1,444 matches
-
iubește imaginile și comparațiile care trezesc imaginația cititorilor", ca, fără îndoială, "metaforele și ceilalți tropi prezenți în discursul său dau un "farmec" [Reizsamkeit] indiscutabil, de multe ori chiar poetic, scrierilor sale"24. Că, "în momente de importanță capitala pentru procesul argumentativ, expunerea să devine tributara "mașinăriei" retorice"25. (Poate la această tendință de a face uz de figuri stilistice, de a valorifica potențialul expresiv al imaginilor se referea și Macmillan, când vorbea despre așa-numitul "mod poetic de a gândi" al
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
folosit de cealalt], avocații acestei abord]ri trebuie s] opereze fine distincții între „convingerea justificat]”, „manipularea nejustificat]” și „constrângerea economic] implicit]”. S-ar putea susține c] raportul dintre cele dou] p]rți va fi întotdeauna inegal în ceea ce privește aptitudinile retorice, tehnica argumentativ] și carismă personal]. Sunt aceste însușiri sursă dominației inerente și a distorsiunii ideologice sau sunt pur si simplu instrumentele legitime ale convingerii raționale? În acest fel, întreb]rile referitoare la morală sexual] duc la chestiuni mai generale privitoare la relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pretind] c] relațiile dintre ele sunt guvernate de alte interese decât cele proprii fiec]reia, ceea ce pentru adeptul eticii evoluționiste reprezint] o confirmare a poziției sale; vezi, de asemenea, capitolul 34, „R]zboi și pace”.) Cum r]mane cu aspectul argumentativ? Ce comentarii se pot face? Care sunt bazele metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da înapoi. Oricât de mult] empatie ar exista pentru poziția prezentat] anterior, gânditorul tradițional va susține c] a considera c] o lătur] genetic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
metaetice? La acest nivel, multi filosofi tradiționali ar da înapoi. Oricât de mult] empatie ar exista pentru poziția prezentat] anterior, gânditorul tradițional va susține c] a considera c] o lătur] genetic] a evoluției moralei spune ceva din punct de vedere argumentativ creeaz] un gol de neumplut. În cel mai bun caz, prezentarea punctului de vedere este incomplet], iar în cel mai r]u, se interpune barieră este/ar trebui. Astfel, în cele din urm], r]mai la același nivel cu adeptul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de instruire. Abordarea didacticistă este abordarea tradițională, aflată în continuu regres, în care predarea e privită ca un proces de selectare a cunoștințelor, priceperilor și aspectelor culturale de învățat și de transmitere a lor, prin intermediul unor metode și tehnici expozitive/argumentative. Profesorul controlează continuu finalitățile, vehiculând conținuturile în manieră structurată și sistematică, iar cursanții iau notițe, apoi reproduc corect și cât mai exact respectivele informații. Abordarea socratică/euristică, mult încurajată, se bazează pe punerea unor întrebări. Ea constă în adresarea de către
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
maghiare. Cererea lor, spun arădenii, este Îndreptățită chiar de către tradițiile politice și constituționale, nondiscriminatorii, ale Ungariei. Desigur, se poate afirma că vehicularea acestor clișee pozitive cu privire la maghiari avea o anumită dimensiune retorică, nereprezentând, În unele cazuri, decât un simplu artificiu argumentativ. Cu toate acestea, prezența lor frecventă În texte va contribui la conturarea unor imagini mai favorabile proiectate asupra maghiarilor, Îndeosebi În rândurile românilor din Ungaria. Aceste imagini justificau acțiunea politică a românilor bănățeni, care Își căutau aliați În cercurile politice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al verbului (a) îmbrățișa. 3.Motivează folosirea liniei de dialog în finalul fragmentului. 4.Transcrie o personificare și un epitet. 5.Încadrează fragmentul în ansamblul romanului. 6.Argumentează, prin două trăsături, apartenența fragmentului la un tip de text (descriptiv, narativ, argumentativ). 7. Evidențiază, în 4-6 rânduri, simbolul salcâmului. 8. Comentează reacțiile animalelor, care urmează tăierii salcâmului. 9. Ilustrează două trăsături ale realismului-obiectiv. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
tipului de roman realist, prin referire la două trăsături; relevarea a două particularități de compoziție (planuri narative și simetrie); evidențierea relației dintre două personaje din roman, având în vedere evoluția conflictului. SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, despre rolul școlii în formarea adolescentului, pornind de la citatul: Mica societate în care se învârte adolescentul are ca axă predominantă sala de clasă. Clasa e cea care macerează caracterul individului, ea este cea care îl pregătește
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
motive literare, prezente. (0, 5 p.) 3.Precizează măsura și rima strofei. (1 p.) 4.Comentează versurile, în 6-10 rânduri, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. (2 p.) SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-25 de rânduri, în care să motivezi încadrarea unui text liric în categoria artelor poetice. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: • Definirea conceptului artă poetică; Ilustrarea a două trăsături identificate în textul ales; Respectarea structurii și folosirea conectorilor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
din memorie, cel puțin două strofe care urmează acesteia. 2.Precizează două teme/ motive literare existente în fragment. 3.Comentează o figură de stil, la alegere. 4.Analizează versificația strofei date. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de aproximativ o pagină, în care să ilustrezi caracterul de artă poetică modernă a unui text literar studiat în acest semestru. În redactarea compunerii, vei avea în vedere: • Prezentarea succintă a modernismului; (1 p.) • Ilustrarea a patru trăsături identificate în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
5p.) 4.Răspunde, în locul lui Ilie Moromete, întrebărilor Catrinei: - Ilie, ce e cu tine? De ce nu te culci? (0,5p.) 5. Prezintă conflictul dintre Ilie Moromete și Catrina (cauză, evoluție, finalitate). (2p.) SUBIECTUL AL II-LEA (4p.) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, în care să motivezi apartenența unui text liric modernist la categoria artelor poetice. Vei avea în vedere: - Definiția conceptului artă poetică; (1p.) - Evidențierea a două idei/ teme care fac posibilă încadrarea; (2p) - Structura textului argumentativ. (1p
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
text argumentativ, de 20-30 de rânduri, în care să motivezi apartenența unui text liric modernist la categoria artelor poetice. Vei avea în vedere: - Definiția conceptului artă poetică; (1p.) - Evidențierea a două idei/ teme care fac posibilă încadrarea; (2p) - Structura textului argumentativ. (1p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu; 1 punct pentru redactare (dacă au fost abordate toate subiectele): exprimare, ortografie, punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XI-A CAPITOLUL FUNDAMENTE ALE
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
limbii române actuale. 2.Notează două idei fundamentale din acest fragment. 3.Încadrează, prin două argumente, textul în umanism. 4.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text de tip argumentativ, de 15-20 de rânduri, vizând relația prietenie - adevăr, pornind de la citatul: E cât se poate de trist să fii la mijloc și, eventual, să trebuiască să faci o alegere, când adevărul amenință să rupă prietenia, sau invers, când pentru a
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
părinți, destrămarea familiei, pierderea sentimentului religios [...], degradarea iubirii în ură, sau prin neacceptarea ideii că existența umană rămâne, totuși, o jucărie în mâna soartei?... (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni) SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de 20-30 de rânduri, despre condiția adolescentului, pornind de la afirmația: Ei (n.n. adolescenții) sunt un segment de populație care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentația, preferințele, stilul lor de viață diferă de cel
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
această diferență creează adesea incompatibilități, tensiuni, respingere și ostilitate, intoleranță, criticism etc. din partea ambelor categorii. (coord. Aurora Liiceanu, Viața mea: un ”joc” serios) În elaborarea argumentării, vei avea în vedere: prezentarea conținutului adecvat temei (0,5 p.); respectarea structurii textului argumentativ (ipoteză, două argumente dezvoltate, concluzie) (3 p.); utilizarea conectorilor specifici (0,5 p.). BAREM DE NOTARE: Oficiu - 1 punct; Subiectul I - 4 puncte; Subiectul al II-lea - 4 puncte; Redactare (exprimare corectă, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
pragmatice: dar, căci etc.), fie prin unități lexicale specializate (apropo de, or, mai precis etc.). În GALR se discută situația conectorilor transfrastici, făcându-se referire la capacitatea lor de a stabili conexiuni între două acte de vorbire, la diferitele roluri argumentative pe care le îndeplinesc, la funcțiile expresiv-emotive și de rememorare (cf. GALR II: 767−777). GALR menționează, totodată, și existența unor conectori corelativi de structurare discursivă (cf. GALR: II: 775). 1.2. Deși este foarte bogat și variat, sistemul corelativelor
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
sunt {și pentru consilieri} (y), {nu doar pentru starurile de ocazie. }(x) ("Adevărul"). 20 GALR îl menționează, de altfel, în cadrul discuției despre conectorii frastici și transfrastici, fără să insiste însă asupra lui: Unele adverbe au valori pragmatice, discursive, marcând roluri argumentative: concesia (totuși), acordul (într-adevăr) etc. [...]" (GALR II: 771). 21 Cf. GALR II: 592. 22 "În organizarea discursului, foarte importanți sunt conectorii de introducere a unei noi teme de discurs, care asigură totodată legătura cu tema anterioară. Cu această funcție
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
președintele Ordinului Arhitecților din România, în "Plus 22", 15.IV.2008). 4.6. Un clișeu "didactic" În discursul politic actual se folosește tot mai frecvent expresia (și) am să vă spun/explic (și) de ce/cum/cât etc. Deși de natură argumentativă, și ea face parte, într-o anumită măsură, dintre clișeele autorității, prin superioritatea discursivă pe care și-o arogă emițătorul, subliniind implicit că dispune de informația necesară pentru a putea să explice și altora cum stau lucrurile: Nu voi renunța
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
limba de lemn, corespunzând unei tendințe discursive de a omite agentul și de a evita angajarea, precizarea responsabilităților" (Zafiu 2007: 36). Analizând limbajul politic actual reflectat în presă, Rovența-Frumușani (2005: 142) subliniază felul în care "structura sintactică [...] poate influența orientarea argumentativă a discursului [...] prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici", ca "modalitate curentă de declinare a responsabilității". Pentru menționarea construcțiilor pasive și impersonale ca trăsături specifice limbii de lemn, v. Thom 1993: 44, passim; Slama-Cazacu 1991, 2000, 2003 și alții; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
multe argumente pro și contra poziției adoptate. 3. Gândirea la cum se poate preciza pozitia tinand cont de argumente. 4. Eliminarea argumentelor contra care s-au dovedit irelevante. 5. Specificarea în scris a poziției proprii, ca o concluzie a gândirii argumentative. 6. Reținerea argumentelor pro. 7. Construirea de argumente contra. 8. Formularea și demontarea tuturor acuzelor de falsitate ce ar putea fi îndreptate împotriva structurii argumentative. 9. Revizuirea structurii premise, tragerea concluziilor pentru a evita eventualele acuze de falsitate (prin adăugarea
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
au dovedit irelevante. 5. Specificarea în scris a poziției proprii, ca o concluzie a gândirii argumentative. 6. Reținerea argumentelor pro. 7. Construirea de argumente contra. 8. Formularea și demontarea tuturor acuzelor de falsitate ce ar putea fi îndreptate împotriva structurii argumentative. 9. Revizuirea structurii premise, tragerea concluziilor pentru a evita eventualele acuze de falsitate (prin adăugarea de argumente noi, mai convingătoare) Scrierea eseului sau poveștii.. Investigația comună și rețeaua de discuții Este o tehnică bazată pe activitatea în grup, ghidată de
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
publică construiește un spațiu omogen și unificat, care reflectă o societate ce acceptă numai principii proprii de diferențiere socială. În spațiul public burghez din secolul al XVIII lea, utilizarea publică a rațiunii vizează universalul prin intermediul persoanelor potențial interesate de procedura argumentativă orientată spre căutarea adevărului :acestea sunt principiile generale pe care Rousseau le utilizează pentru a califica legea drept expresie a voinței generale a unei comunități umane. În același timp, realitatea procesului de formare a democrațiilor își revelează fundamentul în ideea
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ce se spune”. Locutorul urmărește, prin actul perlocuționar, să obțină anumite efecte la auditoriu, să-l influențeze într-un anumit mod. Plecând de la această situație, putem vorbi de argumentare ca strategie perlocuționară, deoarece locutorul, construind o secvență discursivă de tip argumentativ, urmărește adeziunea interlocutorului, auditoriului la teza argumentată. Argumentarea poate fi dezvoltată pe două traiectorii, una mai rațională și mai precisă, surprinsă și prin sintagma “a convinge”, alta mai „afectivă” sau estetică, numită și persuadare. În practica discursivă întâlnim și o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
îndeplini cu profit maximal intențiile pentru care discursul a fost conceput”. (Sălăvăstru, 2001:121). Argumentarea ca fenomen discursiv se înscrie destul de bine într-o astfel de “clasă”, răspunzând cerințelor acesteia, aduce chiar și o anumită “tonalitate” discursului și anume cea argumentativă, vorbindu-se până și de o tipologie în acest sens, discursul argumentativ. Odată cu “renașterea retoricii”, în special în spațiul socio-uman, a fost acreditată ideea că argumentarea este parte integrantă din viața noastră zilnică, că este inevitabilă în practica discursivă din
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]