că toți aceia care vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează și câștigul fără muncă, Azi, cănd frază lustruita nu ne poate înșela, Astăzi alții sunt de vină, domnii mei, nu este-așa? Prea v-ați ațâțat arama sfâșiind această țară, Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocara, Prea v-ați bătut joc de limbă, de străbuni și obicei, Ca să nu s-arate-odată ce sunteți - niște misei! Da, câștigul fără muncă, iată singură pornire; Virtutea? e-o nerozie
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346873_a_348202]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CĂPRIOARE DE ARAMĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tu izvor ești între pietrele norocului unde se privesc florile-n oglindă, setea grăbește să vină căprioare de aramă cu ochi de chihlimbar și
CĂPRIOARE DE ARAMĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346875_a_348204]
-
Acasa > Poezie > Cantec > CĂPRIOARE DE ARAMĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tu izvor ești între pietrele norocului unde se privesc florile-n oglindă, setea grăbește să vină căprioare de aramă cu ochi de chihlimbar și boturi moi. Au rămas la marginea pădurilor respirând aroma fragilor coapte, în priviri cu teamă mereu pregătite de salt. În apa limpede, apa băută plutitoare și rece, prin orizontul cu porți transparente se văd marile
CĂPRIOARE DE ARAMĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346875_a_348204]
-
apa limpede, apa băută plutitoare și rece, prin orizontul cu porți transparente se văd marile piscuri care împung cerul. Când rătăcitoare primejdii apasă umbra se sperie, frumusețea și gingășia devin o pradă pentru flămânzii de plumb. Referință Bibliografică: Căprioare de aramă / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1043, Anul III, 08 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CĂPRIOARE DE ARAMĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346875_a_348204]
-
da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-
OBSESIVĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347007_a_348336]
-
da! S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu veșnicia orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac Se-
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
S-a anunțat ploaie specială! Se cere-o stihuire mai festivă. Sătul sunt de prozodia trivială. Iubito,astazi fii mai permisivă. Uite și cerul cum și-a pus coroană, Și-un trăsnet -cică-i sceptru imperial- , Barba proptită-n tunet de aramă Și-o capă peste-apus, medieval. Plouă din Shakespeare, după cum bag seamă.... Aceeași întrebare în mii de stropi nocivi Ce sparge-n craniu eternitate-orfană. Și mai spuneai că norii nu sunt inventivi. Ba nu. Din Eminescu plouă. Dacă tac, Se-aude
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
Rășinaru 41 bătrân pe prispa- razele apusului umplând cotarca cotarca, cotărci, s.f. (reg.) 1. cosar pentru porumb; coșarca, hambar, patul, porumbar. 42 o viață-n mal* - îmbrățișând stelele sălcia la mal *lut,țină,mal 43 șatra de țigani - în dangătul aramei alai după dric doina bogdan 44 cărând provizii - mușuroiul cârtitei prea greu de urcat Patricia Lidia 45 vântul toamnei deschizând toate porțile - nici un oaspete... 46 drumeț însetat - în adâncul fântânii tot soarele... 47 cumătrele vulpi o iau pe scurtătură - lătrat
HAIKU. 202 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346491_a_347820]
-
aceasta, considerată în totalitatea ei spațială și temporală, consti �tuie într-un fel viața însăși a învățăturii. Căci învățătura nu este un adevăr oare � care, pe care cineva l-a formulat odată, l-a săpat apoi într-o tablă de aramă și l-a pus undeva sub sticlă, ca să se uite lumea la el, sau chiar să i se închine. Ci e mai degrabă ca o sămânță care e pusă în pământ, încolțește și dă roadă. La învățătura lui Iisus Hristos
DAN CIACHIR – GÂNDURI DESPRE NAE IONESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346368_a_347697]
-
pământ este zadarnică. Este Tetragrama Vieții”. Capitolul cinci, „Sunt duh din Duhul poveștilor”, revine la normal având subtitluri bine delimitate: „Sufletul pereche”, „Amintiri stelare în acum”, „Inorogii”, „Fragilitatea gingășiei”, „Durerea alungă eternitatea”, „Povestea unei povești”. Capitolul șase, intitulat „Șarpele de aramă” prezintă șapte povestiri: „Luna albastră, revelionul și sufletul”, „Descântul Îngerului Pământului”, „Cântul mării - unic cânt al abisului”, „Icoana surâsului”, „Focul florii”, „Suflet de primăvară într-un copil cuminte”, „Crucea florii de liliac”. Și în sfârșit, ultimul capitol numit arhaic „Supt
DANAELA ŞI IZVORUL IUBIRII de GEORGE ROCA în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345065_a_346394]
-
copiii se deprind în cunoașterea trăirii duhovnicești din iubirea ce o arată cei mari pentru ea, de aceea trebuie ei să fie îndrumați la rugăciune de la vârsta preșcolară”, spune Sfântul Vasile cel Mare[81]. Armonia, chitara, lira, psaltirea, instrumentele de aramă cu clape și în general muzica „cerească (adică de la Dumnezeu) are sens”. „Psalmul liniștește sufletele, le recompensează cu pace, calmează zgomotele și valurile cugetelor. Înmoaie tendința sufletului spre mânie și cumințește pornirile lui ușuratice. Psalmul strânge prietenia; unește cele despărțite
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
muzical ce se numește harfă. În acest mod, cred, vrea să arate harul de sus al Duhului Sfânt ce răsună înăuntrul lui, fiindcă numai acesta dintre instrumentele muzicale are cauza sunetului în partea de sus. Și în chitară și liră arama dă sunetul în clapa de jos, în harfă însă cauza ritmurilor armonice se găsește în partea de sus; ca să ne îngrijim și noi să căutăm cele de sus și să nu ne risipim puterile în patimile trupului din cauza plăcerii cântării
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Mare: „Creatorul ființelor iraționale le-a dat ușor mijloacele ca să-și întrețină viața, omului i-a dat rațiune în antiteză cu toate celelalte de unde au apărut și artele ce se corelau cu existența lui, constructivă, adică țesătoria, agricultura și confecționarea aramei. Slăbiciunea trupului o întregește prezența raționalului în suflet” și adaugă că „asceza minții a gândit-o înțelept prin sărăcia de la cele necesare prin practicarea ascezei minții” ca să sfârșească cu ceea ce privește înțelegerea Scripturilor: „Astfel și neclaritatea ce există în Scripturi
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
a lui Dumnezeu prin experiența personală a vieții în Iisus Hristos. Profesorul, educatorul nu trebuie să fie savant, ci trăitor. Fără această experiență intimă a lui Dumnezeu, din care izvorăște dragostea de a o împărtăși altora, profesorul de religie devine "aramă sunătoare și chimval răsunător" (Corinteni 13, 1). Orice cuvânt sterp, lipsit de convingerea și focul credinței, va cădea ca o sămânță neroditoare în mințile și inimile copiilor și elevilor, care vor rămâne nefolosiți. Religia - educație pentru veșnicie Educația religioasă propune
PROFESORUL DE RELIGIE, UN MODEL DE CONDUITĂ PENTRU „UCENICII“ SĂI ŞI UN MEDIATOR ÎN ŞCOALA ÎN CARE ÎŞI DESFĂŞOARĂ ACTIVITATEA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 810 din 20 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345345_a_346674]
-
e mai complicat! Înțeleg că la ICR se pregătește un doctorat cu un nou subiect de maxim interes: „De ce nu mai poartă bărbații tocuri înalte?” Despre poneiul roz nimic nou! Sau a fost plagiat? Extremiștii etnici maghiari și-au dat arama pe fata tocmai de ziua lor! La Covasna. În România! Europa 2013!!! Unii află, abia acum, despre intervenția Managerului Șef la Cernobâl. Sau la Fukushima. Că și pe 15 februarie curent. Am trimis datele doar cercului restrâns de amatori de
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+11!): LA BALAMUC, BIRJAR... ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345383_a_346712]
-
Tragedia apărea atunci când vedeam cum cădeau intelectualii noștri. La Jilava am stat cu mai mulți miniștri și mă gândeam cum au putut oamenii aceștia să conducă țara, cu această micime de suflet și de caracter, că acolo, săracii, își dădeau arama pe față, povesteau tot. Am văzut un general care a furat ceapa de sub căpătâiul uni țăran, motivând că nu putea să reziste de foame. Închisoarea a fost o școală extraordinară, o școală spirituală. Suferința fizică nu conta, chiar la Pitești
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]