1,584 matches
-
559; Albumul Fotografia - document etnografic, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Hiperborea, Cluj, 2007, pag. 26; O vizită în Țara Poeziei, clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag. 23 - 30; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008; Ionel Bota, Timp memorie, melancolie, Ed. Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag 58 - 61; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 212; Național Salfoto Buzău 2008 - editat
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
2003, pag. 27; Albumul Valori ale artei plastice românești contemporane, editat de Centrul de creație Alba Iulia, Ed. Altip, Alba Iulia, 2004, pag. 18; Toader Buculei, Prezențe brăilene în spiritualitatea românească, Ed. Don Star, Galați, 2004, pag. 402; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008; Albumul Salonul internațional de caricatură, Istanbul, Turcia, Ed. Aydin Dogan-Vakfi, 2008, pag. 170; Albumul Salonul de caricatură 1970-2008, Vaslui; Albumul Salonul internațional de umor, Piracicaba, Brazilia, Ed. Imprensa, oficial-Sao Paulo, 2008, pag
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Pictura murală de la Hurezi - variantă postbizantină a stilului academic paleolog - dovedește un program iconografic foarte răspândit În mediul pictural atenian și cretan din secolele XVI-XVII, introdus și În pictura românească: Scara lui Ioan Climax, Scara lui Iacob, Viața adevăratului călugăr, Arca creștinătății, Moartea lui Efrem Sărul, Buna Vestire, imnuri de nuntă, Fecioara Protectoare. În plus, acești pictori, cu ajutorul unor iconografi renumiți, de exemplu arhimandritul Ioan sarețul mănăstirii și mare Învățat - au introdus În programul pictural imagini ale unor sfinți autohtoni (Nicodim
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
volumul intitulat „Colivia cu naivi”, volum în care ni este prezintă activitatea fundației și cei 10 artiști naivi, membri ai fundației. Despre activitatea desfășurată în Banat, Mihai Vintilă mai publică: 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005 și Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008, ambele dedicate în exclusivitatea mișcării artei naive din zona Banatului. În anul 1998, la Timișoara, Fundația Culturală First, condusă de Elena Dumitrescu, deschide „Festivalul de Artă Naivă” , o manifestare culturală destul de amplă
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
203; Carmen Istrate Murariu - Dicționarul artei naive din Bacău, Ed. ProPlumb, Bacău, 2008. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Artă „Nicolae Popa”, Târpești, Piatra Neamț; Muzeul de Artă „George Apostu” Bacău. Arca Ion Pictor Localitatea: Dâncu Mare, județul Hunedoara. Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 143. Ardelean Teodor 1937 - ? Sculptor Născut în anul 1937
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 35, 36; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 58, 59, 207; Mihai Vintilă - 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 62 Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008, pag. 59-63. În memoria lui Viorel Cristea a fost ridicat un monument reprezentând bustul artistului, în satul său natal, realizat de sculptorul timișorean Aurel Gheorghe Ardeleanu. Lucrări publicate: Volumul Viorel Cristea, Ciclurile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
559; Albumul Fotografia - document etnografic, editat de Consiliul Județean Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Hiperborea, Cluj, 2007, pag. 26; O vizită în Țara Poeziei, clubul Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag. 23 - 30; Mihai Vintilă, Arca din arhipelagul naivilor, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2008; Ionel Bota, Timp memorie, melancolie, Ed. Mitteleuropa, Oravița, 2008, pag 58 - 61; Constantin Ostap, Povestiri despre Iași și despre ieșeni, Ed. Vasiliana’98, Iași, 2008, pag. 212; Național Salfoto Buzău 2008 - editat
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fost numai un pretext, pentru a putea crea o altă lume nouă, cu legile ei, cu întâmplările ei”. “Pripasul imaginar e Prislopul real de langă Năsăud, iar drumul din roman corespunde în mare parte realității”. Nicolae Manolescu a analizat în Arca lui Noe semnificația acestui incipit romanesc, care “sugerează o lipsă de granițe, deși este o graniță, o ramă și un constituent al imaginarului”, acest drum conducândune el însuși în miezul imaginarului. Structura morală complexă a personajului central, neredusă doar la
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
recuperând întregul Ierusalim și malul de vest al Iordanului, leagănul istoric al poporului evreu. În fine, neutralizează aviația siriană, pentru ca în ziua a șasea să elibereze și înălțimile Golan. Și toate aceste victorii Israelul le-a obținut chiar fără ajutorul Arcei, singur împotriva statelor arabe vecine ostile și chiar a opiniei publice internaționale, inclusiv creștine. Era firesc ca a șaptea zi să aducă cu sine pacea, odihna (sic!), chiar dacă nu era zi de Sabat, ci duminică, 11 iunie, ziua de odihnă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
astăzi drumeții și oamenii locului găsesc un drum neted, pietruit și curat, precum sufletele celor care te întâmpină cu apă rece și limpede ca la izvoarele de munte, cu merinde și cu o vorbă bună, care îți merge la suflet. Arca lui Noe La început, părintele Antonie a locuit în casa parohială din sat, apoi, a prins curaj și cu încredere în Dumnezeu, mai întâi, a făcut planuri să reconstruiască mănăstirea, apoi a trecut la acțiune. Din 1997 i s-a
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
creșterea găinilor de rasă, despre mediul în care trebuie să trăiască, despre boli, tratamente. Mi-am cumpărat cărți și am încercat să fac în acest loc ceea ce îmi place", povestește părintele Metodie. „Mâine va fi mult mai bine" Aceasta este Arca lui Noe, iar animalele sălbatice care viețuiesc aici au fost salvate de la moarte. Porcii mistreți au fost aduși din zona Timișoarei, unde erau inundații. O scroafă de mistreț fătase pe o insuliță și murise apoi. Niște băieți au salvat trei
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
porumbei, papagali, pe care încerca să îi dreseze. A luat într-o zi caietul unui prieten care făcuse școala de dresaj, l-a studiat și de-atunci, încet-încet, a început să dreseze câini, cai, iar astăzi a dresat animalele din „arca" sa, în special cei 1.000 de pui. „Trebuie să asculte ei de tine, nu tu. Ei sunt mulți. Dacă vine ploaia, îi strig și când vin unde i-am chemat, îi recompensez", povestește părintele Metodie. În mijlocul acestei gospodării anexe
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
treacă pe-acolo pe nimeni. Și iarba și florile sunt neatinse", adaugă el. „Mâine va fi mult mai bine" asta-i deviza vasluianului nostru. Își creează un optimism fără de care, cu siguranță, călugării de aici nu ar fi realizat nici „arca lui Noe", chiar în mijlocul acestui sat, nici grădina frumoasă de legume, pe care o îngrijește părintele Ciprian. Ceva inexplicabil îi aduce pe oameni la Giurgeni. Maica Domnului și inima bună a celor ce viețuiesc aici. Iertați-mă, părinte! Mi s-
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în lungul vagonului, tineri băuți la Piciorul Lupului, buruienile pe margine, a tot plouat, picură nevăzut, lumina dinăuntru mă întoarce în mine, călător prin fapt, prin stare! gîze pe bec, s-a oprit ploaia, cum s-a refăcut lumea pe arcă? drumul cu lumea luată în tren, cea lăsată se pierde, de vei ști vreodată ce ai lăsat, ce ai luat! tunelul nebănuit, vedenia din geam spațiul banchetelor mă conține cu liniște, curat, prezența benefică a instituției CFR și ce viteză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Pașcani Bacău, în stația Iași: luna e rece în el și pe cer, mă mir de mine, mă mir!... ficțiune mai mare decît mine, hipnotizează fixitatea fulgurantă a soclului deplasat pe calea de rulare, anticipat drum prin epos, semnele, reperele, arca lui Noe vremelnică, orbenia goală a trenului în marș, eram fără nimeni! segmentul de vierme fero-falic multiplicate ipostaze aruncînd în șir ocheade pe geamurile vagoanelor de tramvai casate, orașul pe extremitatea de vest sfîrșit, curățenie mută negrul, vedenia se liniștește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
privirilor evreiești, este astăzi un depozit de mobilă uzată. Singurul vestigiu care trădează trecutul clădirii este geamul rotund, cu maghen-david24 în centru care, în sinagogile din această parte a lumii, se află aproape de acoperiș, pe zidul răsăritean al clădirii, deasupra Arcei Sfinte unde se păstrau sulurile Torei. Cine știe în ce împrejurări au fost sfărâmate sticlele geamului, dar steaua lui David veghează în continuare, de la înălțimea unde au plasat-o constructorii, asupra amintirilor legate de acest lăcaș sfânt, chemând, poate, umbrele
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
canibale ale sălbaticilor americani, oceanieni sau africani. Popularitatea tot mai mare a mișcărilor de apărare a animalelor o dovedește : percepem din ce în ce mai clar contradicția în care ne blochează moravurile noastre, între unitatea creației așa cum încă se manifesta ea la intrarea în arca lui Noe și negarea ei chiar de către Creator, la ieșire. Auguste Comte este probabil unul dintre filozofii care au acordat cea mai multă atenție problemei raporturilor dintre om și animal. A făcut-o sub o formă pe care comentatorii au
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
influența aleatorie a factorilor pedoclimatici, În condițiile dependenței noastre de principiul optimizării, mai mult, de necesitatea economiei Într’o lume a cărei resurse devin tot mai prețioase. (În colaborare cu Cristina Păun) „Radioalmanah“, 25 noiembrie 1995, ora 17,11 7. Arca Tai fumul cu cuțitul. Căci frigul de-afară, care și Întinde tentaculele și pe hol, m’a făcut să baricadez ușa „bârlogului“. Vechiul reșou fierbe café la litru, căci trio-ul - reconstituit iarăși - are treabă, un soi de brain storming
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
are treabă, un soi de brain storming. Ca de obicei, piatra a aruncat-o Aurel Brumă: A fost Noe genetician? À propos de extrapolarea forțată de către public a geneticii pe teritoriul unei pure tehnici, cultura in vitro, dar și de arca aceluia pe care se pare c’ar trebui s’o reconstituim, desigur În altă formă, pentru a salva biodiversitatea. Desigur, povestea poate Încăpea În mintea mea doar ca simbol: potop-salvare-arcă. Să vedem ce-o să rămână după foarfecă, 5 minute, căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a salvat, zic eu, nu ființe, ci genomuri. O sugerează ideea de perechi din fiecare specie, adică depozitarul și, În același timp restauratorul elementar al unui genom - specific - oarecare; dar și imposibilitatea de a le adăposti pe toate Într’o arcă, oricât de mare ar fi fost. Arca părăsește acum fapticul pentru ideatic. Și a făcut-o doar cu animalele. Cam asta ar trebui să facem și noi, chiar dacă poluarea n’a ajuns Încă la apogeu, pentru că În fiecare „zi“ dispare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
genomuri. O sugerează ideea de perechi din fiecare specie, adică depozitarul și, În același timp restauratorul elementar al unui genom - specific - oarecare; dar și imposibilitatea de a le adăposti pe toate Într’o arcă, oricât de mare ar fi fost. Arca părăsește acum fapticul pentru ideatic. Și a făcut-o doar cu animalele. Cam asta ar trebui să facem și noi, chiar dacă poluarea n’a ajuns Încă la apogeu, pentru că În fiecare „zi“ dispare un genom specific, à propos de atâtea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chiar dacă poluarea n’a ajuns Încă la apogeu, pentru că În fiecare „zi“ dispare un genom specific, à propos de atâtea specii dispărute, atâtea În curs de extincție. Cum? Prin băncile de gene care devin, chiar de stau pe loc, o „arcă“ În care se suie genomul pentru care mediul a devenit ostil. Semantic, ar fi mai nimerit a spune tezaur, nu bancă, căci accesul la o bancă e condiționat de o dobândă, care nici nu există, nici nu și-ar avea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar În măsura reconstituirii prealabile a mediului, așa cum și-l dorește fiecare genom pentru a se manifesta, treabă pe care o cred aproape imposibilă. Mai degrabă cred că omul va Încerca ocolirea consecințelor „potopului“ prin evadarea În spațiu, când o „arcă“ va transporta și genomurile ce-i sunt - subiectiv - necesare lui, omului. Desigur, cu scăderea biodiversității, de care iarăși are nevoie - obiectiv - fără să știe. Scădere care va avea loc chiar și În cazul maximei bunăvoințe a unui om care nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În cazul maximei bunăvoințe a unui om care nu va ști exact câte specii există... Mai trist e că acel spațiu nou va fi el Însuși murdărit, căci omul nu Învață din istorie. Și va fi nevoie de o nouă „arcă“, de o factură nouă, poate inimaginabilă... (În colaborare cu Cristina Păun) „Radioalmanah“, 2 decembrie 1995, ora 17,12 8. Bionică E ora 9 și aproape un sfert. Sunt chemat la telefon. La capătul firului e un prieten radiofonist: Nicolae Tomescu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
178.000, adică de zece mii de ori mai multă? Aparențele - căci aparență e acest calcul - Înșeală Însă. Păi câteva grame de praf de pușcă pot ucide cele 70 de kilograme ale unui om... Sau, ca să arăt și binele, o biată arcă, cât putea construi omul Noe, a salvat viața de potop, acela În care Natura și-a dezlănțuit Întreaga, copleșitoarea ei forță. Doar că asta e doar o poveste, dovadă că binele suferă sub călcâiul răului. Pulberea, glonțul dacă vreți, din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]