2,478 matches
-
Art. 7. - Durata arendării se stabilește de către părți în contractul de arendare." 10. Articolul 8 alineatul (1) va avea următorul cuprins: "Art. 8. - (1) Arendatorul este obligat sa predea bunurile arendate în termenul și în condițiile stabilite, sa garanteze pe arendaș de evicțiune totală sau parțială și să execute toate celelalte obligații asumate prin contract." 11. Articolul 8 alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Arendatorul are dreptul de a controla oricând modul în care arendașul administrează bunurile arendate." 12. Articolul
LEGE nr. 65 din 25 martie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii arend��rii nr. 16/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120307_a_121636]
-
condițiile stabilite, sa garanteze pe arendaș de evicțiune totală sau parțială și să execute toate celelalte obligații asumate prin contract." 11. Articolul 8 alineatul (3) va avea următorul cuprins: "(3) Arendatorul are dreptul de a controla oricând modul în care arendașul administrează bunurile arendate." 12. Articolul 10 va avea următorul cuprins: "Art. 10 - Impozitele și taxele datorate, potrivit legii, pentru bunurile agricole arendate sunt în sarcina arendatorului." 13. Articolul 13 va avea următorul cuprins: "Art. 13. - Plata arendei se face potrivit
LEGE nr. 65 din 25 martie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii arend��rii nr. 16/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120307_a_121636]
-
și se executa la termenele și la locul stabilite în contract." 14. Articolele 15, 16, 17 și 19 se abroga. 15. După articolul 21 se introduce articolul 21^1 cu următorul cuprins: "Art. 21^1. - Cu acordul scris al arendatorului, arendașul poate să cesioneze contractul de arendare soțului, coparticipant la exploatarea bunurilor agricole, sau descendenților săi care au împlinit vârsta majoratului." 16. După articolul 25 se introduce articolul 25^1 cu următorul cuprins: "Art. 25^1. - (1) Contractul de arendare poate
LEGE nr. 65 din 25 martie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii arend��rii nr. 16/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120307_a_121636]
-
coparticipant la exploatarea bunurilor agricole, sau descendenților săi care au împlinit vârsta majoratului." 16. După articolul 25 se introduce articolul 25^1 cu următorul cuprins: "Art. 25^1. - (1) Contractul de arendare poate continua în cazul decesului arendatorului sau al arendașului. Pentru aceasta, moștenitorii majori trebuie să comunice în scris intentiile lor și să obțină acordul scris al celeilalte părți, în termen de 30 de zile de la data decesului. (2) Moștenitorii arendașului pot conveni sa continue în comun exploatarea bunurilor agricole
LEGE nr. 65 din 25 martie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii arend��rii nr. 16/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120307_a_121636]
-
arendare poate continua în cazul decesului arendatorului sau al arendașului. Pentru aceasta, moștenitorii majori trebuie să comunice în scris intentiile lor și să obțină acordul scris al celeilalte părți, în termen de 30 de zile de la data decesului. (2) Moștenitorii arendașului pot conveni sa continue în comun exploatarea bunurilor agricole arendate de autorul lor sau pot sa desemneze pe unul dintre ei sa continue exploatarea acestor bunuri. În lipsa acordului, fiecare dintre moștenitori poate cere judecătoriei în a carei raza teritorială se
LEGE nr. 65 din 25 martie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii arend��rii nr. 16/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120307_a_121636]
-
exploatarea acestor bunuri. În lipsa acordului, fiecare dintre moștenitori poate cere judecătoriei în a carei raza teritorială se afla bunul agricol ca, prin ordonanța președințială, sa desemneze pe unul dintre ei pentru continuarea contractului de arendare. ... (3) Moștenitorii arendatorului ori ai arendașului, după caz, la data rămânerii definitive sau irevocabile a hotărârii judecătorești, au obligația sa încunoștiințeze consiliul local cu privire la noile părți în contractul de arendare." ... Articolul 2 Legea arendării nr. 16/1994 , cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse
LEGE nr. 65 din 25 martie 1998 pentru modificarea şi completarea Legii arend��rii nr. 16/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120307_a_121636]
-
personalitate juridică, prevăzute de Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, societățile agricole cu personalitate juridică, societățile comerciale agricole cu capital privat, societățile comerciale agricole cu capital majoritar sau integral de stat; ... b) arendașii care dovedesc această calitate prin contractele de arenda încheiate ��i înregistrate la consiliile locale; ... c) societățile comerciale de morărit și/sau de panificație care dovedesc calitatea de proprietari de grâu pe baza borderourilor de achiziție și a facturilor de cumpărare
HOTĂRÂRE nr. 652 din 26 septembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de decontare a cheltuielilor de receptionare, depozitare şi păstrare a graului din recolta anului 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121779_a_123108]
-
Articolul UNIC Se aprobă Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 45 din 10 iulie 1997 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru depozitarea grâului din recolta anului 1997, proprietate a producătorilor agricoli și a arendașilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 14 iulie 1997, cu următoarele modificări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor
LEGE nr. 191 din 17 noiembrie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/1997 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru depozitarea graului din recolta anului 1997, proprietate a producătorilor agricoli şi a arendaşilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118048_a_119377]
-
modificări: 1. Titlul ordonanței de urgență va avea următorul cuprins: "Ordonanță de urgență privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru depozitarea în custodie a grâului din recolta anului 1997, proprietate a producătorilor agricoli și a arendașilor" 2. La articolul 1, alineatul (4) va avea următorul cuprins: "(4) Decontarea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) se va face bilunar, corespunzător tarifelor negociate de Ministerul Agriculturii și Alimentației cu societățile comerciale prevăzute la alin. (1)." 3. Articolul 3 va
LEGE nr. 191 din 17 noiembrie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/1997 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru depozitarea graului din recolta anului 1997, proprietate a producătorilor agricoli şi a arendaşilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118048_a_119377]
-
erau mai potrivite introducerii noilor și scumpelor mașini agricole și a metodelor științifice. Astfel de posibile avantaje erau însă rareori valorificate în România. În schimb, cea mai mare parte a proprietarilor funciari preferau să-și arendeze pămînturile unor agenți sau arendași, care, la rîndul lor, le subînchiriau țăranilor pe baza unor aranjamente în sistemul dijmelor. S-a apreciat că la răscrucea veacului, circa 60% din moșiile de mai mult de 100 de hectare (247 de acri) erau cultivate prin metoda aceasta
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
apreciat că la răscrucea veacului, circa 60% din moșiile de mai mult de 100 de hectare (247 de acri) erau cultivate prin metoda aceasta. Sistemul nu ducea la o folosire rațională a pămîntului sau la instalarea armoniei sociale. Bineînțeles că arendașul era interesat în primul rînd să obțină un profit rapid și mare din investiția lui. El nu se alegea cu nimic din introducerea unor îmbunătățiri pe termen lung. Ca și în trecut, țăranul dijmaș furniza uneltele primitive și animalele utilizate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
rapid și mare din investiția lui. El nu se alegea cu nimic din introducerea unor îmbunătățiri pe termen lung. Ca și în trecut, țăranul dijmaș furniza uneltele primitive și animalele utilizate la cultivarea solului. În România, relațiile dintre țărani și arendași erau complicate de faptul că mulți dintre aceștia din urmă erau evrei, element care implica o tentă religioasă și națională într-o situație deja tensionată. Chiar în aceste condiții, România furniza totuși o recoltă bogată pentru export. La începutul secolului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o surpriză pentru guvern. Mișcarea a început în martie 1907 în Moldova și s-a răspîndit în toată țara. Ca și pe vremea lui Tudor Vladimirescu, țăranii au dat foc la conace și hambare. Violența lor era îndreptată atît împotriva arendașilor cît și a moșierilor înșiși, și din cauză că mulți dintre cei dintîi erau evrei, acțiunile țăranilor au avut o puternică tentă antisemită. Revolta era atît de întinsă și la ea participau un număr atît de mare de oameni, încît forțele polițienești
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
interzis să cumpere proprietăți rurale. Datorită acestor restricții, ei aveau tendința de a se stabili în marile orașe, mai ales la București și Iași, unde se ocupau de negustorie și de mici meșteșuguri. În mediul rural puteau fi întîlniți ca arendași pe moșiile întinse, ca hangii, vînzînd în special băuturi alcoolice, și cămătari ocupații care îi puneau în conflict cu populația satelor. Prevederile Tratatului de la Berlin, care contraveneau celor ale Constituției, necesitau o hotărîre specială a Camerei. Cea mai mare parte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sprijinirea agriculturii și au fost elaborate unele proiecte, cum ar fi cel de reîmpădurire, dar problema fundamentală a împărțirii pămîntului a rămas nerezolvată. Marile domenii nu erau cultivate unitar. Ca și în România, pămînturile erau împărțite între kmeți și alți arendași, care își lucrau loturile folosind aceleași metode ineficiente ca și în trecut. În justificarea pretențiilor lui asupra regiunii, guvernul habsburgic invocase condițiile ei înapoiate și, în ciuda eșecului în rezolvarea problemelor agriculturii, autoritățile austriece au încercat realmente să aducă îmbunătățiri în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nici o modificare a relațiilor dintre moșieri, care erau de obicei musulmani și kmeți, aceștia fiind în majoritate creștini. Povara obligațiilor fusese extrem de grea aici. Întrucît domeniile nu fuseseră cultivate ca unități, ci mai curînd sub forma loturilor individuale deținute de arendași, împărțirea pămîntului a provocat puține probleme. Era de asemenea posibilă transferarea dreptului de proprietate și pur și simplu anularea plăților. Proprietarii erau despăgubiți. După cum am văzut, partidul musulmanilor din Bosnia a reușit să beneficieze de o atenție specială în această
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
formau o majoritate de 72,3 % din populația țării. După luarea acestor măsuri, guvernul nu a mai făcut mare lucru în interesul acestui important grup social. Producția agricolă era cam aceeași, din cauză că moșiile fuseseră întotdeauna cultivate pe bază individuală de arendașii țărani. Continuau să fie folosite vechile metode de cultivare; fîșiile de pămînt dispersate nu erau consolidate. Familiile de țărani nu aveau mijloacele financiare sau cunoștințele necesare introducerii metodelor agricole moderne. Pe lîngă aceasta, clasa lor era lipsită de putere politică
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
european care rămîne slab populat, fenomenele de suprapopulare relativă care caracterizează această perioadă. Sistemul agricol se bazează, mai mult ca niciodată, pe marele domeniu, ajuns la forma sa cea mai dcsăvîrșită între Rin și Sena, grație registrelor funciare ținute de arendași polipticuri -, și mai ales cel al lui Irminon, abate de Saint-Germain-des-Prés, la începutul secolului al IX-lea. Și aici, se observă mici schimbări în raport cu epoca precedentă, doar o perfecționare a sistemului și, bineînțeles, o creștere în suprafață a domeniilor deținute
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
între secolele X-XIII, dar a și slăbit sau, mai degrabă, și-a schimbat natura. Senioriei funciare clasice, care, am văzut, a cunoscut importante răsturnări începînd cu epoca carolingiană dezmembrare a marilor domenii, știrbire a rezervei, distribuită ca loturi unor noi arendași sub formă de contracte perpetue sau contracte de arendare și de arendare mixtă (métayage), rarîmițarea loturilor de pămînt ale țăranilor dependenți (manse), transformate în loturi mai restrînse (masures, casaux, villainage), pentru care seniorul percepe o redevență fixă în bani (cens
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
fost mai multe ediții. Dar iată-l pe Dan, proaspătul judecător la Pungești, în el, noi văzându-l firește pe Alex. Vlahuță, bătând la ușa primăriei, primit de notar. cere găzduire și i se recomandă să locuiască la Moise Singhel, arendașul târgului, cel care primise în administrare moșia proprietarului Spano, un afacerist nu fără dubii. refuză „cursa” întinsă și alege să se adăpostească în casa popii Vasile, fără obligații compromițătoare. Și citim, ceea ce înseamnă locuința judecătorului: „întâia seară la Pungești: o
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
grijă decât căpătuiala și gheșefturile. înșira greutățile cu care se lupta ca medic, ignoranța și superstițiile poporului, mizeriile pe care el le vedea zilnic,” mizerii care își aveau izvorul chiar în cârdășiile subprefectului. Pungeștiul era centru de plasă, nu, și arendașul moșiei, față de care doctorul nu sta impasibil și i-o spune direct dregătorului local al statului: „știu că ai leafă de la Singhel, știu și cât ai: cinci sute de lei pe lună; a venit să-mi propună și mie și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o facă. Comportamentul lor capătă, cu timpul, o tentă demiurgică. Ambianța imediată devine neîncăpătoare pentru eul lor dilatat până la nebuloasă. „Modelul“ lor existențial este ceea ce li se pare a fi un soi de boierie nonșalantă. Aspiră la „sublimități“, cum râvnește arendașul la statura stăpânului. Sunt - vor să fie - „domni“, adică ce n-au apucat niciodată să fie. Iar a fi domn înseamnă, din punctul lor de vedere, a lovi nerăbdător cu biciul în cizmă, a ciupi galant posteriorul slujnicuțelor, a te
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
aristocratic, spre deosebire de Mihalachi, secretarul administrației care, profitând de funcția avută, a făcut avere din arendarea mai multor moșii mănăstirești, provocând nemulțumirea mazililor. În cadrul ședințelor Administrației militare provinciale, ca mare boier, Balș s-a declarat împotriva măsurilor preconizate, de înlăturare a arendașilor evrei din Bucovina, pe motiv că aceștia plăteau mai mulți bani pe arendă decât creștinii, precum și împotriva desființării argaților, ca fiind măsuri neîntemeiate, care ar produce daune boierilor proprietari de moșii. Mai mult chiar, șeful Administrației militare acuza faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
scria la sfârșitul lunii august 1785, fiului ei aflat în capitala Imperiului habsburgic, că serdarul Lupul a întreprins călătoria la Varșovia pentru a rezolva chestiunea banilor pe care îi avea de primit Iordachi Balș de pe urma contractului de arendare încheiat cu arendașul May199. După un moment când lucrurile păreau că intră în normal, spre finele lunii septembrie, brusc situația se va înrăutăți, în urma informațiilor transmise din capitala Moldovei de căpitanul Beddaeus Administrației Bucovinei. Pe baza datelor primite, pe 28 septembrie 1785, generalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și posibilitatea acestuia de a o răscumpăra în bani179. Pe de altă parte însă, tendința stăpânilor de moșie a fost de încălcare a acestor reglementări și de sporire abuzivă a zilelor de boieresc datorate lor de țărani, mai ales prin intermediul arendașilor evrei 180. Faptul acesta a constituit una din cauzele principale ale instabilității populației rurale bucovinene, mărind disponibilitatea acesteia spre emigrare, situație pe care Vasile Balș, în calitate de căpitan al Bucovinei, a căutat să o combată prin toate mijloacele. Militantismul său, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]