21,099 matches
-
la Escurial. Tot aici, statuia sfîntului Laurent, - Lorenzo, - diaconul spaniol din secolul 3 după Cr., sărbătorit la 10 august, pus pe un grătar de fier, prima dată, se pare, sub jeratecul ațîțat și arzînd în timp ce îngerii din văzduh își agitau aripile spre a domoli fierbințeala grătarului. De aceea, - cum spuneam, - regele Filip al doilea le sugerase arhitecților săi să dea Escurialului forma uneltei gigantice în amintirea supliciului. Ar mai fi și o Sală Lorenzo, tot așa, cum la Prado există o
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
tot în funcție de această retorică ele se împart nietzschean în stăpâni și sclavi - doar cei din urmă având repere etice: Polly, care nu vrea să-și mintă nici tatăl, nici soțul și Hary Filch, care nu vrea să practice furtul sub "aripa ocrotitoare a poliției". Discursul lui Peachum, șef al unei organizații de hoți, ilustreză perfect acest tip de dublugîndit: "Adevărații eroi ai lumii interlope sunt cei [...] care prin munca lor măruntă, neostentativă și riscantă, desfășurată în zona limitrofă dintre lumea interlopă
Comedia vorbei de lemn by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/16820_a_18145]
-
doar meteorologie. Dar în reprezentarea oamenilor, întotdeauna, cerul a fost mai degrabă unul meteorologic, nu unul divin. Întreaga pictură confundă cele două ceruri: pe cel atmosferic cu cerul lui Dumnezeu și al îngerilor. Aceștia din urmă sunt închipuiți ca având aripi ca și cum ar trebui să se mențină cu ele în aer. Romanul meu însă a rămas la nivelul meteorologiei, nu am fost destul de tare ca să mă pot ridica la înălțimile Spiritului Sfânt. Misterul magilor R.: Observ că vă preocupă evenimente produse
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
pe de altă parte "imnuri", toate numerotate în succesiunea celor din volumele anterioare. Declarația autorului e lămuritoare în acest sens: "o spun și de astă dată, tot ceea ce, Deo volente, am scris și voi mai scrie negrăbit nu reprezintă decît aripi subordonabile aceluiași proiect lirico-narativ unic: Carte singură. "(S.M. în "prefața" intitulată Pre-imn didactic) Cred că nu greșesc descoperind în această declarație cîteva cuvinte-cheie pentru justa evaluare a acestui volum de poezie. în primul rînd mi se pare semnificativ cuvîntul "negrăbit
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]
-
dar întrucît ea se izbea de zăbrelele cenzurii și ale autocenzurii, nu era capabilă a se situa, obiectiv, în climatul de temeritate și statornicie al celei "de acolo", pe care, împreună cu Monica Lovinescu, Virgil Ierunca ne-o livra pe amplele aripi sonore ale Europei Libere. Sper ca această departajare nu-i va supăra pe cei de bună-credință "de aici". Absurdul "realismului socialist" sau, ulterior, printr-o dibace expansiune, al "umanismului socialist, a întîmpinat cea mai dîrză ripostă din partea celui ce, aidoma
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
în ceară intrușii, pentru ca nu cumva mirosul putreziciunii să strice atmosfera aseptică a stupului. ,,Atelierul de pielărie s-a închis. în mahalaua noastră, scrie Chagall, caprele au început să plîngă. Ca să nu mai vorbim de mătușile Musia, Gutia, Șaia! Cu aripi, precum îngerii, ele zburau prin piață pe deasupra coșurilor de fructe, cu pere și cu afine. Oamenii le privesc și întreabă: Cine zboară așa?" Epica lui Chagall, impregnată permanent cu surprinzătoare construcții lirice - de altfel, pictorul a scris și poezie propriu-zisă
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
Alexandrescu), deși a numit câțiva "ambasadori itineranți", rezultatele au întârziat să apară. Cel căruia lucrurile îi merseseră din plin, avansând, între 1990 și 1992, de la modesta postură de lector universitar la aceea de candiat prezidențial, începuse să fie atins de aripa neagră a nemulțumirii, disprețului și a resentimentului public. Orice ar fi făcut, oricum s-ar fi străduit să întoarcă lucrurile, totul i se întorcea împotrivă.
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
puternică tentație a posesiunii, a supunerii simbolice a realului, a codificării lumii vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului mătăsos al aripilor morții. Intre convenție și viață, între privirea ludică și interogația gravă, între rigoare și libertate, între construcție și disoluție, pictura lui Florin Ciubotaru este un factor unificator. Un vas comunicant care echilibrează tensiunile. O punte!
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
evocă, de pildă, pe Mata Hari, în versuri care răsună ca un vals ascultat la patefon: "eu am iubit-o pe Mata Hari nu-mi spuneți mie că nu e frumos/ numai pe mine Mata Hari/ m-a dus pe aripi în țara de jos// și ce pistruiată lalea de Olanda/ cu aur stropită lalea de Olanda/ ce palizi baroni cu briciul în mână/ îi tăiau o petală pe săptămână" (lalea de Olanda) Este o desuetudine intenționată, o formă de răsfăț
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
creștere ale partidelor, din ultimii ani. Poate că ar fi mai bine să le fi numit crize ale surplusului de personalități în momente de criză. Ruptura din PSM, înainte de alegerile din '96, n-a putut fi depășită separat nici de aripa Verdeț, nici de aripa Mohora. Plecarea din PDSR a reprezentanților de azi ai ApR, dincolo de criza de moment din partidul d-lui Iliescu, dar și de faptul că ApR e un partid care știe mai mult cum nu e decît
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
ultimii ani. Poate că ar fi mai bine să le fi numit crize ale surplusului de personalități în momente de criză. Ruptura din PSM, înainte de alegerile din '96, n-a putut fi depășită separat nici de aripa Verdeț, nici de aripa Mohora. Plecarea din PDSR a reprezentanților de azi ai ApR, dincolo de criza de moment din partidul d-lui Iliescu, dar și de faptul că ApR e un partid care știe mai mult cum nu e decît cum este și ce
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
lui Zefir și a pasiunii amoroase. Prima ospitalitate care este dar, dar de viață, de căldură, de odihnă și de adjuvant va permite realizarea căutării amoroase. A doua ospitalitate este în Insula fericirii în care eroul a fost transportat pe aripile lui Zefir care i-a dat și o mantie verde care îl face nevăzut. Odată recunoscut, el este primit într-o magnifică locuință, care nu este cu nimic mai prejos față de luxul palatului Psihiei și a bogățiilor lui. Este interesant
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
colțul gurii/ după o înfrîngere/ drumul e întotdeauna prea lung? (războinicul cu ciorapi de piele). Nu e ocolită nici sinuciderea: "poate că ajunsese la capătul puterilor/ acel bărbat/ atunci cînd se arunca de pe terasa/ ultimului etaj/ plăsmuindu-și pe drum aripile" (placa de patefon). Și din nou obsedanta supraviețuire: poate că a supraviețui este o meserie/ ca oricare alta/ presari peste rană pînză de păianjen/ și cenușă/ ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic/ aproape un soldat de plumb/ fără craniu
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
e doar proslăvire a Domnului, ci și luciferică tentație de-a se planta în centru, de-a fi el însuși celebrat: Fericirea mea/ e-nceputul ființei -/ ce-am voit ca putere/ mi se-mplinește ca duh/ Mă știu mă absorb/ aripi de peste văzduh/ sînt centrul,/ atotcunoștinței!" ( Fericirea mea). Poetul trăiește o "apoteoză" a propriei făpturi, în care se concentrează entitățile văzute și nevăzute, ca într-o apodictică reprezentanță: "Un centru-acum/ uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
trăiește o "apoteoză" a propriei făpturi, în care se concentrează entitățile văzute și nevăzute, ca într-o apodictică reprezentanță: "Un centru-acum/ uranic de putere/ un tron tunînd/ erupe-n inima-mi - de foc vorbit - un Popol Vuh/ Mă rup de aripi/ stau iradiere/ suflarea mea/ e-acum apoteoză/ ființelor întregului văzduh" (Un centru). O sangvină ebrietate se învecinează cu sacrilegiul: "Mă-mbăt pînă-n/ ultimul mirelui sînge/ arterele mele/ se sparg peste cer/ vorbiți-mă duhuri/ pînă tună de glasu-mi/ temeliile-ntregii
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
Cronicar Metafizic și existențial ARIPI, revista școlii nr. 11 "Mihai Eminescu" din Pitești, e redactată de copii din clasele VI-VIII sub îndrumarea unor profesori, care își publică și ei în cele peste 70 de pagini + 36 ale suplimentului literar-artistic ARCADE scrierile. Publicația e instructivă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
adevăr/ Despre ceea ce gândesc." etc.) Și nu e de mirare că elevii "creează" în acest mod, cînd textele profesorilor sînt și ele pline de versuri de aleasă simțire, Luceafăr, nepereche și toate exasperantele ticuri didactice devenite reflex condiționat. Între penele ARIPILOR (senzația la lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui Academiei Române, Eugen Simion. Întrebat despre soarta culturii noastre, acad. Eugen Simion le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
Blestemul, îl trag pe Bolintineanu spre oratorie. În schimb, ritmul scurt ("În peștera Carpaților", "Toți morții din mormânturi", "Așa vorbi bătrână", "Mihnea încalecă...") pune în valoare capacitatea să de a trăi un fel de goana fantasmatica foarte potrivită inspirației sale. Aripi fantastice simte pe umere - iată numită de poetul însuși înariparea pe care tradiția literară a urmăririi demonice o provoacă în propriul său geniu. Dar, trebuie imediat spus, ritmul scurt produce un asemenea efect mai cu seamă în părțile inspirate din
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
Cerul se-ntunecă, munții se cleatină -/ Mihnea tresare./ Fulgerul scânteie, tunetul bubuie,/ Calul sau cade;/ Demonii raseră; o, ce de hohote!/ Mihnea jos sare./ Însă el repede iară încalecă,/ Fuge mai tare;/ Fuge că crivatul, sabia-i sfârâie/ În apărare./ Aripi fantastice simte pe umere,/ Însă el fuge,/ Pare că-l sfâșie guri însetabile,/ Hainele-i suge;/ Babă pe-o cavală iute că fulgerul/ Trece-nainte,/ Slabă și palida, pletele-i fâlfâie/ Pe osăminte;/ Barbă îi tremura, dinții se cleatină,/ Muge
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
colocvial și în stilul jurnalistic contemporan: "Un alt sector, care nu se lăsa mai prejos, plusa și comunica presei ce mari "vitejii" s-au produs în arealul său" ("Dimineața", varianta pe Internet, 23.04.1997); " Luat de apă, purtat pe aripile Constituției republicane, șeful statului a plusat. El a afirmat răspicat că în timpul mandatului său nu va tolera schimbarea formei de stat" ("Ziua", editoriale pe Internet, ianuarie 1998); "F.C. a plusat, supărîndu-se pe sat ca moderatorul pe scribălăi" ("Evenimentul zilei", 2309
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
unor iluzii/ după fiecare catastrofă fericirea e mult/ mai concretă în subsolurile credinței/ numai dumnezeu încape în picioare./ foșnetul trupului trece în cuvinte dă alarma" (Exilul și frica). Sau: " Toamna de acum. de sub pupile ies zeii/ și pleacă pleoapele noastre aripi fiindu-le/ pînă departe. e un spectacol de ochi/ lichefiați pe ferestrele zilei moare liliachiul/ din frunze mor locuitorii șoaptelor de/ iubire cu capul pe malul de estetică fovă.// Una cîte una ies ghearele aerului din plămîni/ lăsînd trupurile libere
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
așteptat nimic bun, care, prin forța lucrurilor, sunt menite a exersa conștiincios ortografia neantului. Ele reprezintă muștele bâzâitoare din jurul valorilor mortificate prin tabuizare ori prin viclean amalgam. Ele înzestrează putreziciunea și duhoarea ei cu o agitată aparență de vitalitate. Dau aripi pestilenței și o umbră de glas descompunerii. Cine e, bunăoară, Diacul tomnatic și alumn, ascuns, în "curajul" său, sub o mască impertinent croită dintr-o sintagmă eminesciană? De ce nu-și arată chipul, ci doar rânjetul suspendat?" Criteriul estetic și criteriul
Cartea neagră a literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17051_a_18376]
-
-nceput. Cu mult mai mari. Neștiind ce să mai spună, ieși în curte. Pe stradă oamenii s-adunaseră în grupuri. Gesticulau aprins. În partea lor muște din ce în ce mai mari veneau de nu se știa de unde sâcâindu-i. Și s auzea zgomotul aripilor străbătând văzduhul în zbor. Lucru ciudat era însă că atât numărul cât și mărimea lor creșteau mereu. În același timp crescând și numărul și panica oamenilor. Războiul le-a adus. S-au hrănit cu cadavre! șopteau oamenii. Iar ele creșteau
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
îl privi. Văzu cum pierdea din înălțime prăbușindu-se cu un plescăit în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și un alt monstru căzu în zăvoi cu zgomot de vreascuri strivite. Uluit, Adrian se îndrepta către locul unde căzuse. Cu aripile frânte ceva ce arătase cândva ca o muscă, își târa trupul zdrobit culcând ca o căruță-ncărcată, tulpinile tufarilor. Apoi de parcă ar fi prins noi puteri, monstrul zburător se răsuci ca turbat într-un loc, cu o viteză din ce în ce mai mare
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
român care a ridicat rostirea muzicală a țării sale la nivelul circulației universale a valorilor. A intuit și a descoperit modalități specifice limbajelor muzicii noastre tradiționale, modalități pe care le-a consfințit în arsenalul mijloacelor componistice ale secolului. Atins de aripa geniului, a rodit atât pe tărâm muzical interpretativ cât și componistic. Tonul viorii sale, curgerea arcușului său, se dovedeau a fi prelungiri ale unei spiritualități afunde, aidoma unei glăsuiri înțelepte veche de când lumea. Cunoscut în timpul vieții sale în primul rând
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]