2,000 matches
-
palatului Versailles drept reședință regală principală a fost puternicul antagonism dintre Ludovic al XIV-lea și parizieni. Motivul mai puțin cunoscut a fost ofensa adusă de către intendentul șef, Nicolas Fouquet, care a construit castelul Vaux le Vicomte, o adevărată bijuterie arhitectonică. Regele, orgolios și impetuos, nu a acceptat ca poziția de arbitru al artelor să fie atribuită altcuiva, prin urmare a dorit să aibă cea mai frumoasă reședință. Din acest motiv a ales palatul Versaille, datorită poziției sale strategice, din apropierea Parisului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
familiei regale și rudele cele mai apropiate aveau permisiunea să îl însoțească și sa admire împreună cu el pomii minunați. A vorbi despre grădinile, serele și operele de artă de la Versailles este un demers aproape imposibil de finalizat. Acest magnific edificiu arhitectonic este asemeni unui caleidoscop care ne oferă de fiecare dată o nouă față. De multe ori s-a spus că Ludovic a neglijat Parisul. Afirmație deloc adevărată: să nu uităm de frumoasele colonade de la Luvru, proiectate de către Le Vau, și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de origine elvețiană se explică prin faptul că Le Corbusier propunea o viziune arhitecturală puternică, neviciată de perspectiva dezvoltatorului imobiliar care urmărește în primul rând profitul material-financiar. Spațiul de locuit nu mai era privit doar din punct de vedere strict arhitectonic, ci mai ales din perspectivă umană, comunitară, pentru a crea un cadru favorabil interacțiunii sociale. În această idee, vizionarul arhitect propune conceptul modulor, o scală antropometrică a proporțiilor, care îndeplinea sarcina de pod între două scale considerate incompatibile: sistemul imperial
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
laturile, nu are oricine curajul de-a o exploata, nici chiar îndemânarea corespunzătoare.Ea are puterea de a-ți reda personalitatea, izvorăște dintr-ul mediu nesecat de creativitate. Totuși, se manifestă cel mai mult sub formă de nuclee urbanistice. ”Obiectul arhitectonic izolat așa cum scrie esteticianul Rudolf Arnheim aparține unei civilizații individualiste. În cadrul ei, clădirile ori se ignorau vizual, ori se concurau între ele; rareori introduceau un rudiment de ordine în ambianța urbană”(„Dinamica formelor arhitectonice”). Frumos ar fi să fie tratate
Știm noi ce e arhitectura?. In: Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
sub formă de nuclee urbanistice. ”Obiectul arhitectonic izolat așa cum scrie esteticianul Rudolf Arnheim aparține unei civilizații individualiste. În cadrul ei, clădirile ori se ignorau vizual, ori se concurau între ele; rareori introduceau un rudiment de ordine în ambianța urbană”(„Dinamica formelor arhitectonice”). Frumos ar fi să fie tratate clădirile precum ființe umane, femei și bărbați, care să atragă atenția în așa măsură încât să stârnească invidie în jurul lor. Și aici nu fac referire doar la relația om-cărămidă. Ansamblul din care fac parte
Știm noi ce e arhitectura?. In: Apogeul by Bogdana Metelescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1798]
-
să întreb cine este arhitectul. Nici nu l-aș sfătui de fapt să ridice două degete pentru a răspunde. Kitsch curat! Eu nu-mi pot închipui a cui ochi a vrut să încânte, căci nu este altceva decât o aberație arhitectonică plasată în Centrul Civic al orașului, un smoc de spini plasat in grădina cu lalele. Fost sediu de bancă, mai exact al Băncii Agricole, monstruozitatea încarcă obositor de mult atmosfera orașului. Din orice unghi am privi nu cred că rezistăm
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]
-
poate să nu le admire; cîntecul măicuții Volga, se gîndește Vania, În modulările lui mărețe atot-dominatoate nu putea izvorî decît În cadrul acestor peisagii și din sînul acestui popor. Dar nemărginirea acestui peisaj, Întunecat de cuburile din bîrne Înnegrite, de o arhitectonică atît de primitivă, În aceste sate ce se oglindesc posomorîte În mărețul lor fluviu, care domină toată priveliștea Îi trezește În amintire orizontul ondulat și totdeauna cuprins Între hotarele intime și prietenoase ale amfiteatrului de dealuri din Basarabia, presărat de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu limba în care se vorbește, ci ar fi un limbaj special, universal și înnăscut. Ipoteza „limbajului gândirii” este destul de plauzibilă și chiar s-a impus în psihologie, sub forma „limbajului interior”, ce se desfășoară în sfera mentală și reprezintă arhitectonica acestei lumi subiective. În comparație cu „limbajul extern”, prezintă un maximum de economicitate (prin prescurtări și condensări) și o extraordinară viteză de lucru. Potrivit poziției „instrumentalismului lingvistic”, limbajul exprimă pur și simplu idei preexistente, el neavând alt rol decât acesta. Ideea limbajului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
BISERICA SFÂNTUL NICOLAE CEL SĂRAC Cu multă vreme înainte, pe locul unde astăzi este Casa Tineretului și Studenților, exista o biserică, cunoscută sub numele de Sf. Neculai cel Sărac, Neculai din deal, Neculai cel Mic sau Neculai cel Nou. Stilul arhitectonic era simplu și nu se cunoaște cu precizie nici ctitorul și nici anul în care a luat ființă. După unii, ar fi fost zidită de un oarecare Luca, Pârcălab de Chișinău, prin anul 1672. După "Istoria Moldovei" de Drăghici, ea
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aceste localități fiind incluse în oraș (Zona Metropolitană), alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor din ultimul deceniu, unele dintre aceste localități sunt astăzi practic unite cu orașul. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
Iașul vechi, dar nicăieri nu există măcar un colț regenerat. Din nefericire, cele două centre civice ale urbei, ridicate, primul în anii ’60 - Piața Unirii, al doilea în anii ’80 - zona Halei Centrale, sunt amândouă ratate din punct de vedere arhitectonic. În locul unor spații cu identitate și personalitate s-au ridicat clădiri incompatibile cu elementele istorice amintite, dar lăsate într-o ruină care se perpetuează în pofida principiilor generoase ale dezvoltării durabile amintite anterior. „Fudul eram de aș fi fost european, dar
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
diametrul adecvat pentru anastomoză, păstrarea rezervorului gastric și absența secreției acide la anastomoză. Segmentul din colon stâng are o funcționalitate mai bună decât cel din dreapta sau ileo-colic. Nu se recomandă segmente antiperistaltice. Folosirea jejunului, deși are multiple avantaje funcționale, datorită arhitectonicei vasculare, prin lipsa unei artere marginale adevărate, vascularizația având un caracter segmental care limitează în multe cazuri lungimea ansei necesare, este folosit mai ales în interpoziții de segmente scurte după rezecții ale esofagului distal sau cardiei. Când după rezecția esofagului
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
baza unui proiect detaliat. Zona care interesa se desfășura pe colinele Capitoliului. În secolul al XV‑lea, zona era degradată iar accesul dificil. Mi‑ chelangelo s‑a gândit să o transforme prin crearea unui spațiu care să permită vizualizarea monumentelor arhitectonice existente și să elimine obstacolele care împiedicau accesul facil la zonele de pe coline. În acest scop, artistul menține cele două edificii deja existente, respectiv Palatul Senatorial și Pala‑ tul Conservatorilor și proiectează un al treilea, Palatul Nou (astăzi sediul mu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cele mai mari și expresive monumente de arhitectură ale Renașterii. Lucrările au început prin punerea pietrei funda‑ mentale de însuși papa Iuliu al II‑lea, însă ele merg destul de încet din cauza 78 Colonete - șir de coloane care formează un ansamblu arhitectonic. 79 Cf. p. f. Carrassat - i. marCadé, Mișcări artistice în pictură, 36‑38. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 101 evenimentelor care au frământat anii acestui secol, fapt care a condus la pier‑ derea unității de concepție. De la
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tuiește și pe care se sprijină nervurile. Aticul lanternoului scoate în evidență, în special, acele volute 80 care au fost adăugate coloanelor duble, de către ar‑ hitectul Vanvitelli 81. Peste fiecare dintre volute se ridică statui care, după 80 Volute - ornament arhitectonic în formă de spirală folosit la capitelurile coloanelor. 81 Luigi Vanvitelli (1700‑1773) - inginer și arhitect italian cel mai proeminent arhitect al secolului al XVIII‑lea din Italia. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 102 concepția lui Michelangelo
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
gedia mormântului care îl va chinui pe artist toată viața: cele mai mari străda‑ nii, zbuciumul anilor cei mai rodnici au fost închinați unei lucrări care nu s‑a realizat niciodată. Primul proiect al monumentului consta dintr‑un uriaș ansamblu arhitectonic cu patruzeci de statui în marmură și multe reliefuri în bronz. Încântat de pro pu‑ nere, papa a dispus începerea imediată a lucrărilor. Prin urmare, Michelangelo a plecat la Carrara unde lucrând enorm timp de opt luni, reușește să aleagă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
evidență în mod similar. O comparație a acestor exemple dă la iveală diferența izbitoare dintre cele două sisteme compoziționale. Mandala japoneză celebrează puterea figurii centrale în jurul căreia este organizat întregul tablou. Mozaicurile bizantine, limitate la o funcție de susținere în contextul arhitectonic mai larg al absidei, se raportează la forțele externe care atrag în jos figurile umane, permițându-le totuși să se înalțe în scopul susținerii construcției sacre. Între cele două extreme se întinde o întreagă bogăție de interpretări artistice posibile prin
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
-se la picturile de pe tavan oblic, și nu de dedesubt. De fapt, Schöne susține că cele mai izbutite decorații ale plafoanelor au fost realizate pentru a fi privite oblic. Este adevărat, mai ales pentru picturile care par să continue structura arhitectonică prezentând o scenă celestă care ar putea fi zărită prin acoperișul deschis. Schöne observă în astfel de reprezentări o contradicție între tratarea picturală a arhitecturii și figurile umane ce-o populează. Andrea Pozzo, de exemplu, în celebra sa boltă de la
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
reprezintă un sistem centric din care un câmp vectorial se revarsă de jur împrejur, este necesar un spațiu suficient pentru a conferi acestei energii atâta libertate de joc câtă are nevoie. Când o clădire este împrejmuită de un alt ansamblu arhitectonic, clădirea însăși este compromisă din lipsă de aer. Același lucru rămâne adevărat pentru orice așezare în spațiu a obiectelor, de exemplu, pentru aranjamentul picturilor pe un perete. Sculptura poate fi de asemenea foarte serios afectată atunci când câmpul său de acțiune
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în plus, separă încă mai deplin opera de exterior. Totuși, este mai frecventă concesia făcută coordonatelor gravitaționale ale lumii exterioare, rama confirmă diferența dintre verticală și orizontală, conferind forma unui dreptunghi sau pătrat și mergând astfel paralel cu marginile interioarelor arhitectonice. Simetria centrică este încă parțial păstrată, atât timp cât cele patru laturi ale ramei se bucură de același tratament. Marginea de sus tinde în jos, către centru, marginea de jos împinge în sus, iar cele două margini laterale constrâng către interior; și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
ar fi mișcat odată cu el către centru. În cazul de față însă perspectiva a rămas imobilă, astfel încât acum există o contradicție misterioasă între ziduri care nu mai sunt privite ca paralele ce converg în perspectivă. La fel de paradoxală este orientarea axei arhitectonice principale, care se deplasează pe direcția privirii pe partea stângă, dar se intersectează în punctul median. Privitorul are în față o imagine care nu poate fi obținută niciodată în spațiul fizic. Nimeni nu poate trece vreodată printr-o situație în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spațială a centricității pure este demonstrată cel mai izbitor de clădirile sferice, deoarece arhitectura sălășluiește în spațiul fizic, fiind astfel foarte puternic legată de coordonatele verticalei și orizontalei. Clădirile sferice reprezintă cea mai mare sfidare a gravității, în afara zborului. Balonul arhitectonic atinge solul într-un singur punct și este gata să se desprindă. Prin independența sa față de regulile care guvernează activitatea terestră, forma sferică este destinată clădirilor caracterizate de un oarecare nonconformism funcțional. Expozițiile internaționale, atât cea de la New York din 1939
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Unele încercări de adaptare a coordonatelor excentrice arată ca și cum artistul s-ar fi limitat la a tăia colțurile unei structuri care suscită sistemul unghiular de coordonate. Într-o scenă a Nașterii Domnului de Masaccio, de exemplu, puternicele verticale și orizontale arhitectonice sunt acoperite în mod inegal de o bordură circulară. Aici nu există nici un raport spațial între cele două sisteme și centrul picturii, susținut de forma tondoului, concentrează ca din întâmplare privirea asupra unui grup de femei din asistență, ceea ce distrage
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
echilibru. Fațada catedralei Notre Dame din Paris (figura 51) este organizată în jurul rozasei încadrate de componente verticale și orizontale ale structurii. Să reținem că poziția centrală a ferestrei nu este una pur formală. Adolf Reinle a arătat că acest motiv arhitectonic derivă din ilustrațiile tratatelor medievale în care schemele cosmologice sunt reprezentate de desene circulare, adesea dominate de figura centrală a lui Hristos tronând sau a mielului mistic. Deci fereastra circulară reprezintă nucleul cosmosului, iar rolul său în organizarea fațadei schimbă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
spațiului din exterior, guvernat de un model structural propriu, dar fără o localizare stabilă. Forma spațiului pătrat și structura sa internă sunt supuse rețelei excentrice și, prin urmare, sunt foarte strâns legate și de structura verticală sau orizontală a decorațiilor arhitectonice. Această diferență structurală dintre formele celor două spații delimitate influențează la rându i caracterul centrului de echilibru. Centrul tondoului este unul stabil, un punct ferm determinat. Centrul pătratului este aproape identic cu acela al inter secției. Gândiți-vă la diferența
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]