2,138 matches
-
IV, ed. cit., p. 297). 47 Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile de față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
formelor" în sine, cât admirației (unei predispoziții psihice înnăscute a "fondului", a rasei noastre de origine latină): nu "forma" generează, așadar, "fond", ci fondul evoluează organic și ajunge să genereze, în timp, creații originale, apropiate de valoarea "formelor" împrumutate. Sensul argumentației din Istoria civilizației române moderne (care privilegiază "temperamentul" în raport cu "voința", "fondul" față de "formă") intră în contradicție cu "teoriile" lovinesciene. 136 Anonymus Notarius, "Cariera mea de critic", în volumul E. Lovinescu, Editura Vremea, București, 1942. 137 Apud Petru Creția, op. cit., p.
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
consecință, comunitatea ar fi alterată semnificativ (Foltz & Foltz, 2003). Din această perspectivă, interacțiunilor din spațiul virtual le lipsește tocmai mediul fizic, ale cărui influențe sunt considerate semnificative și indispensabile pentru formarea și transformarea unei comunități sociale. În aceeași direcție de argumentație se încadrează și McClellan (apud Fernback & Thompson, 1995), care critică ideea de comunități virtuale, numindu-le pseudocomunități, care păstrează doar aparența unor legături sociale reale. În realitate, susține autorul mai sus menționat, în loc de a înlocui spațiile publice, comunitățile virtuale contribuie
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
va sta la baza catehezelor. Sfaturile teoretice poate constitui o prelegere introductivă, iar Modelul de cateheză scurtă servește ca exemplu de prelegere de sinteză, pentru că dovedește o grijă deosebită acordată esențializării informației, ierarhizării stricte a ideilor și coerenței acestora, dezvăluirii argumentației științifice, enunțării unor ipoteze și teorii, analizei și interpretării critice a acestora etc. În pregătirea și expunerea unei prelegeri, profesorul va ține cont de unele aspecte legate de conținutul și forma expunerii. În cele ce urmează vom ilustra, cu texte
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
cel mai complex sentiment omenesc, având un evident rol de cunoaștere, după cum afirma și Voltaire: „Nu poți iubi ceea ce nu cunoști“. Eu consider că dragostea este definitorie pentru ființa umană, contribuind esențial la formarea personalității și la împlinirea existenței noastre.] - Argumentația: formularea argumentelor și dezvoltarea fiecăruia (prin dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
dovezi, prin explicații, analogii, exemple etc.); pot fi precizate și eventuale contraargu mente, urmate de probe care să le infirme, întărind aserțiunea emițătorului. - Concluzia: reluarea ideii principale din ipoteză (sau din teză, dacă aceasta exprimă dezacordul), întărită ca sinteză a argumentației dezvoltate anterior. Enunțul final trebuie să fie pregnant, memorabil; concluzia propriuzisă poate fi însă urmată de un îndemn care să reprezinte o provocare pentru receptor sau de o interogație care să genereze reflecția asupra viitorului. Particularități ale discursului argumentativ: - textul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Hrușciov nu mai constituie o noutate pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca853. Cu toate acestea, nici Miron Constantinescu și nici Iosif Chișinevski nu au acceptat argumentația liderului lor, căci ambii doreau liberalizarea României și voiau să-l ia pe Hrușciov dept model. Constantinescu era singura persoană care-l putea înlocui pe Gheorghiu-Dej la conducerea partidului, iar Chișinevski era principalul purtător de cuvînt al Moscovei din cadrul PMR854
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
găsesc tocmai în partea finală a studiului Basarabia, dar ei se feresc să comenteze subiectul Basarabia, încă tabu, la vremea când și-au scris cartea. În anul 1878, la Congresul de la Berlin, Rusia și-a impus dreptul forței, ignorând îndrăzneața argumentație eminesciană din Timpul. Însă viitorul va aparține doctrinei eminesciene și faptul se va împlini la 1918, când diplomația europeană și jurisdicția europeană au făcut progrese în sensul doctrinei eminesciene. Iar ceea ce-i mai curios e că ai lui comilitoni, conservatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Ibidem, p. 35. 170 Ibidem, p. 36. 171 Ibidem, p. 38. 172 Ibidem, p. 48. Interesant că sistemul rotativei, mult lăudat de analiștii politici actuali, va fi practicat, după 1972, și de către Nicolae Ceaușescu: faimoasa rotație a cadrelor, care, în argumentația istoricului american Larry L. Watts, va aduce corupție și degradare în administrația comunistă. Asupra chestiunii voi reveni. 173 Ibidem, p. 55. 174 Ibidem, pp. 56-57. 175 Ibidem, p. 58. 176 A se vedea Constantin Stere, Social-democratism sau poporanism?, ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ca Diogene, cu felinarul aprins ziua în amiaza mare, și să cauți un om. Viitorul e postuman. 2.7. IRAȚIONALITATEA RAȚIUNII Mai putem avea încredere în rațiune ? Mai are raționalitatea, înțeleasă ca modalitate de a gîndi și de a folosi argumentațiile și logica demonstrativă, vreun viitor ? Există un orizont al adevărului în care să se poată afirma, în mod decisiv, cine are dreptate și care sunt argumentele care prevalează, mai ales după îndoielile exprimate de Nietzsche și Heidegger ? Dar cel care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Pe de altă parte, focalizarea pe antisemitismul provenit din mediile imigrației din cauza conflictului israeliano-palestinian face uitată recrudescența antisemitismului în anumite straturi ne-musulmane ale societății franceze, care găsește justificare în chiar în acest conflict pentru a da frâu liber unei argumentații inspirate din arsenalul clasic al acestui rău recurent. Fapt este că tabuul antisemitismului a dispărut ca urmare a conflictului israeliano-palestinian. De acum, memoria Holocaustului nu-i mai apără pe evrei de antisemitism. Tabuul a dispărut și fiindcă, în anumite medii
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ideea călăului antisemit absolut. Puternicele rezerve ale lui Hannah Arendt față de atitudinea liderilor evrei în timpul exterminării, precum și critica ei față de voința Israelului de a vedea acest proces desfășurându-se pe teritoriul său au declanșat o imensă controversă în lumea evreiască. Argumentația ei submina miturile celor care se confruntau cu ea, construite pe distincții nete între bine și rău, oroare și banalitate, nazism și umanitate, călăi și victime, cei care aveau puterea și cei care n-o aveau, între naziști, antisemiți care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
liber. Este de la sine înțeles că, într-un asemenea „capitalism cultural”, așteptările și comportamentele hedoniste legate de consum sunt primordiale. Paul Yonnet contestă acea definiție a timpului liber care pune accentul pe criteriul hedonist 8, dar trebuie să spun că argumentația lui nu m-a convins până la capăt. Fără îndoială, cutare sau cutare spectacol poate să nu-mi fie pe plac, dar asta nu-i de ajuns pentru a elimina ideea că motivația principală a comportamentelor specifice divertismentului este așteptarea unei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
s-a epuizat: asistăm la desfășurarea momentului său ironic, reflexiv, emoțional. Adversarii publicității se dezlănțuie pe motiv că, în ultimele ei tendințe, ea se străduiește să difuzeze valori și mesaje pline de sens, asemenea unui sistem totalitar. Atacul e puternic, argumentația fragilă. Unde e de găsit dominația despotică atunci când marketingul valorilor nu face decât să se alinieze la ideologia triumfătoare a drepturilor omului, a moralității minimale ori a ecologiei? Controlul brandingului asupra culturii? Suntem departe de asta, publicitatea nu exaltă decât
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cunoscute de toți definesc, în cele din urmă, normele sociale care structurează etica muncii în sectorul serviciilor (chiar și în cazul celor furnizate privat). Totodată, limbajul folosit statuează relația funcționar-client ca pe o relație de putere înclinată în favoarea primului (deși argumentația este deosebit de interesantă și în cele din urmă validă, ea pare construită în fugă, lăsând impresia că nu este suficient de mult lucrată. Riscul este ca cititorul să găsească, la o primă lectură, că acest ultim capitol este mai puțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asupra ansamblului acestora. Totul se reflectă în încrederea redusă în oameni (între cele mai reduse din Europa, conform datelor de sondaj - vezi Voicu, 2005b), fără a fi însă principala sa cauză. Respectul redus pentru ceilalți (probat excelent prin datele și argumentația Monicăi Heintz) reprezintă un alt efect. El constituie fără îndoială un determinant important al modului de relaționare dintre lucrătorii din sectorul serviciilor și clienții lor, ca și al calității muncii în general. Pe de altă parte, un alt lucru ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
și variabilele (dependente) ale actelor de comportament, astfel încât, operând cu cele dintâi, să putem obține optimizarea ultimelor. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 2 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Capacitatea de a analiza obiectivele învățământului exprimate în comportamente
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
care stau la baza motivației pentru învățare în școală, toate acestea ar fi foarte utile oricărui profesor. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 3 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Nu după mult timp de la debutul activității sale în
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
profesorul va avea să decidă ce relevanță și utilitate prezintă ele pentru clasa concretă la care predă. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 4 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. O altă preocupare obișnuită care necesită competență profesională este
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se dovedească ingenios pentru a le capta acestora interesul și pentru a trata lipsa lor de cunoștințe. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. VARIANTA 5 Elaborați o analiză a problematicii pedagogice abordate în textul de mai jos. Este evident că, pentru a atinge măiestria pedagogică, profesorul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
se învață, ușurând dezvoltarea acelor priceperi superioare de predare pe care le numim de obicei „arta predării”. În realizarea analizei veți avea în vedere următoarele repere: - precizarea conținutului a trei noțiuni pedagogice menționate explicit sau implicit în text; - construirea unei argumentații în favoarea ideii principale a textului; - formularea unui punct de vedere personal referitor la problema abordată în text. Subiectul IV (metodică)tc "Subiectul IV (metodică)" Una dintre competențele de evaluat incluse în Programa de pedagogie pentru examenul de bacalaureat este valorificarea
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
iese din scenă pentru a căuta efebi? În acest caz, el merită calitatea de hedonist preferând acțiunea jubilatorie în locul conversației despre plăcere... Protarh duce oare o luptă demnă de numele său? Nici vorbă. Socrate poate foarte bine să-și desfășoare argumentația, să facă digresiuni după digresiuni, să dezvolte analize subtile, să arunce praf în ochi înseriind, disociind, definind sau contrapunând: el efectuează o performanță de actor jucând rolul retorului, al dialecticianului, al filosofului care obține adeziunea publicului cu o ușurință uluitoare
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în drum spre perfecțiune. Nu și una, și cealaltă: nu există o jubilație sigură pe care să o practici având ca scop virtuțile. Exercițiul retoric luat ca atare, fără discuția sofistică ce-l însoțește în mod cert, nu lasă loc argumentației, el impune adoptarea unei anumite poziții, alegerea. Cum stau lucrurile cu cele două femei presupuse a încarna niște idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire plină de pudoare, atitudine
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și în intuiție. A deduce atomii din observație, a conchide existența particulelor invizibile plecând de la o manifestare vizibilă, a goli cerul de ocupanții săi nelegitimi numai prin forța demonstrației și a rațiunii, a risipi temerile și angoasele numai prin puterea argumentației, toate acestea presupun calitățile unui filosof de format mare: sublimul poetic al unui René Char, gândirea extrem de bogată și barocă a unui Gilles Deleuze și cunoștințele științifice ale unui Einstein reunite în aceeași lucrare! Să ne imaginăm teoria relativității povestită
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a dori și a trebui, trebuința și normă. Astfel, problema frustrației se plasează în problematica educației și a formării personalității”. La rândul său, N.D. Levitov adoptă două definiții ale frustrației, una pentru om și alta pentru animal, recurgând la o argumentație asemănătoare cu cea a lui V. Pavelcu: „Necesitatea celor două definiții este impusă de faptul că animalul este o ființă biologică, iar omul o ființă socială și că frustrația are o semnificație diferită și cauze diferite la om și la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]