5,714 matches
-
scăderea numărului de habitate acvatice sau reducerea suprafețelor habitatelor acvatice utilizate de către speciile vizate pentru reproducere. Habitatele acvatice, cele temporare dar mai cu seamă cele permanente, se vor monitoriza odată cu implementarea planului de monitorizare a speciilor și în arealul de distribuție al speciilor vizate. 1.2.4. (MR) Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de speciile vizate În activitatea de avizare a activităților din arealul de distribuție al speciilor vizate se va impune
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
implementarea planului de monitorizare a speciilor și în arealul de distribuție al speciilor vizate. 1.2.4. (MR) Reglementarea activităților umane ce pot duce la afectarea suprafeței habitatelor acvatice sau terestre utilizate de speciile vizate În activitatea de avizare a activităților din arealul de distribuție al speciilor vizate se va impune: - Limitarea, în habitatele speciilor, a activităților de desecare, drenare, canalizare, regularizare maluri, cu excepția celor care țin de sănătatea și securitatea umană; - Limitarea schimbării destinației actuale a terenurilor, în destinații cu gospodărire
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
persoane fizice sau juridice. Aceste acțiuni se pot face și împreună cu autoritățile responsabile: Poliție, Jandarmeria, Garda de Mediu, APM. Măsura vizează cu precădere specia Emys orbicularis. 1.2.8. (MR) Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de specii În arealul de distribuție al speciilor vizate este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii invazive sau alohtone. La nivel european, specia Emys orbicularis este amenințată de introducerea de indivizi de Trachemys scripta în habitatele acesteia. Presiunea este una abundentă și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
măsura în care acestea au fost stabilite pentru zona sitului. Până la realizarea studiilor pastorale se permite pășunatul cu efective de minim 0.3 UVM/ha și maxim 1 UVM/ha, în perioada 24 aprilie-6 decembrie. 1.3.5. (A) Gestionarea adecvată a deșeurilor din arealul de distribuție al speciilor de mamifere de interes conservativ Această măsură presupune: - Realizarea de patrulări/controale de către administratorul sitului împreună cu alte instituții cu atribuții de monitorizare și control; - Montarea de panouri informative (de către administratorul sitului cu sprijinul autorităților
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
comercializare a speciilor de herpetofaună de interes conservativ; se permite capturarea și/sau eliberarea unor exemplare numai în scop științific/de monitorizare (măsura 1.2.7.*11) din Planul de management). *11) Măsura 1.2.7. Reglementarea capturării sau deținerii speciilor de amfibieni și reptile (3) În arealul de distribuție al speciilor de herpetofaună de interes conservativ este interzisă popularea apelor cu țestoase aparținând unor specii alohtone. (măsura 1.2.8.*12) din Planul de management). *12) Măsura 1.2.8. Reglementarea introducerii de specii în habitatele acvatice utilizate de speciile de amfibieni
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis - arbori non-nativi A J01.01 Incendii MS 1.3.1 Reglementarea pășunatului în vederea menținerii stării de conservare favorabile a habitatelor de pajiști și tufărișuri MS 1.3.2 Interzicerea extinderii suprafețelor de plantații forestiere cu specii alohtone în arealul habitatelor de interes comunitar. MS 1.3.3 Menținerea structurii caracteristice habitatului prioritar 6240* Pajiști stepice „subpanonice " pentr u conservarea lui pe termen lung MS 1.3.4 Controlul și prevenirea incendiilor în vederea asigurării conservării habitatelor comunitare Habitatul 40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice F
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
B01.02 Plantare artificială, pe teren deschis - arbori non-nativi A J01.01 Incendii MS 1.3.1 Reglementarea pășunatului în vederea menținerii stării de conservare favorabile a habitatelor de pajiști și tufărișuri MS 1.3.2 Interzicerea extinderii suprafețelor de plantații forestiere cu specii alohtone în arealul habitatelor de interes comunitar MS 1.3.3 Menținerea structurii caracteristice habitatului prioritar 40A0* Tufărișuri subconti nentale peripanonice pentru conservarea lui pe termen lung MS 1.3.4 Controlul și prevenirea incendiilor în vederea asigurării conservării habitatelor comunitare Habitatul 91I0* - Păduri stepice euro- siberiene
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în condițiile în care în zona de luncă a Arieșului se practică pe scară largă agricultura intensivă. Apele de adâncime sunt cantonate în depozite mio-pliocene. Ele au, în general, o mineralizare ridicată. Din punct de vedere hidrologic (apele de suprafață) arealul studiat se încadrează bazinului hidrografic Mureș, sub-bazinului Arieș. Rețeaua hidrografică din vecinătate este reprezentată de râul Arieș, care curge la o distanță cuprinsă între 650 și 2200 m spre V-SV de aria protejată și de afluentul de stânga al
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
mare. În asemenea situații, panta mare și saturarea rapidă cu apă a orizontului superficial al substratului conduc la scurgeri importante de versant, însoțite de un mare aport solid de aluviuni, care se depun la schimbarea bruscă de pantă longitudinală. În arealul studiat nu există lacuri, ci doar o singură zonă umedă mai compactă localizată la contactul dintre canalul de scurgere și conul de împrăștiere aparținând torentului dezvoltat în centrul ariei protejate (pe o suprafață de circa 150-200 mp). Luciul de apă
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de pin în partea de est și pășuni în partea nordică. Totuși, datorită fertilității bune, ele pot fi cultivate cerealier. Analizând harta solurilor, se poate observa cum distribuția tipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfoclimatice locale. Astfel, în arealul de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă, solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
particularităților climatice la nivelul acestui areal intervin o serie de factori care pot fi încadrați în trei mari categorii: factorul radiativ (radiația solară), factorii dinamici (centrii barici și circulația atmosferică) și trăsăturile suprafeței active. Particularitățile factorilor mai sus amintiți încadrează arealul analizat climatului temperat-continental moderat, cu ușoare nuanțe de excesivitate, regiunea fiind supusă în cea mai mare parte a anului unei circulații (advecții) predominant nord-vestice. Caracteristicile circulației atmosferice locale sunt deseori influențate de mișcarea descendentă a aerului pe versantul general estic
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de mișcarea descendentă a aerului pe versantul general estic al Munților Apuseni și de apariția proceselor foehnice. Aceste procese determină apariția unor diferențieri climatice față de zonele înconjurătoare: temperaturi mai ridicate, precipitații, umezeală relativă și nebulozitate mai scăzute. Specifice pentru areal sunt inversiunile de temperatură din timpul iernii care accentuează gradul de poluare al atmosferei și favorizează apariția unor temperaturi mai reduse în spațiile joase. Regimul termic local este specific zonelor de dealuri joase și culoare de vale. Temperaturile medii multianuale
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
altitudinea cu un gradient termic mediu anual de circa 0,50-0,60 °C/100 m, fiind cuprinse în zonă între 9,9 °C în zona joasă sudică a Culoarului Arieșului (8,92 °C la Turda) și circa 8,5 °C la cele mai mari altitudini din arealul studiat (494 m) (intervalul 1971-2008). În proximitate, temperatura medie în perioada 1971-2017 a fost de 9,2 °C la stația meteorologică Turda 9 (Anexa A.3.8). Se remarcă o creștere a temperaturii în ultima perioadă de timp, favorizată de anii deosebit de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
îngheț chiar și în luna mai, cauzând reducerea populațiilor de fluturi, amfibieni și alte grupuri de animale din ariile naturale protejate, atât pe cale directă, cât și prin afectarea habitatului acestora. Totuși, astfel de fenomene sunt destul de rare în areal (o dată la circa 5-10 ani). Caracteristice perioadei calde a anului, zilele de vară se pot produce în intervalul cuprins între lunile martie și octombrie. Ele totalizează în medie circa 60 de zile într-un an, cu un maxim în
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
în octombrie, însă doar cu totul izolat în lunile extreme ale acestui interval. Există frecvente canalizări de aer rece, care prin răcire radiativă și în condiții stabile anticiclonice dau naștere inversiunilor de temperatură. Inversiunile de temperatură (1-3 zile) ating în areal o frecvență ridicată (33 %), ajungând la 60-70 % în lunile de iarnă. Intensitatea inversiunilor evaluată prin intermediul gradienților termici negativi are o valoare medie multianuală de -0,21 °C/100 m, însă în anumite condiții ajunge la -2°C/100 m (Farcaș, 1976). Prin corelare
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
este expusă deficitului sau excedentului pluviometric. În spațiile joase ale Culoarului Arieșului evapotranspirația potențială medie multianuală este de circa 600 mm. În aceste condiții și având în vedere corelația dintre precipitații și evapotranspirație se estimează un ușor deficit pluviometric în areal. Conform datelor și studiilor existente, în ultimii 100 de ani temperatura medie anuală a aerului a crescut în România cu peste 1°C. Tendința crescătoare este evidențiată mai ales începând cu anul 1985. Această tendință este în acord cu cea observată
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
a crescut cu 0,36 °C /decadă în ultimii 57 ani. În profil anotimpual temperaturile au avut o creștere mai accentuată mai ales în sezonul de vară, la nivelul căruia s-au evidențiat cele mai puternice tendințe (0,51°C /decadă). În ansamblu, arealului îi sunt caracteristice valori medii ale umezelii relative; umezeala relativă medie multianuală este de 75 % în regiune, cu o maximă lunară în decembrie (88 %) și o valoare minimă de primăvara, în luna aprilie (67 %). Nebulozitatea medie anuală este de circa
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
mică, nebulozitatea și numărul zilelor cu cer acoperit este mai mare, iar inversiunile termice sunt mai frecvente, favorizând formarea cețurilor și a norilor inferiori. Precipitațiile atmosferice constituie unul dintre elementele climatice de bază și nu suferă variații importante cantitativ în areal. Se estimează o ușoară scădere a cantității de precipitații de la nord la sud (circa 20 mm). În regiune nu se estimează creșteri evidente ale cantităților anuale de precipitații odată cu altitudinea cum este firesc, în condițiile în care ecartul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Iunie 2019 8. Distribuția specie (interpretare) Există trei populații separate înșirate în lungul muchiei interfluviale, dinspre nord-vest spre sud-est. Populația 1 de 197 indivizi separată de populația 2 de 268 indivizi de o distanță de 550 m alcătuiesc un prim areal nordic. Populația 3, din treimea sud-estică a sitului se află la o distanță de 3,42 km în linie dreaptă de acest areal nordic. Totalul indivizilor identificați în sit este de doar 676 indivizi, o cifră mică și care atestă existența
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
197 indivizi separată de populația 2 de 268 indivizi de o distanță de 550 m alcătuiesc un prim areal nordic. Populația 3, din treimea sud-estică a sitului se află la o distanță de 3,42 km în linie dreaptă de acest areal nordic. Totalul indivizilor identificați în sit este de doar 676 indivizi, o cifră mică și care atestă existența unor populații vulnerabile în opinia noastră. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Conform Anexei A.3.12-a Harta distribuției speciei Crambe tataria 10. Alte informații
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
unor populații vulnerabile în opinia noastră. 9. Distribuția speciei (harta distribuției) Conform Anexei A.3.12-a Harta distribuției speciei Crambe tataria 10. Alte informații privind sursele de informații Relevee efectuate de autorul raportului (Bădărău Alexandru Sabin) între anii 1999 - 2001 în același areal. ... ... 3.3.2. Nevertebrate Pseudophilotes bavius hungarica A. Date generale ale speciei - Pseudophilotes bavius hungarica Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 90590 Cod Natura 2000: 4043 2. Denumirea științifică Pseudophilotes bavius hungarica 3. Denumirea populară Albăstrelul transilvan 4. Descrierea
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Nr. Informație/Atribut Descriere 1. Cod specie - EUNIS Cod Eunis: 90590 Cod Natura 2000: 4043 2. Denumirea științifică Pseudophilotes bavius hungarica 3. Denumirea populară Albăstrelul transilvan 4. Descrierea speciei Albăstrelul transilvan face parte din Ordinul Lepidoptera (fluturi), Familia Lycaenidae. Pe întreg arealul de răspândire a speciei au fost descrise o serie de subspecii locale sau chiar endemice, unele considerate chiar specii de sine stătătoare. Din România, mai exact din Câmpia Transilvaniei s-a descris subspecia endemică Ps. bavius hungarica Dioszeghy, 1913. În
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
foarte probabile fenomenele de imigrație-emigrație, dat fiind că au fost identificați indivizi și în afara limitelor rezervației naturale (în situl Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii), precum și prezența habitatului favorabil în afara limitelor rezervației. Prezența unei populații mai mari, cu areal mai larg (depășind cele 20 de ha ale rezervației naturale Dealul cu Fluturi) este un argument în sprijinul capacității de a persista în timp, pe termen lung. *) ... ... 4. INFORMAȚII SOCIO-ECONOMICE ȘI CULTURALE 4.1. Comunitățile locale și factorii interesați 4.1.1. Comunitățile
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
ha. Livezile înregistrează valori reduse, 14.52 ha, toată suprafața aparținând comunei Viișoara, în partea extrem nord vestică. Drumurile comunale, în mare parte de folosință agricolă, sau exploatare agricolă ocupă 6.96 ha, egal distribuite în cele trei comune, în părțile exterioare arealului protejat. Analiza categoriilor de folosință a terenurilor pe unități administrativ-teritoriale ne relevă următoarele: UAT Viișoara deține 254.43 ha din aria protejată și se caracterizează prin predominarea pășunilor, cu mai mult de 50% din suprafață - 142.68 ha. Acestea ocupă partea central
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
-i Harta presiunilor la nivelul ariei naturale protejate - M02 C.2 Localizarea presiunii actuale (descriere) Pe toată suprafața sitului Natura 2000 ROSCI0040 Coasta Lunii și rezervației naturale Dealul cu Fluturi C.3 Intensitatea presiunii actuale Ridicată (R) C.4 Detalii Turismul neorganiat în arealul ariilor naturale protejate duce la crearea în habitatul speciei Crambe tataria de locații puternic bătătorite, depozite de gunoaie și amenajări ad-hoc, invadate de floră și faună de nevertebrate ruderale. ... 5.2.2. Harta amenințărilor viitoare și a intensității acestora la nivelul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]