4,701 matches
-
Camariano despre opera lui Rigas Velestinlis, iar Victor Papacostea despre legăturile dintre românii nord-dunăreni și cei din Epir. Se publică și note de călătorie (Chr. Geagea), studii despre cronici și izvoare istorice, conținând numeroase date și informații privitoare la turci, armeni, albanezi, greci, sârbi, poloni și unguri. Se remarcă studiul lui Nestor Camariano despre cel dintâi jurnal grecesc din București (8/1945) și prezentările de cărți. Mai colaborează Andrei Oțetea, Mihai Berza, Aurelian Sacerdoțeanu, Const. Moisil, Ion Nistor, Ion Moga, Silviu
BALCANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285579_a_286908]
-
în 1832, un colegiu cu secții pentru bursieri. A contribuit la redactarea Regulamentului Organic, fiind secretarul delegației moldovene ce a susținut proiectul, la București și la Petersburg (1830). Sub conducerea lui, se deschid școli „ținutale”, școli sătești și pentru minorități (armeni, evrei). În 1834, ia ființă primul institut de educație a fetelor din Moldova și, în 1841, școala de arte și meșteșuguri din Iași, completându-se, astfel, sistemul de instrucție conceput de el întru „propășirea” prin știință și cultură. Eforturile referendarului
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Spune-i bucătarului să-mi aducă prânzul. Afară, celebrul port era plin cu vapoare. Navele comerciale erau legate pe un chei lung, alături de barje și caíce. Mai În larg erau ancorate vasele de război ale Aliaților. Pentru cetățenii greci și armeni ai Smirnei (și pentru miile și miile de refugiați greci) faptul că le vedeau era Încurajator și ori de câte ori circula câte-un zvon - ieri un ziar armenesc susținuse că Aliații, dornici să spele păcatul că susținuseră invazia grecească, plănuiau să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lui - forțele europene nu ar permite niciodată turcilor să pătrundă În oraș. În al doilea rând, dacă o făceau, prezența vaselor de război În port avea să-i Împiedice pe turci să prade orașul. Chiar și În timpul masacrelor din 1915, armenii din Smirna fuseseră În siguranță. Și, În cele din urmă - pentru propria lui familie, cel puțin -, exista scrisoarea pe care plecase s-o recupereze de la cabinet. Cu toate aceste gânduri În minte, coborî mai departe dealul, ajungând În cartierul european
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de Îndată ce ajung În Statele Unite. Vă rog, dați-mi adresa dumneavoastră. ― Să ai grijă ce bei, spuse doctorul Philobosian, ignorându-i cererea. Să fierbi apa dacă poți. Cu ajutorul lui Dumnezeu, În curând vor sosi niște vapoare. Refugiatul dădu din cap. ― Sunteți armean, domnule doctor? ― Da. ― Și nu plecați? ― Smirna e casa mea. ― Mult noroc atunci. Și Doamne-ajută. ― Doamne-ajută. Și, cu aceasta, doctorul Philobosian Îl conduse afară. Îl privi pe refugiat cum se Îndepărtează. Nici o șansă, se gândi el. O să fie mort Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Începe un masacru... ― Nu putem face nimic, Phillips. Am stat ani de zile În Orientul Apropiat. Am Învățat o lecție importantă și anume că n-ai ce să faci cu oamenii ăștia. Absolut nimic! Turcii sunt cei mai răsăriți. Pe armeni Îi asemăn cu evreii. Caracter cu deficiențe morale și intelectuale. Cât despre greci... păi, uită-te la ei. Au pârjolit toată țara și acum roiesc pe-aici și strigă după ajutor. Bun trabucul ăsta, aș spune. ― Minunat, sir. ― Tutun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la superbele mașini acoperite de frunze care se apropie, iar priveliștea e atât de impresionantă, Încât Începe să desfacă obloanele Înainte ca mama ei să o tragă de acolo... și mai sunt și alte chipuri lipite de stinghii, ochi de armeni, de bulgari și de greci pândind din ascunzători și din poduri ca să-l vadă pe cuceritor și să-i ghicească intențiile. Dar mașinile merg prea repede și soarele se reflectă orbitor din săbiile ridicate ale cavaleriei și apoi mașinile trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
contractase boala de ochi favus pe Giulia. Dar brevetul de doctor Îl salvase de la reexpedierea În Grecia. America avea nevoie de medici. Doctorul Philobosian rămăsese o lună În spitalul de pe insula Ellis, după care, sponsorizat de Organizația de Ajutorare a Armenilor, fusese primit În țară. În ultimele unsprezece luni trăise În New York, În sudul cartierului de est. ― Am șlefuit lentile Într-un cabinet de optometrie. De curând reușise să-și recupereze o parte din averea din Turcia și venise În Vestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
provincii. Acestea din urmă erau obligate să aprovizioneze capitala imperiului, asigurând inclusiv transportul cerealelor pe propria cheltuială. Pe toată perioada administrației otomane s-au așezat în Dobrogea, în special în târguri, grupuri de negustori creștini sau de alte religii: raguzani, armeni, greci, evrei care erau utili autorităților otomane în scopuri de aprovizionare a garnizoanelor din regiune, precum și a capitalei imperiului 45. Încă din secolul al XV-lea, Poarta a acordat republicii italiene Raguza privilegiul tranzitului de produse manufacturate și coloniale, fapt
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea, Evlya Celebi relata că din cele 390 de prăvălii din Babadag, cele mai multe erau ale raguzanilor 48. Raguzanii s-au retras din Dobrogea după declanșarea crizei orientale în zonă. Locul acestora în comerțul din Dobrogea a fost luat rapid de către armeni și greci. Armenii au fost nevoiți să-și părăsească locurile natale după cucerirea otomană, primul oraș dobrogean unde au fost atestați fiind Silistra 49. La începutul secolului al XVI-lea este menționată și comunitatea armenească din Babadag. Armenii s-au
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și comunitatea armenească din Babadag. Armenii s-au așezat și la Constanța, unde au construit o biserică ce a fost părăsită în 1760, obiectele bisericești de aici fiind duse la Babadag 50. La mijlocul secolului al XIX-lea numărul familiilor de armeni din Dobrogea era de 76, cei mai mulți dintre ei locuind la Tulcea și Babadag 51. Grecii s-au așezat și ei în principalele târguri din Dobrogea, prezența lor fiind atestată chiar și în mediul rural 52. Astfel, Nicolae Iorga menționa "vechiul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționa "vechiul cuib de greci pescari pe Dunăre" din satul Greci 53. La mijlocul secolului al XIX-lea trăiau în Dobrogea aproximativ 250 de familii grecești, cele mai numeroase comunități fiind la: Tulcea, Constanța, Măcin și Babadag 54. Alături de greci și armeni sunt atestați în Dobrogea, încă din secolul XVII, negustorii evrei. Activitățile acestora s-au dezvoltat în special în secolul XVIII 55. În 1850 erau atestate în Dobrogea 119 familii evreiești la: Babadag, Isaccea și Tulcea 56. În prima jumătate a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Orient. Turcii constituie colonia administrativă și militară. Bulgarii împreună cu moscoviții și rusnacii formează grosul populațiunii; se întâlnesc aici și mulți români și moldoveni. O sută de familii germane locuiesc în împrejurimile orașului. (...) Colonia comercială o formează: evreii, polonezii, grecii și armenii"127. În același an, "orașul are 2 800-3 000 de case și în afară de garnizoană, consulate și funcționari ai Comisiunii Dunărene, are o populație de 30 000 de locuitori"128. În 1864 un viceconsul italian care își desfășura activitatea în Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
populații a orașului 130. După războiul din 1877-1878, populația Tulcei era de 17 948 de locuitori, din care: 7 744 erau bulgari, 5 304 români, 1 876 ruși, 1 736 lipoveni, 324 greci, 394 evrei, 244 tătari, 300 turci, 160 armeni și 976 de alte etnii 131. În urma războiului ruso-turc din 1828-1829 Babadagul și porturile dunărene din Dobrogea și-au pierdut importanța militară devenind centre comerciale. Unele, precum orașul Karaharman au dispărut cu totul 132, în timp ce, localitatea predominant românească de la Beștepe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din totalul populației Dobrogei 310. Dintr-o statistică oficială realizată în perioada administrației militare ruse în Dobrogea din ordinul guvernatorului Beloțercovici, rezultă faptul că românii erau locuitorii cei mai numeroși ai Dobrogei (35,3%), urmați de: bulgari, ruși, greci, evrei, armeni, germani 311. După declanșarea războiului ruso-româno-turc în Dobrogea au circulat mai multe liste de subscripție întocmite de către români care cereau unirea cu România. Astfel, în ședința Senatului din 26 noiembrie 1877 se lua cunoștință de faptul că "sunt prin Dobrogea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dunării de Jos, Melchisedec. Ulterior, Domnitorul s-a îndreptat către Palatul Administrativ (Prefectura județului Tulcea) unde a primit delegații ale locuitorilor unor sate din județul Tulcea. În cursul șederii sale le Tulcea, Domnitorul a vizitat și școlile: română, greacă, bulgară, armeană, evreiască și protestantă din oraș, precum și închisorile din oraș, unde a făcut mai multe grațieri 510. O însemnătate aparte a avut vizita Domnitorului la cazarma din oraș și la spitalul militar. Nemulțumit de condițiile existente, atât la spitalul militar cât
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
184 de comune rurale și 5 comune urbane. Populația județului, în 1880, era de 30 236 de locuitori, din care: 8 977 erau români, 10 444 erau turci, 6 854 bulgari, 3 592 tătari, 300 greci, 51 evrei și 15 armeni 560. Județul Tulcea cuprindea 70 de comune rurale și 7 comune urbane. Populația județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058 lipoveni, 6 162 ruși, 6 049 turci
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058 lipoveni, 6 162 ruși, 6 049 turci, 2 915 tătari, 2 875 greci, 2 471 germani, 1 000 evrei, 788 armeni și 308 de alte naționalități 561. Articolul 26 al legii de organizare a Dobrogei prevedea că "fie care județ se administrează de un prefect", în timp ce, "fie care ocol are în capul său un administrator". Același articol prevedea că, atât comunele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
județului Tulcea, în 1880, era de 76 707 locuitori, din care: 22 200 erau români, 21 861 bulgari, 10 058 lipoveni, 6 162 ruși, 6 049 turci, 2 915 tătari, 2 875 greci, 2 471 germani, 1 000 evrei, 788 armeni și 308 de alte naționalități 591. În același an, conform recensământului realizat de către autoritățile române, populația Dobrogei era de 147 247 de locuitori, din care: 44 354 erau turci și tătari, reprezentând 30,2% din totalul populației, 40 449 erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care: 44 354 erau turci și tătari, reprezentând 30,2% din totalul populației, 40 449 erau români (27,5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)592. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
industrial al Dobrogei 595. În anul 1879 populația orașului Tulcea era de 17 948 de locuitori, din care: 6 744 erau bulgari, 5 304 români, 1 876 ruși, 1 736 lipoveni, 324 greci, 304 evrei, 300 turci, 224 tătari, 160 armeni și 976 de alte naționalități 596. Urmare a demisiei din funcție a domnului George Mihail Ghica, primul prefect al județului Tulcea, la 15 decembrie 1879 s-a emis un decret domnesc privind numirea "dl. Ion Paladi, fost prefect și Senator
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care: 44 354 erau turci și tătari, reprezentând 30,2% din totalul populației, 40 449 erau români (27,5%), 29 440 bulgari (19,9%), 9 683 greci (4,5%), 3 147 evrei (2,1%), 3 030 germani (2,6%), 971 armeni (0,7%)698. Din totalul populației turco-tătare din Dobrogea, 27 906 erau tătari și 16 448 erau turci. Rușii și lipovenii trăiau aproape exclusiv în județul Tulcea, unde exista și o pondere mai mare a bulgarilor, în timp ce, turco-tătarii locuiau, mai
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în comuna Alibeikioi erau: 154 de case, 45 de bordeie, 2 cârciumi, 12 mori și 16 fântâni. Populația comunei era alcătuită din: 102 români, 618 găgăuzi, 150 turci, 58 tătari, 22 țigani, 14 greci, 12 bulgari, 3 ruși și un armean, totalizând 997 de locuitori 785. Dintre aceștia: 203 erau bărbați, 204 femei și 590 erau copii. Comuna Armutli era formată din satele Armutli și Camber așezate în bazinul inferior al râului Taița, la 10 km nord-vest de Babadag și 36
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
locale. În anul 1884 a fost înființată o școală germană frecventată de aproximativ 20 de copii. Populația comunei era, la sfârșitul secolului al XIX-lea, de 484 de locuitori, din care: 466 de germani, 9 români, 5 evrei și 4 armeni 791. Dintre aceștia: 91 erau bărbați, 93 femei și 300 copii. Comuna urbană Babadag era reședința plășii Bababdag. Denumirea localității provine de la termenii turcești "baba", care însemna "tată", și "dag", care însemna "munte". Orașul era așezat în apropierea lacului Babadag
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o clădire nouă ca sediu al primăriei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, la Babadag existau două școli primare, una de băieți și alta de fete, fiecare cu câte doi institutori. În oraș mai erau o școală bulgară și una armeană 793. Populația orașului, în aceeași perioadă, era de 3 345 de locuitori, din care: 984 erau români, 1 108 bulgari, 368 turci, 258 evrei, 236 armeni, 103 greci, 104 ruși, 91 găgăuzi, 24 germani, 22 albanezi. Dintre aceștia, 715 erau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]