KorAP: Find »[drukola/base=arhetipal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...36 37 38 ...58 >

1,433 matches

Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521

apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în cadrul miturilor, simbolurilor și formelor istorice ale imaginii, deoarece trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să transforme necunoscutul pentru a-l face accesibil. Interesant este faptul că, deși modelul arhetipal poate fi identificat într-o serie de reprezentări istorice, el nu reușește să depășească granițele inconștientului colectiv. Mai mult decât atât, arhetipul trebuie înțeles ca o întrebare fundamentală, ca o colecție de probleme, indicând obiectele care urmează să fie reprezentate

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
individului și grupului în funcție de cum se structurează identitatea și alteritatea. Un punct esențial al acestui proces îl reprezintă devenirea întru celălalt, fenomen care dezvăluie faptul că între identitate și alteritate există un permanent schimb la nivelul conținutului. În timp ce investigarea structurilor arhetipale și modul acestora de exprimare a trăirilor umane, miturile și simbolurile, pun în lumină întrebările reprezentaționale pe care individul le moștenește și respectiv răspunsul pe care vechile culturi l-au dat acestora, analiza formelor determinate istoric ale imaginii din capitolul

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
culturi și civilizații diferite, întrucât "fiecare ființă istorică poartă în sine o mare parte din umanitatea de dinainte de istorie"189. Studiul imaginii presupune înțelegerea procesărilor mentale și a sistemului de referință al unei epoci. Înainte de toate, imaginea are un fond arhetipal 190, însă acest model este transformat în funcție de răspunsul pe care indivizii îl dau geografiei particulare 191, de mentalul străvechi al unei civilizații. Prin mimetism social și contagiune mentală, indivizii unei epoci ajung la procesări similare ale realității, conturându-se astfel

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
condițiile de formare a limbii și a structurilor mentale au o influență asupra modului în care aceștia percep lumea, procesele și fenomenele sociale și modalitățile de manifestare în timp și spațiu 192. Acest lucru este posibil tocmai pentru că modelul reprezentațional arhetipal, deși, prin însăși esența lui, este anistoric, ajunge să fie transformat conform nevoilor indivizilor pentru a răspunde unor probleme fundamentale. Răspunsul este esența credințelor unui popor, unei epoci și reprezintă devenirea arhetipului. Acesta stă la baza cunoașterii pentru că descifrarea arhetipului

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
la al doilea și al treilea palier, respectiv mitul și simbolul, și are ca reper un program de istoria artei și psihologie analitică prin care este valorizat contextul cultural, și implicit istoric, al imaginilor, context care are la bază semnificația arhetipală 196. În acest sens, strucurile imaginii, indiferent de conținut și de mediul în care apar, sunt o formă prin care se exprimă arhetipul și sunt legate de un sens primordial, ale cărui origini pot fi investigate, dar probabil, niciodată pe

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
timpului primordial rămasă neconștientizată 199. Astfel, arhetipul este un traseu reprezentațional moștenit de individ prin apartenența la specie și descrie începutul absolut al gândirii umane. În concepția lui Jung, arhetipul nu poate fi definit decât prin intermediul inconștientului colectiv, întrucât imaginile arhetipale se exprimă prin motive mitologice care sunt probabil comune tuturor raselor și tuturor timpurilor, constituind "o formă tipică fundamentală a unei anume trăiri sufletești, continuu repetate"200. Însă, inconștientul nu rămâne numai la stadiul de model reprezentațional străvechi, moștenit și

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
căruia acesta conține refulările și frustrătile individului, și se apropie de concepția lui Jung și a lui Eliade 207, unde inconștientul nu este populat doar de monștri, ci și de zei, zâne, eroi, cu toții fiind personaje mitologice care ascund teme arhetipale. Inconștientul generează și exprimările mitice, a căror analiză evidențiază faptul că se poate vorbi despre o gândire mitică, pe care Romulus Vulcănescu 208 o consideră a fi o componentă permanentă a gândirii globale. Pentru autor, categoriile cugetării mitice 209 sunt

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
o anumită măsură tuturor nivelurilor conștiinței, îndeplinind în cadrul fiecăruia o funcție și articulându-se în conformitate cu mecanismele care guvernează structura respectivă. Însă, reducția de la conștient la inconștient, fragmentarea imaginii și înlăturarea treptată a elementelor ei pentru a ajunge la fondul străvechi arhetipal sunt relevante în măsura în care are în vedere conștiința individuală și capacitatea individului de a folosi moștenirile inconștiente. În acest sens, procesul reprezentațional are particularități care țin de fiecare individ în parte. "Reducția, datorită căreia se ajunge, prin analiză, la elementul fundamental

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
țin de fiecare individ în parte. "Reducția, datorită căreia se ajunge, prin analiză, la elementul fundamental și care are tendința de a proiecta rezultatele pe plan universal, trebuie să fie secundată de o integrare de ordin sintetic vizând individualizarea. Simbolul arhetipal leagă universalul de individual"211. La Carl Gustav Jung, problematica arhetipului devine mult mai complexă; el introduce în definirea acestuia termenul de imagine primordială, susținând că aceasta determină modul de înțelegere și descriind-o ca fiind percepția instinctului asupra sa

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
cei doi termeni pot avea aceeași semnificație. Preluând ideile lui Jung, Erich Neumann 214 arată într-o analiză complexă a arhetipului femeii influența universală pe care arhetipul o are în formarea imaginilor, vorbind, la fel ca și Jung, despre imagini arhetipale. Spre deosebire de imaginile istorice ale căror simboluri sunt ancorate în epocă, fiind în mod constant supuse devenirii, studiul arhetipurilor lui Erich Neumann include analiza imaginilor întâlnite la mici societăți tribale, în care se ascund tradiții și motive arhaice care sunt valabile

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
tuturor atributelor. Reprezentarea arhetipului femeii este legată de ideea de fertilitate, creație, însă nu prezintă femeia decât în raport cu un context cultural, istoric, arătând cum un grup de invidizi a răspuns la tema fundamentală a fertilității și nu care este imaginea arhetipală a femeii. Mai mult, în termenii lui Aristotel, trebuie făcută distincția dintre însușirile unui obiect și conceptul acestuia, mai exact dintre atributele obiectului și ideea care stă la baza lui: "Cu privire la ceea ce este într-un subiect, de cele mai multe ori, nici

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Gustav Jung nu neagă influența culturii și a mediului asupra dezvoltării comportamentului uman, acesta consideră că trecutul îndepărtat al umanității a fost prea ușor uitat și astfel a fost neglijat faptul că formele culturii umane sunt profund influențate de dimensiunea arhetipală a speciei. În acest sens, toate culturile, indiferent de localizarea lor geografică și de eră, împărtășesc trăsături profunde, specifice speciei umane, numite de Jung arhetipuri care se obiectivează în devenirea culturală a omului. Astfel, multitudinea de simboluri ale umanității nu

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Hristos a devenit cel mai important personaj simbolic din toate timpurile, transformându-se în mitul care a fondat cultura europeană și nu numai. De fapt, oamenii depind de mituri pentru că doar prin ele pot păstra legătura vitală cu natura lor arhetipală. Fiind un produs al inconștientului, arhetipul rămâne izolat în formele ascunse ale gândirii umane, el putând fi cunoscut prin intermediul miturilor și a simbolurilor. Practic, pentru a rămâne conectat cu dimensiunea primordială a arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
curent din antropologie, dar și prin studiile psihanalitice, apare o altă perspectivă a mitului, acesta, împreună cu simbolul, fiind considerat răspunsul conștientizării unei anumite situații în cosmos a omului, situație care implică o anumită poziție metafizică. Miturile și simbolurile reiau temele arhetipale, fixează modele exemplare pentru a da semnificație acțiunilor omului și pentru a răspunde temerilor și visurilor sale. Acestea nu sunt creații arbitrare ale psihicului întrucât răspund unei necesități și îndeplinesc o funcție: dezvăluirea celor mai secrete modalități ale ființei 231

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
sens, un obiect sau un act nu devine real decât în măsura în care imită sau repetă un arhetip. Realitatea este practic repetarea unor momente, motive primordiale, prin acestea fiind creat sensul lucrurilor. Oamenii ar avea în mod inconștient tendința de a deveni arhetipali și paradigmatici. Nevoia omului de a avea o poveste care să explice geneza lucrurilor este întâlnită și în societatea contemporană, unde, susține Phil Cousineau, prin reuniunile familiale, ceremoniile religioase și sărbători, individul participă la procesul de construire permanentă a mitului

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
de zei și demoni în aceeași măsură întrucât exprimă dualitatea bine-rău, ordine-haos prin care omul poate găsi atât speranța vieții cât și vinovați pentru provocările pe care nu le poate depăși. În acest sens, mitul lui Dracula răspunde unei teme arhetipale a răului, a demonului care nu ține cont de ordinea cosmică și încalcă legile și manifestările sacrului. Cu toate acestea, mitul lui Dracula nu este creat de om într-un timp primordial sau într-o epocă foarte îndepărtată, pentru a

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
cu instrumente asemănătoare analizei mitologice. Ambele religii au la bază evenimente și personaje reale, istorice, pe care le transformă în funcție de nevoile indivizilor dintr-un anumit spațiu, condiționările epocii și o politică specifică 260. Această transformare însă nu schimbă mesajul universal, arhetipal, care se ascunde în orice mit, ci doar modifică formele, reprezentările cu ajutorul cărora este comunicată povestea. Mai mult, crima lui Cain din Vechiul Testament este un motiv întâlnit în mitologia mesopotamiană, iar religia lui Israel a fost influențată de miturile Orientului

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
chiar o existență autonomă. Fără îndoială, diversitatea și complexitatea miturilor prezente în diferite culturi și religii impun o perspectivă istorică asupra mitului. Acesta apare ca un răspuns determinat istoric și social, un produs cultural prin care oamenii rezolvă o temă arhetipală. În acest sens, este greu de crezut că mitul poate fi doar un model exemplar, o poveste imaginată într-o dimensiune primordială, nu și rezultatul gândirii simbolice a unei culturi într-un timp istoric. Practic, miturile creației, a eroului salvator

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
capacității omului de a retrăi lumea, de a reinterpreta lucrurile și faptele. Prin simbol, lumea fizică se transformă și intră într-o dimensiune care-i permite omului să gândească universul, temerile și speranțele sale, îi dă posibilitatea să răspundă întrebărilor arhetipale, să le fixeze în funcție de orizontul de interpretare. Gândirea simbolică, mitul, religia sunt mai mult decât fenomene umane, ele sunt în aceeași măsură fenomene sociale, lingvistice, economice, întrucât omul nu poate fi conceput în afara limbajului și a vieții colective 298. În

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
gândirii mitice conform căreia analiza miturilor și simbolurilor înseamnă analiza arhetipurilor. Așa cum am văzut, studiile lui Eliade susțin că societățile tradiționale refuză autonomia față de arhetip și își manifestă ostilitatea față de orice încercare de istorie autonomă, adică de istorie fără regulă arhetipală 315. Pentru istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor, întrucât adevărată este doar imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile ei sau unul dintre numeroasele ei planuri de referință"316. Eliade însă nu clarifică suficient problema

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
figuri mitologice precum Osiris, Dumuzi, Attis, Dionysos, Telipinu și Iisus trăiesc experiențe similare pe care le împărtășesc cu oamenii 331. Cu toate acestea, experiențele prin care ei surmontează moartea și promit viață dincolo de existența fizică nu conduc către o imagine arhetipală, ci către o nevoie arhetipală. Practic, miturile fertilității/fecundității sunt variante prin care tema arhetipală a creației/nașterii/vieții ajunge în straturile conștientului, trecând din anistoric spre istoric pentru a deveni manifest în diferite forme în toate epocile. În acest

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
Attis, Dionysos, Telipinu și Iisus trăiesc experiențe similare pe care le împărtășesc cu oamenii 331. Cu toate acestea, experiențele prin care ei surmontează moartea și promit viață dincolo de existența fizică nu conduc către o imagine arhetipală, ci către o nevoie arhetipală. Practic, miturile fertilității/fecundității sunt variante prin care tema arhetipală a creației/nașterii/vieții ajunge în straturile conștientului, trecând din anistoric spre istoric pentru a deveni manifest în diferite forme în toate epocile. În acest sens, se poate înțelege explicația

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
le împărtășesc cu oamenii 331. Cu toate acestea, experiențele prin care ei surmontează moartea și promit viață dincolo de existența fizică nu conduc către o imagine arhetipală, ci către o nevoie arhetipală. Practic, miturile fertilității/fecundității sunt variante prin care tema arhetipală a creației/nașterii/vieții ajunge în straturile conștientului, trecând din anistoric spre istoric pentru a deveni manifest în diferite forme în toate epocile. În acest sens, se poate înțelege explicația psihanalizei în ceea ce privește atracția față de propria mamă ca dorința de a

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
posibilă transformarea imaginii regelui în timp, în funcție de condiționările istoriei, societății, economiei. Tema majoră a conducătorului sau a fertilității generează imagini în funcție de cultura în care se încadrează gândirea omului. Investigația civilizațiilor primare, mai exact a felului în care sunt reprezentate temele arhetipale prin mituri și simboluri, evidențiază faptul că diversitatea și complexitatea acestora, precum și modul lor de structurare nu depind de conținutul unei reprezentări pe care o moștenește, ci de felul în care omul reușește să răspundă unor probleme primordiale. Arhetipurile reprezintă

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
creează, indiferent dacă acesta există sau nu în realitatea fizică. Deși moștenit prin apartenența la specie, arhetipul își pierde din intensitate în primul rând pentru că trebuie să lase loc unor elemente familiare individului, care să facă necunoscutul accesibil. Deși modelul arhetipal rămâne prizonier în inconștientul colectiv, formele prin care acesta se exprimă sunt supuse devenirii culturale și se adaptează timpului pentru a se obiectiva. În al doilea rând, fiind o temă sau o întrebare fundamentală, arhetipul nu își găsește răspuns în

Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]