999 matches
-
sau marijuana era foarte la modă În Greenwich Village. În fiecare weekend, după repetiții, artiștii hippy se adunau la un party, unde foițe de culoare cafenie erau rulate de mâini experte În jurul prețiosului conținut. The joint, cum e numită În argou țigareta cu „iarbă“, era trecută ceremonios de la unul la altul. Eu, novicele proaspăt sosit din Est, unde pe atunci Încă nu se practica această metodă sofisticată de a primi instantaneu „inspirație artistică“, am fost imediat cooptat și, la Început cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Cy Feuer și Ernest Martin, ca o adaptare după povestirile lui Damon Runyon (1979), scriitor american cunoscut pentru dialectul unic folosit în proza sa în care amesteca un limbaj din registrul înalt formal cu un limbaj din registrul inferior al argoului (cf. studiile lui Larry Stempel, Showtime: a history of the Broadway musical theater, 2010: 434). Cu toate acestea, proiectul lui Chatterton era serios, deși dimensiunea sa ludică nu poate fi eliminată, mai ales avînd în vedere marea bucurie adesea probabil
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
adaugate treptat firului epic inițial. Printre elementele care particularizează și conferă farmec narațiunii sunt și numeroasele figuri de plan secund, ciudate, uneori comice, dar întru totul plauzibile și justificate în economia textului. La fel - pitorescul limbajului, care nu ocolește nici argoul, și ritmul alert al succesiunii evenimentelor sau suspansul omniprezent. Toate aceste caracteristici fac din T. un bun scriitor de romane polițiste. SCRIERI: Căpitanul Apostolescu anchetează, București, 1969; Căpitanul Apostolescu intervine, Cluj, 1971; Căpitanul Apostolescu și dubla enigmă, Cluj, 1972; Greșeala
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
confruntasem nu o dată, stupefiat, deprimat, furios. Mi-am amintit, fără să vreau, urgența cu care unii traducători sau editori reduc amploarea textului sau Îl „purifică”, simplificându-l didactic, abolind viața frazei, modulațiile, rafinamentele, vulgaritățile ei. Speriați de elasticitatea, obscuritătile, anomaliile, argoul, asperitățile, surprizele stilistice ale autorului, intermediarii Îl și uită, nu o dată, pe acesta, grăbiți doar să-l „Încetățenească” În propria lor limbă. Nu puteam decât să admir, din nou, curtoazia generoasă a lui Claudio și În buna colaborare cu buni
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în literatura română un stil propriu, prin îmbinarea expresiilor elegant cizelate cu cele argotice, din medii sordide. Fraza e melopeică, ritmată de armonii interioare, desfășurându-se în cadențe, în largi perioade fluide, muzicale, cu prelungi acorduri. De la concretețea dură a argoului de mahala, naratorul urcă fără efort, cu aceeași forță de sugestie, la expresia rafinată, de mare virtuozitate. Frazarea e somptuoasă și de un cuceritor patetism liric, întrețesută cu frecvente euritmii. Perpessicius sublinia că romanul Craii de Curtea-Veche este „o carte
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
cu dinți îndeosebi), a ironiei, a maliției, a grotescului și posedând o imaginație asociativă fenomenală, o inventivitate verbală inepuizabilă, el întrebuințează cuvinte din toate sferele limbii, de la neologisme rare la neaoșisme și arhaisme stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
Rodica Zafiu Se știe că banii aparțin unuia dintre cîmpurile semantice foarte productive în argou: ca și băutura, relațiile sexuale, violența, înșelarea - zone acoperite de un lexic de bază și de permanente dezvoltări figurate, metaforice și metonimice. Domeniul banilor este însă și foarte dependent de realitățile istorice concrete: foarte adesea denumirile familiar-argotice sînt legate de
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
alături de cele citate mai sus, alte metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6 din 2003 al revistei electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul familiar-argotic al trecerii la moneda unică europeană. Autorii - Louis-Jean Calvet și José Antonio Millán - pornesc de la un proiect comun de înregistrare a transformărilor lingvistice provocate de euro (pronunția în diverse limbi a
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
din necesitatea - chiar în limbajul oficial - de a folosi termenul eurocent pentru a distinge subdiviziunile monedei europenei de cele ale dolarului); nu e deci de mirare că a preluat ceva din sinonimia sa argotică. În cele mai recente dicționare de argou, cuvîntul coco apare cu mai multe sensuri, printre care și ,dolar". Nu e greu de imaginat un transfer urmat de o specializare: dolarii rămîn parai, iar euro devine coco. Alte motivații sînt pure ipoteze: putem totuși aminti că repetiția silabică
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
Rodica Zafiu Cel mai dificil subdomeniu al cercetărilor asupra argoului - dar poate și cel mai interesant - este etimologia: multor cuvinte aparținînd registrului predominant oral, chiar cînd sînt destul de recente, li se ignoră sursa imediată sau mai îndepărtată. E în primul rînd cazul unor probabile împrumuturi, fie din alte argouri (de
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
asupra argoului - dar poate și cel mai interesant - este etimologia: multor cuvinte aparținînd registrului predominant oral, chiar cînd sînt destul de recente, li se ignoră sursa imediată sau mai îndepărtată. E în primul rînd cazul unor probabile împrumuturi, fie din alte argouri (de exemplu: turcesc, rusesc), adesea puțin accesibile cercetătorului român, fie chiar din principala sursă externă a argoului românesc, limba romaní, caracterizată de o lungă existență predominant orală, cu variante regionale și evoluții nefixate. O instabilitate a sensurilor și chiar a
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
cînd sînt destul de recente, li se ignoră sursa imediată sau mai îndepărtată. E în primul rînd cazul unor probabile împrumuturi, fie din alte argouri (de exemplu: turcesc, rusesc), adesea puțin accesibile cercetătorului român, fie chiar din principala sursă externă a argoului românesc, limba romaní, caracterizată de o lungă existență predominant orală, cu variante regionale și evoluții nefixate. O instabilitate a sensurilor și chiar a formelor complică mult investigația și face să se acumuleze ipotezele concurente și legăturile incerte. Cel puțin la fel de
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
incerte. Cel puțin la fel de complicată e chestiunea evoluțiilor semantice din cuvinte ale limbii comune, pentru care nu e întotdeauna ușor de găsit o explicație doar pe baza modelelor generale, metaforice și metonimice, de extindere sau de specializare a sensurilor. În argouri intervin adesea "deraieri lexicale", devieri imprevizibile, jocuri de cuvinte bazate doar pe formă, evoluții contextuale. Un cuvânt argotic neînregistrat de dicționarele generale ale limbii și probabil puțin prezent în scris este oha: interjecție, marcă discursivă sau chiar pronume negativ, în măsura în care
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
hoha!"; "o lume de hoha" (Cotidianul, nov. 1999), ca și în inovații expresive mai libere: "cu corupți-găinari arestați de hoha națională, cu nevinovați băgați la zdup tot de hoha, dar europeană" (ib., ian. 2003). Glosarele și dicționarele noastre actuale de argou nu fac legătura dintre cele două forme - oha și hoha - , evident variante ale aceluiași cuvînt (ca și ogeac și hogeac), tratîndu-le ca și cum ar fi entități separate. În Anca și George Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
Glosarele și dicționarele noastre actuale de argou nu fac legătura dintre cele două forme - oha și hoha - , evident variante ale aceluiași cuvînt (ca și ogeac și hogeac), tratîndu-le ca și cum ar fi entități separate. În Anca și George Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române (1998), oha apare ca pronume nehotărît cu sensul "nimic" și ca adverb cu glosarea "deloc; nicidecum; nu", iar hoha e caracterizat ca pronume negativ țigănesc, însoțit doar de explicația "nimic". În același dicționar, ca
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
nimic" și ca adverb cu glosarea "deloc; nicidecum; nu", iar hoha e caracterizat ca pronume negativ țigănesc, însoțit doar de explicația "nimic". În același dicționar, ca și în T. Tandin, Limbajul infractorilor (1993) și în Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou (ediția a doua, 2003), pe lîngă cele două forme apare și cuvîntul hohaiseală - "sistem de înșelăciune care prelucrează aur sau alte metale prețioase" (Tandin); "escrocherie cu aur sau alte metale prețioase, false" (Volceanov). În primul și cel mai important studiu
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
intelectuale bine articulate, se simte atras de teribilismul ieftin al avangardiștilor de azi (care își spun cu abilitate "postmoderni"). Ori de câte ori este lăsat nesupravegheat (de critica literară), se dedă cu plăcere jocurilor textuale, parodiindu-l pe Urmuz sau scriind versuri în argou. Recent, urmând exemplul lui Mircea Nedelciu, a compus și el o "replică" la Povestea poveștilor a lui Ion Creangă (textul a apărut în revista Orizont), în care locul țăranului este luat de Ion Creangă însuși, pedepsit de Dumnezeu și Sfântul
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
și porecle: Rogobete (probabil legat de Dragobete), Chelete, Juvete - și, desigur, Moromete... Sufixul are o anume afinitate cu termenii peiorativi - nătăflete, motoflete, tontolete - și unele derivate care îl cuprind au fost preluate de limbajul familiar-argotic: juvete (definit în dicționarul de argou Volceanov & Volceanov ca „om naiv, credul”), ciumete ș.a. Mi se pare că - dincolo de faptul că e nejustificată transformarea în personaj mitologic bine individualizat a unor tradiții vagi, locale, variabile - numele Dragobete e pîndit de ridicolul sufixului ironic-depreciativ din porecle - care
Dragobete by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13113_a_14438]
-
lava clocotită îngheață în vulcan...// orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar". Nu sînt ocolite argoul și trivialitatea. Dispoziția arțăgoasă, plebeiană e turnată în pamflet, atunci cînd imaginarul se suprapune peste o incoerență a realului, peste o dereglare a sa ce-l înalță la rangul de ficțiune posibilă în cheie neagră: "se ușchesc unde? în ce
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influența elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică și
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate, eufonie, oralitate etc.) - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/ redactarea unor texte) - stil direct, stil indirect, stil indirect liber - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon) CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sensuri conotative; sesizarea valențelor stilistice ale unor categorii morfosintactice; influență elementelor paraverbale asupra înțelegerii mesajului oral). ● Identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii în texte studiate sau în texte la prima vedere (elemente de limbaj arhaic, popular, regional, colocvial; argou, jargon). ● Aplicarea cunoștințelor de limbă în interpretarea textelor literare (studiate sau la prima vedere). ● Identificarea expresivității și a subiectivității în limbajul comun și în limbajul poetic, în texte studiate sau la prima vedere. 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistica și
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate, eufonie, oralitate etc.); - stiluri funcționale (definire, caracteristici, exerciții aplicative/redactarea unor texte); - stil direct, stil indirect, stil indirect liber; - registre stilistice ale limbii (popular și cult, scris și oral; arhaic, regional, colocvial, argou, jargon). CONCEPTE OPERAȚIONALE - act, acțiune, aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
rămână calm, politicos și respectuos pe întreaga durată de acordare a asistenței; - să manifeste o atitudine pozitivă și răbdare în relația cu contribuabilii; - să folosească un limbaj corect din punct de vedere gramatical; - să nu utilizeze un limbaj neadecvat situației (argou sau limbaj de strictă specialitate); - să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor relevante obținute de la contribuabil; - să depună întregul efort pentru a răspunde la solicitările contribuabilului; - să acorde întreaga sa atenție contribuabilului pe parcursul desfășurării asistenței fiscale; - să ofere răspunsuri complete și corecte
CODUL ETIC din 19 ianuarie 2004 al funcţionarului public din administraţia fiscală, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei contribuabililor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155316_a_156645]
-
rămână calm, politicos și respectuos pe întreaga durată de acordare a asistenței; - să manifeste o atitudine pozitivă și răbdare în relația cu contribuabilii; - să folosească un limbaj corect din punct de vedere gramatical; - să nu utilizeze un limbaj neadecvat situației (argou sau limbaj de strictă specialitate); - să păstreze confidențialitatea tuturor informațiilor relevante obținute de la contribuabil; - să depună întregul efort pentru a răspunde la solicitările contribuabilului; - să acorde întreaga sa atenție contribuabilului pe parcursul desfășurării asistenței fiscale; - să ofere răspunsuri complete și corecte
ORDIN nr. 137 din 19 ianuarie 2004 pentru aprobarea Codului etic al funcţionarului public din administraţia fiscală, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul asistenţei contribuabililor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155315_a_156644]