4,016 matches
-
fauna. Pe lângă elemente comune și altor zone similare din țara noastră, ea prezintă și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
agricultură sau pășunat. Et.: ap. coastă d. lat. costa + ap. runc d. lat. runcus (în genitiv). COȘÈRE, poiană situată în sudul satului Bogdana, unde, cândva, se aflau coșerele pentru porumb ale unui boier local. În prezent, terenul este cultivat cu arbuști de coacăze. Et.: ap. coșer (plural) « construcție cu pereții din nuiele, pentru păstrarea porumbului și a altor produse agricole » d. bg. scr. košara. CUCIUR, deal și pârău (afluent al râului Cașin) din comuna Căiuți. Et.: ap. cuciur (hidronim, cu semnificația
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
gramenee sărăcăcios, adesea efemer. În nordul Africii, la nivelul etajului altitudinal de deasupra stepei mediteraneene, este domeniul formațiunilor arbustive reprezentate de tufișurile de maquis, în hățișurile cărora vegetează arbori pitici ca stejarul de cârmâz (Quercus coccifera), măslinul (Olea europaea)și arbuști ca mirtul (Mirtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul (Laurus nobilis). În regiunile montane din Atlas și în munții Liban și Antiliban este dispusă altitudinal o vegetație mediteraneeană forestieră alcătuită din păduri sempervirescente cu arbori etajați în funcție de gradul de tolerare a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
buchet armonios: "Ce n'était pas une femme, mais un bouquet vivant, un imaginable bouquet" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. Florile râului otrăvesc bărbații și femeile, maturii și adolescenții deopotrivă. Plantă care ascunde pasiunea incestuoasa a lui Renée este un arbust blestemat 113. Aparențele amăgitoare sunt însă asemeni sirenelor, care nu au decât ceea ce promit și seduc pentru a întinde o capcană: seriile de determinative dispuse în crescendo (mâinile, care atrag și sufocă, picioarele lungi făcute parcă pentru a se salva
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
fructelor și legumelor. CAPITOLUL 3. MATERII PRIME HORTICOLE PENTRU INDUSTRIALIZARE 3.1. Materia primă pentru industrie Fructele sunt produse horticole cu o aciditate mai ridicată și o umiditate puțin mai scăzută, din punct de vedere morfologic unitare (fructe de arbori, arbuști etc). De regulă, se utilizează ca deserturi. Sunt produse în livezi. Se culeg din pomi, arbuști (produse pomicole). Există și fructe netipice (încadrate pe baza unor criterii parțiale); ex. căpșunele sunt acide, se consumă la desert, dar nu sunt culese
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Fructele sunt produse horticole cu o aciditate mai ridicată și o umiditate puțin mai scăzută, din punct de vedere morfologic unitare (fructe de arbori, arbuști etc). De regulă, se utilizează ca deserturi. Sunt produse în livezi. Se culeg din pomi, arbuști (produse pomicole). Există și fructe netipice (încadrate pe baza unor criterii parțiale); ex. căpșunele sunt acide, se consumă la desert, dar nu sunt culese din pomi, iar măslinele și avocado sunt culese din pomi, dar nu sunt acide, nici utilizate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
proaspete; legumele au 11 grupe tehnologice (solanacee pentru fructe, cucurbitacee, legume de frunze, legume de păstăi, rădăcinoase, bulboase, tuberculi, grupa verzei, condimentar-aromatice, perene și ciuperci); unii autori consideră rădăcinoasele și tuberculii în aceeași grupă tehnologică; fructele au 6 grupe tehnologice (arbuști, pomacee, drupacee, nucifere, fructe compuse și fructe exotice); b. produse semiprelucrate (materie primă pentru prelucrare în anotimpul rece); din fructe 3 sortimente - pulpe, marcuri, sucuri; din legume 4 sortimente - produse lactofermentate, acidifiate exogen (prin adaos de oțet etc), suprasărate, sucuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
9) și morcovii (10), urmate la oarecare distanță de porumbul zaharat (locul 12), cartof (locul 14), varză (locul 15), tomate (locul 16), salată (locul 26), ceapă (locul 31) etc. Printre fructele cu valoare nutritivă semnificativă se numără nuciferele, fructele de arbuști (coacăzele negre, afinele etc). Căpșunile, merele sau strugurii au doar parțial aport nutritiv, importanța lor constă însă în momentul, frecvența și accesibilitatea consumului, relativ mai mare în comparație cu speciile menționate pe primul loc. Proprietăți antinutritive sau chiar toxice trebuie și ele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și prin evaporare, în funcție de structura și textura produsului. Produsele perisabile, cu un procent mare de apă, fără țesuturi protectoare, înregistrează pierderi mari de umiditate în numai 5-6 zile de la recoltare, chiar la temperaturi mai scăzute. Legumele de frunze, fructele de arbuști fructiferi, se valorifică în mod specific, fiind foarte sensibile la deshidratare. Produse ca rădăcinoasele, cartofii, merele, pierd 6-8% din umiditatea totală în 6 luni de păstrare, în funcție de specie, soi sau tehnologia de păstrare. Fructele nucifere pot absorbi din atmosferă umiditate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de existența ascorbatoxidazei (ascorbinoxidazei), o metaloenzimă al cărei cofactor este constituit din cationi de cupru. Produsele bogate în ascorbatoxidază (castraveții, dovleceii, pepenii galbeni, cartofii, morcovii, merele, strugurii) sunt mai sărace în vitamina C. În mod contrar ardeii sau fructele multor arbuști fructiferi, au un conținut în acid ascorbic mai stabil, datorită conținutului de ascorbatoxidază mai redus. Vitamina P (rutina, bioflavonele) sau substanțele tanoide, au un rol protector, frânând viteza de degradare a vitaminei C din țesuturi. Dinamica pe parcursul perioadei de păstrare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a realizat o serie de accesorii foarte utile, cum ar fi suportul portativ pentru recoltarea căpșunelor, sacii cu fundul mobil etc. Recoltarea integral mecanică a fructelor este practicată la nucifere, iar în vederea industrializării la unele specii semințoase, sâmburoase sau de arbuști. Utilajele realizează scuturarea și colectarea, concomitent sau separat. Pentru arbuștii fructiferi, recoltarea se poate realiza pneumatic sau cu un sistem de degete mecanice, la plantațiile special înființate și întreținute. Recoltarea integral mecanică a legumelor se poate realiza la tomatele pentru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fi suportul portativ pentru recoltarea căpșunelor, sacii cu fundul mobil etc. Recoltarea integral mecanică a fructelor este practicată la nucifere, iar în vederea industrializării la unele specii semințoase, sâmburoase sau de arbuști. Utilajele realizează scuturarea și colectarea, concomitent sau separat. Pentru arbuștii fructiferi, recoltarea se poate realiza pneumatic sau cu un sistem de degete mecanice, la plantațiile special înființate și întreținute. Recoltarea integral mecanică a legumelor se poate realiza la tomatele pentru industrializare, mazăre de grădină, fasole de grădină (păstăi), bulbi de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ușor lavabile, ușoare și care atenuează șocurile sau loviturile. Mecanizarea integrală a recoltării produselor horticole implică și o latură agrotehnică. În pomicultură se încearcă nu numai adaptarea mașinilor la plantele pomicole, dar și adaptarea sub diferite forme a pomilor sau arbuștilor la diferitele tipuri de recoltare mecanică (distanța între rânduri, talia, forma de conducere, maturarea concomitentă, rezistența la scuturare, fermitatea și rezistența la crăpare a fructelor etc.). Un exemplu îl constituie experiența acumulată pe plan mondial în ultimii 50 de ani
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1983-1984-1986) aplicate acolo unde există bază materială adecvată. Ca primă verigă a lanțului frigorific, aceasta era realizată la produse perisabile provenind din sisteme de producție industriale (sere, ciupercării) sau în vederea măririi duratei de valorificare în stare proaspătă la fructe de arbuști, caise, piersici, flori tăiate, legume, verdețuri, mazăre și fasole de grădină, cartofii timpurii. Mazărea verde după batozare, nu poate fi transportată la fabrică decât prerăcită. În concepția modernă a valorificării în stare proaspătă, prerăcirea devine o fază obligatorie, menționată concret
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a produselor horticole din primele trei grupe de perisabilitate, mai ales acolo unde se justifică economic printr-un preț de valorificare remunerator. Prerăcirea se realizează prin intermediul aerului rece, apei răcite, gheții hidrice, agenților criogenici sau vidului (vacuum cooling). Fructele de arbuști fructiferi se prerăcesc cu aer forțat, răcit sub presiune sau cu ajutorul unor agenți criogenici ca azotul lichid, dioxidul de carbon lichid și gheața carbonică. Legumele de seră se valorifică mai corespunzător în urma prerăcirii cu aer forțat răcit. Boabele de mazăre
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
transport, durata lungă de conservare pe butuc și păstrare peste iarnă a strugurilor. FRUCTELE CA MATERIE PRIMĂ ALIMENTARĂ Definiție: Produse horticole cu aciditate relativ mai importantă decât a legumelor, care se servesc la desert. Se recoltează din pomi și din arbuști și din punct de vedere botanic sunt numai fructe. Excepții parțiale - măslinele, avocado, căpșunele. Clasificarea tehnologică: Pomacee (semințoase) mere, pere, gutui etc. Drupacee (sâmburoase) prune, piersici, caise, cireșe, vișine etc Nucifere nuci, alune, migdale, castane Bacifere (fructe compuse) coacăze, agrișe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mure. În funcție de zona de cultură: Subtropicale smochine, citricile, măsline, kiwi etc Tropicale curmale, banane, ananas, avogado, nuca de cocos, mangă, papaya etc. Fructele de zona temperată - merele (I), piersicile (II), perele (III), prunele, cireșe, vișine, caise, nuci, gutui, fructe de arbuști. MERELE: Importanța nutritivă: glucide 13 % (fructoză 6 %) aciditate 1% predominant malică (¾), substanțe pectice 1 %, celuloză 1 %, fibre 2%, substanțe minerale 0,3%, vitamina C 8 mg/100 g, valoare energetică 500 Kcal/kg. Materia primă pentru gemuri, marmelade, compoturi, sucuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
roz, și mai limpezi, și mai sclipitoare decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi s-a părut, cu tufe de arbuști pe duna înaltă de cinci metri, arbuști albastru de Prusia. Acum, că am văzut marea, aici, simt că e și mai important să rămîn în Sud și simt că trebuie să accentuez și mai mult culoarea Africa nu se află
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi s-a părut, cu tufe de arbuști pe duna înaltă de cinci metri, arbuști albastru de Prusia. Acum, că am văzut marea, aici, simt că e și mai important să rămîn în Sud și simt că trebuie să accentuez și mai mult culoarea Africa nu se află prea departe." Starea de sănătate a lui
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ierboasă, instalată pe cale naturală sau regenerată prin însămânțare, destinate recoltării pentru obținerea de fân. Viile și pepinierele viticole reprezintă suprafețele cu plantații viticole, pepiniere viticole și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și terenul în pregătire pentru vii. Livezile și pepinierele pomicole reprezintă suprafețele cu plantații pomicole, arbuști fructiferi, pepiniere pomicole și terenul în pregătire pentru livezi. Suprafața pădurilor reprezintă totalitatea suprafețelor de teren acoperite cu vegetație forestieră, constând din arbori și arbuști, reproduși natural sau artificial, care își creează un mediu specific de dezvoltare biologică și care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafață individuală de cel puțin 0,25 de hectare. Fondul forestier reprezintă suprafața totală a pădurilor
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
aflat că actuala seră a GOSCOM Vaslui din parcul „Copou” a fost deschisă tot în anul 1966, și funcționa „...pe lângă serele-bordei existente”. Ajungând la frumosul supranume al orașului vehiculat în acea epocă, președintele spusese următoarele: „Speciile numeroase și valoroase de arbuști și flori plantate în parcurile și spațiile verzi ale orașului, îndreptățesc afirmațiile unor vizitatori că Vasluiul este un adevărat <<Oraș al florilor>> (subl.ns.). Această cinste ne-o confirmă și cele 5.200.000 de flori plantate în acest an
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
laturi de niște clădiri lungi în stil hispano-american: tencuială albă, fier forjat, beton și acoperiș din țiglă rotundă și roșie. Cîteva alei cimentate porneau din curte, treceau pe lîngă clădirile albe, despărțindu-se în parc, înguste, mărginite de copaci, de arbuști și de flori. Ai fi spus că e o grădină particulară. Și chiar se simțea o mireasmă ce venea de-acolo. Amestecul acesta de parfumuri de flori, aproape că îi simțeam gustul, o aromă dulce, densă, de cireșe amare, de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
duc cu gîndul la ochii tăi mari și migdalați. Să ne așezăm un pic". Rămaseră acolo preț de o oră și mai apoi plecară. Ieșind din tufiș, îl întîlniră pe Domnul Olibrius care se opri brusc. Recunoscu un vilbergraficus, un arbust dintr-o specie foarte rară. Era asemănător emphobului și avea ca și acesta spertigrame. Caleotrecratina ce creștea lîngă acesta se particulariza prin frunzele sale bicolore, roșii în anotimpul cald și verzi iarna. Ea aprecia în mod deosebit clima secetoasă. Elev
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a început să li se încețoșeze, picioarele să li se moleșească, genunchii să se îndoaie din cauza postului, și tot trupul slăbea. De aceea, pentru a-și potoli crampele foamei, culegeau fructe din tufișuri și din diferite specii de copaci și arbuști ce se găseau de-a lungul drumului. Dar, fiindcă era vineri, se temeau să nu încalce postul. Cu toate acestea, simplul fapt că aveau cu ei fructe culese din diferiți arbori și arbuști, le dădea impresia că sunt îndeajuns de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]