6,861 matches
-
această recunoaștere întorcând spatele UDMR, în afara Uniunii, dar tocmai asta mă îndreptățește să pun întrebarea: la urma urmei ce stă în calea unirii noastre? Că nu gândim la fel despre toți și despre toate. Ce este rău în aceasta? Un ardelean ar trebui să știe că esența istoriei noastre este: toleranța. Cum vrem să fim toleranți față de alții, dacă nici între noi nu suntem? UDMR este averea noastră spirituală-politică comună. Chiar și a acelora care au convingerea că nu iubesc această
Marko despre Tokes: Cel ce ne-a atacat ori a devenit oportunist,ori adevărul a fost de partea noastră () [Corola-journal/Journalistic/49022_a_50347]
-
mea în acționariatul unui grup de presă din România, prezent deocamdată doar în Transilvania. Voi conduce un grup media care va materializa un proiect mai vechi, o obsesie, aproape. Am tot așteptat să-l facă alții, dar am pățit ca ardeleanul în Gara de Nord, am văzut că tot scăpăm trenurile, așa că am constatat că e bine să ai, totuși, 'lucrul tău'. Deci, nu mogul, ci manager și strateg pentru o construcție modernă de media”, a declarat Vasile Dâncu. „Pot să vă spun
Vasile Dâncu se face mogul () [Corola-journal/Journalistic/48506_a_49831]
-
Cu un deceniu și jumătate mai vârstnic decât Conachi, acesta și-a conceput Țiganiada chiar în anii în care boierul de la Țigănești (sic !) îi scria mișcătoare declarații Zulniei sale. Dat fiind acest prag, realmente volatil, nu e cumva nedrept ca ardeleanul Budai-Deleanu să fie relegat? (Cu atât mai mult cu cât, atunci când îi aduce numele în discuție, Mihai Zamfir îi recunoaște acestuia talentul ieșit din comun.) Sigur că epopeea lui Budai-Deleanu nu punea numaidecât în pagină o individualitate, așa încât postura de
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
Ion Buzași În ultima vreme, la Editura Galaxia Gutenberg ( Tg. Lăpuș - director Pr. Silviu Hodiș) au apărut câteva cărți care reprezintă semnificative „restituiri literare” pentru Școala Ardeleană, realizate de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, un istoric literar dedicat temeinic trecutului cultural ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
Buzași În ultima vreme, la Editura Galaxia Gutenberg ( Tg. Lăpuș - director Pr. Silviu Hodiș) au apărut câteva cărți care reprezintă semnificative „restituiri literare” pentru Școala Ardeleană, realizate de Ioan Chindriș și Niculina Iacob, un istoric literar dedicat temeinic trecutului cultural ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
ardelean și Niculina Iacob, filolog cu cercetări aprofundate de istoria limbii române literare, conferențiar universitar la Universitatea bucovineană „Ștefan cel Mare ” din Suceava. Ioan Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris. Ale lui Samuil Micu, cele mai multe. N. Iorga îl socotea pe Samuil Micu „cel mai talentat scriitor” dintre reprezentanții Școlii Ardelene. Crestomația alcătuită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob este un foarte reușit compendiu al operei acestui
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
Chindris, Niculina Iacob, Samuil Micu in marturii antologice, Galaxia Gutenberg, 2010. Multe din operele reprezentanților Școlii Ardelene au rămas în manuscris. Ale lui Samuil Micu, cele mai multe. N. Iorga îl socotea pe Samuil Micu „cel mai talentat scriitor” dintre reprezentanții Școlii Ardelene. Crestomația alcătuită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob este un foarte reușit compendiu al operei acestui dintâi reprezentant din triada Școlii Ardelene, reproducând în texte reprezentative și cu note erudite de istorie literară fragmente din opera atât de diversă și
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
lui Samuil Micu, cele mai multe. N. Iorga îl socotea pe Samuil Micu „cel mai talentat scriitor” dintre reprezentanții Școlii Ardelene. Crestomația alcătuită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob este un foarte reușit compendiu al operei acestui dintâi reprezentant din triada Școlii Ardelene, reproducând în texte reprezentative și cu note erudite de istorie literară fragmente din opera atât de diversă și bogată a autorului Istoriei și lucrurilor și întâmplările românilor, pe care Lucian Blaga îl considera „întâiul mare scriitor al Transilvaniei”, spirit universal
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
aceea autorii acestei ediții au ales formula antologiilor multum in parvo, oferindu-ne într-un tom de aproape 700 de pagini imaginea unui cărturar și scriitor căruia nu i-au fost străine niciunul din domeniile științelor umaniste. Între reprezentanții Școlii Ardelene, Samuil Micu se distinge prin lucrările de teologie: este traducătorul în limba română al Bibliei cunoscută sub numele de Biblia de la Blaj (1795) sau Biblia lui Samuil Micu, cea de-a treia Biblie în ordine cronologică, din cultura românească, după
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
a cărei notorietate este apropiată de a Noului Testament. Cu această ocazie, autorii ediției restabilesc un adevăr de istorie literară multă vreme ignorat - ediția cu acest titlu apărută la Blaj în 1812 nu aparține lui Samuil Micu, ci altui cărturar ardelean (blăjean) ce urmează să fie identificat. Reproducerea în această ediție se face după un manuscris păstrat în Biblioteca Filiala Cluj a Academiei Române; este un orator religios, ilustrând predica funebră prin acele Propovedanii sau predice la îngropăciunea oamenilor morți; este autor
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
Darabant și Ioan Bob sau către canonicul Ioan Corneli de la Oradea, inaugurând în literatura Transilvaniei un gen literar în care se vor ilustra marii cărturari blăjeni de mai târziu, de la Timotei Cipariu la Ionel Pop. Desigur, ca toți reprezentanții Școlii Ardelene, este istoric și filolog. Ca istoric, nu are informația vastă a lui Gheorghe Șincai, nici verbul polemic a lui Petru Maior, dar se străduiește să imprime scrisului acel caracter educativ al istoriei, postulat de istoricii antici, pe care-i citează
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
nume restituit istoriei literaturii române. Ioan Marginai, Stihuri din Sfanta Scriptura pentru multe lucruri. Prima concordanta biblica romaneasca, editie princeps dupa manuscris inedit de Ioan Chindris si Niculina Iacob, Tg.-Lapus, Editura Galaxia Gutenberg, 2009. Prin această ediție, reprezentanților Școlii Ardelene li se adaugă un nume nou, necunoscut chiar de istoricii literari. Singura mențiune despre el o găsim îl lucrarea lui Samuil Micu, Scriitorii cei din români, pomenită mai sus. Este coleg de generație cu Samuil Micu și, când acesta lucra
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
ale Bibliei”. Despre viața lui, nici autorii ediției nu pot să adauge nimic esențial pe lângă mențiunea lui Samuil Micu, doar faptul că a trăit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, perioada cea mai rodnică a reprezentanților Școlii Ardelene și, mai important, faptul că îl diferențiază de un alt Marginai, Daniel, funcționar episcopesc la Blaj care a intrat probabil în posesia manuscrisului și al cărui nume apare menționat la finalul lucrării, putând induce în eroare pe unii cercetători care
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
la Gherla, a lucrării Concordanța biblică reală sau locuri scripturale și în ordinea alfabetică a materiilor diverse, ne dăm seama și de caracterul de pionierat al lucrării lui Ioan Marginai și de importanța redării acestui manuscris patrimoniului editorial al Școlii Ardelene.
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
populația, să trezează sterile complexe provinciale și să amâne internalizarea unor norme de comportament care țin de o viață mai bună, nu de coerciția prin marginalizare. Viața literară în nordul țării La Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare (director Teodor Ardelean) a avut loc o oră de lectură susținută de scriitorii Gabriel Chifu și Adrian Popescu. Cei doi invitați s-au întâlnit apoi, într-o discuție neprotocolară, cu autorii din oraș reuniți în Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, condus de Florica Bud
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5158_a_6483]
-
Cardaș. Și mai târziu, în 1953 - într-o epocă nefastă pentru recuperarea trecutului -, marele lingvist J. Byck va propune o primă ediție critică. Nici tentativele din anii ’70, susținute în principal de Florea Fugariu, competent clasicist și istoric al Școlii Ardelene, nu vor reuși să provoace mai mult decât interesul unor specialiști. Ion Budai-Deleanu și Țiganiada rămân două cazuri flagrante de receptare tardivă și, din această cauză, incompletă. Cu atât mai flagrante, cu cât vorbim de o personalitate de prim rang
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
-o cu brio a constituit-o unificarea criteriilor de transliterare a manuscriselor. Aceasta constituia o condiție sine qua non a unei ediții critice comprehensive, deoarece majoritatea textelor autorului au rămas în manuscris. Iar Budai-Deleanu, ca și alți cărturari ai Școlii Ardelene, a utilizat simultan ambele alfabete: și pe cel chirilic, perpetuat chiar la Blaj prin forța tradiției, și pe cel latin, pentru care cărturarii Școlii Ardelene vor pleda cu argumente care, în cele din urmă, vor fi acceptate. Transliterarea grafemelor chirilice
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
majoritatea textelor autorului au rămas în manuscris. Iar Budai-Deleanu, ca și alți cărturari ai Școlii Ardelene, a utilizat simultan ambele alfabete: și pe cel chirilic, perpetuat chiar la Blaj prin forța tradiției, și pe cel latin, pentru care cărturarii Școlii Ardelene vor pleda cu argumente care, în cele din urmă, vor fi acceptate. Transliterarea grafemelor chirilice, nu întotdeauna potrivite cu fonetica limbii române (după cum va sesiza însuși Budai-Deleanu), a pus dintotdeauna probleme editorilor literaturii noastre medievale. Acum, acestea sunt îngreunate de
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
iz „latinist” la care autorul aderă în chip oportun, utilizînd-o ca o trăsătură a mentalității d-sale emancipate. Căci e la mijloc un stil care, abandonînd ardelenismul elementar-sentimental, înțelege a păstra nota culturală a acestuia. Aurel Rău e un poet ardelean nu prin localism, ci printr-o spiritualitate percepută ca determinare istorică, ca o rîvnă a devenirii la lumina Bibliotecii și a Muzeului. O vizită într-un muzeu apare vălurită de o fină senzualitate (În Muzeul Czartoryski). Poetica devine într-o
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
pângărit de romani, pe care ar vădi-o imprecația din poezia Decebal către popor. Și adăogă în sprijinul xenofobiei pe care o crede comună: „Coșbuc îi numește pe năvălitori romani, fiindcă nu-i putea numi maghiari”. Naționalismul creștin al poetului ardelean ar mai implica și o viziune antimioritică. Spre deosebire de poetul popular, dar și de Eminescu, Coșbuc preferă resemnării lupta și ciobanului fatalist pe erou. Cele două caracteristici din urmă fiind ale rasei, în propria concepție, pe care Crainic o socotește, cum
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
de la mine, nu cred c-aveam destule motive și nici prea serioase. Dar Ion Pop a zis c-aș putea, așa că tot încerc. Poate-poate... - Ce a însemnat pentru dumneavoastră climatul „Echinoxului”? Ce fel de „școală” a fost aceasta, în comparație cu școala (ardeleană) a Filologiei? - Nu vreau să fac pe eroul echinoxist; am fost un echinoxist mai degrabă de duzină decît de prim-plan. Dar însă totuși, emulația de acolo a fost decisivă, ca și fondul de prietenie al acestei emulații. Bunăoară, ca
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
care unul a fost și un mare scriitor, într-o epocă în care cultura română de-abia pipăia timid marginile conceptului modern de literatură. Budai-Deleanu este un cărturar la fel de important - și vizibil mai complex - decât ceilalți trei corifei ai Școlii Ardelene, iar operele editate aici de profesorul Chivu demonstrează amplitudinea orizontului lui cultural și prezența unui element destul de rar în cadrul „pragmatic” al iluminismului românesc: spiritul critic. O demonstrează atât scrieri de tipul Kurzgefasste Bemerkungen über Bukowina (Scurte observații asupra Bucovinei), text
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
se dorea a fi făcută pe baza latinei clasice, îndepărtată evident de spiritul latinei populare din care se alimentează limba română. (Aici ar trebui, poate, să deschidem și o discuție despre cauzele fricțiunilor care i-au îndepărtat pe corifeii Școlii Ardelene de episcopul Ioan Bob, conducătorul Bisericii Române Unite. Prezentate, mult timp, ca fiind determinate fie de considerente meschine, venite din partea ierarhului, fie de o inventată atitudine anticlericală a cărturarilor, călugări ei înșiși, conflictele au avut cu siguranță mize mai înalte
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
expansiunea prin adăugarea a două noi baze operaționale, Craiova și Bacău, Carpatair devenind astfel operatorul național cu cele mai multe frecvențe de zbor spre Italia. Introducerea zborului direct Iași-Roma este justificată de cererea crescută de călătorie pe această rută", a declarat Paula Ardelean, vicepreședinte de marketing și vânzări al Carpatair. La începutul acestui an, Carpatair a intrat pe segmentul turismului de vacanță, lansând pachete city breaks personalizate pentru 10 destinații operate în Italia, Grecia și Germania. Noul serviciu Carpatair asigura clienților transport dus-intors
Carpatair lansează zboruri directe din Iaşi spre Italia din aprilie () [Corola-journal/Journalistic/53302_a_54627]
-
-va. Atunci când ați reușit să vă așezați fizic se “așează” și mintea. Abia acum ați creeat o bază sigură pentru exercițiile din ziua respectivă! Închei cu o glumă...care nu este glumă decât pe jumătate. Nu degeaba se spune despre ardeleni că sunt oameni așezați! Se spune că un ardelean este întrebat de un prieten al său: “Ce faci bade, șezi?”. “No...șed și cuget!” a venit răspunsul.
Emoții care ne pot vindeca: Regăsirea centrului-meditație și echilibru (12) () [Corola-journal/Journalistic/66556_a_67881]