1,038 matches
-
cu carte, oricât de grecizați au fost în cultură, ei n-au fost și în conștiință, pentru că întotdeauna au avut conștiința trează că se deosebesc de Greci" (ibid.). Și totuși, în această identitate deghizată - profitabil! - au apărut �Greci" - de fapt, Aromâni - și în țările românești (în sec. XVIII, sub Fanarioți!): este vorba de pătrunderi directe, din Peninsula Balcanică în nordul Dunării (unii sunt menționați de Th. Capidan 1932, p. 38). IX. în această benefică perioadă a deschiderilor culturale are loc și
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
în sec. XVIII, sub Fanarioți!): este vorba de pătrunderi directe, din Peninsula Balcanică în nordul Dunării (unii sunt menționați de Th. Capidan 1932, p. 38). IX. în această benefică perioadă a deschiderilor culturale are loc și adevărata întemeiere a culturii Aromânilor. Se înființează instituții de cultură superioară în Balcani: centrul academic de la Moscopole, școli aromânești (Ianina, Larisa etc.) - se formează intelectuali cu orizont cultural larg, dar cu o și mai puternică etnicitate (ethnic loyalty). Apar, acum, lucrări de emancipare culturală: Protopiriea
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
centrul academic de la Moscopole, școli aromânești (Ianina, Larisa etc.) - se formează intelectuali cu orizont cultural larg, dar cu o și mai puternică etnicitate (ethnic loyalty). Apar, acum, lucrări de emancipare culturală: Protopiriea (�primă învățătură") a lui Theodor Cavallioti, destinată culturalizării Aromânilor în limba greacă (Th. Capidan: �încredințat că numai în această limbă cineva se poate cultiva"). Apare, întocmit de Daniil Moscopolites, un Lexicon Tetraglosson (probabil, 1794) în care aromâna figura alături de greacă, albaneză și bulgară (teritoriile în care erau răspândiți Aromânii
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Aromânilor în limba greacă (Th. Capidan: �încredințat că numai în această limbă cineva se poate cultiva"). Apare, întocmit de Daniil Moscopolites, un Lexicon Tetraglosson (probabil, 1794) în care aromâna figura alături de greacă, albaneză și bulgară (teritoriile în care erau răspândiți Aromânii!) - cu aceeași demnitate și �drept de cetate" în lumea balcanică. Se poate adăuga, aici, acel încă misterios (sau prea puțin cunoscut) manuscris Codex Dimonie (descoperit și cercetat de G. Weigand) în care apar, cu caractere grecești, texte religioase în aromână
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
aromână (cf. Th. Capidan 1932, pp. 65-66), de bună seamă traduse din grecește. Toate aceste lucrări apăreau și erau circumscrise ariei balcanice - în care Veneția constituia o stea polară a civilizației Orientului. X. Ideea apartenenței la romanitate a venit, pentru Aromâni, ca și pentru Românii nord-dunăreni, din cultura germanică iluministă. începând din același sec. XVIII, Aromânii încep să emigreze spre nord, în Germania (Prusia) și în Austria: aceste două țări erau, atunci, în plină înflorire economică și constituiau teritoriile prielnice întâlnirilor
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
lucrări apăreau și erau circumscrise ariei balcanice - în care Veneția constituia o stea polară a civilizației Orientului. X. Ideea apartenenței la romanitate a venit, pentru Aromâni, ca și pentru Românii nord-dunăreni, din cultura germanică iluministă. începând din același sec. XVIII, Aromânii încep să emigreze spre nord, în Germania (Prusia) și în Austria: aceste două țări erau, atunci, în plină înflorire economică și constituiau teritoriile prielnice întâlnirilor culturale multietnice. Printre Aromânii care ajung în aceste ținuturi mittel-europene este Constantin Ucuta, prelat ortodox
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Românii nord-dunăreni, din cultura germanică iluministă. începând din același sec. XVIII, Aromânii încep să emigreze spre nord, în Germania (Prusia) și în Austria: aceste două țări erau, atunci, în plină înflorire economică și constituiau teritoriile prielnice întâlnirilor culturale multietnice. Printre Aromânii care ajung în aceste ținuturi mittel-europene este Constantin Ucuta, prelat ortodox stabilit în Poznan (pe atunci, în Prusia meridională). El scrie și tipărește la Viena, în 1797, un fel de abecedar destinat Romano-Vlahilor, scris cu �slove grecești" dar în aromânește
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
scris cu �slove grecești" dar în aromânește, sub titlul (tradus din grecește) Noua pedagogie sau Abecedar ușor spre a învăța pe copiii tineri carte romano-vlahă. Pentru prima oară, de la Constantin VI Porfirogenetul, împăratul cultivat, se alătură numele �Vlahilor" de romanitate: Aromânii devin Romano-Vlahi! Conștiința originilor romane își face apariția, în cultura Aromânilor, datorită culturii germano-austriece. începe un nou proces de culturalizare: fidelitatea față de cultura originară (Niculescu 1975). Această orientare europeană pro-latină se face evidentă la Viena. în capitala Imperiului austriac ajung
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
grecește) Noua pedagogie sau Abecedar ușor spre a învăța pe copiii tineri carte romano-vlahă. Pentru prima oară, de la Constantin VI Porfirogenetul, împăratul cultivat, se alătură numele �Vlahilor" de romanitate: Aromânii devin Romano-Vlahi! Conștiința originilor romane își face apariția, în cultura Aromânilor, datorită culturii germano-austriece. începe un nou proces de culturalizare: fidelitatea față de cultura originară (Niculescu 1975). Această orientare europeană pro-latină se face evidentă la Viena. în capitala Imperiului austriac ajung intelectuali aromâni care, acolo sau la Budapesta, iau contact cu ideile
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
o �maghiarizare" (prin �des-germanizare") a culturii lor, tot astfel tinerii intelectuali români, �uniați", ai Școalei Ardelene de la Blaj, vedeau în Unirea cu Roma o confirmare a originilor latine, o latinizare (prin �de-slavizare"). La Viena, în Transilvania sau la Budapesta, Aromânii en quête de leurs origines au găsit răspunsul! Printre cei care au luat contact cu ideile Școalei Ardelene, cel dintâi a fost Gheorghe (Constantin) Roja, �doftor în spitalul Universității ungurești din Pesta", care publică, în 1808, la Buda (în germană
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
individualizat-o, integrând-o în romanitatea românească, a făcut-o Th. Capidan 1932, pp. 67 urm. Așadar, în contact cu cărturarii maghiari și români angajați în construirea culturii lor naționale - mai ales cu reprezentanți ai Școalei Ardelene - au reușit intelectualii Aromânilor (deveniți Romano-Vlahi) sosiți din îndepărtatele teritorii sud-balcanice - să ajungă la ideea că sunt un popor de limbă romanică și că, împreună cu Românii din nordul Dunării, ar descinde din latinitatea Romei antice. De aceea, unii dintre intelectualii aromâni - precum Gheorghe Roja
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
pornind din Transilvania, sub auspicii catolice mittel-europene, i-a trezit și pe cei din Moldova și Muntenia. Se construia ideea românofoniei, apărea noțiunea de dialect (daco-român, macedo-român, meglenoromân). Idiomele locale aromânești (ca și �meglenoromâna") se integrau în limba română comună. Aromânii (�Macedo-Românii") ca și �Megleno-Românii" și Vlahii deveneau �frații" buni ai Românilor. Ceea ce istoricii numesc �imaginarul național românesc modern" era, în bună parte, construit. Unitatea �Romano-Moldo-Vlahilor" înscrisă pe �hronicul" lui Dimitrie Cantemir se realiza, istoric (�vechimea") și geografic. XI. La această
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
la �cauza națională grecească" nu au mai putut avea efect: comunitățile românofone erau legate, prin ereditatea latino-romanică, cu un stat numit România, aflat la nordul Dunării. Integrarea în romanitatea românească se împlinise! Este drept, prima consecință a fost... inimiciția Grecilor: Aromânii, în special, altădată beneficiari ai culturii grecești, se orientau, acum, spre latinitate! Rezultatul: cei care rămâneau în Peninsula Balcanică erau constrânși să se grecizeze, iar alții, nu puțini, își căutau refugiu în nordul Dunării, (daco)românizându-se. începea astfel - în
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
grecești, se orientau, acum, spre latinitate! Rezultatul: cei care rămâneau în Peninsula Balcanică erau constrânși să se grecizeze, iar alții, nu puțini, își căutau refugiu în nordul Dunării, (daco)românizându-se. începea astfel - în sec. XIX - exodul (mai ales) al Aromânilor în țările românești din nord. Pe bună dreptate, Max Demeter Peyfuss formula, în 1970, întrebarea: Rom oder Byzanz, vorbind despre �deșteptarea" (termenul este creat în Imperiul austro-ungar) conștiinței �naționale" aromânești. Aromânii au fost puși în fața unor grave opțiuni culturale. XII
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
începea astfel - în sec. XIX - exodul (mai ales) al Aromânilor în țările românești din nord. Pe bună dreptate, Max Demeter Peyfuss formula, în 1970, întrebarea: Rom oder Byzanz, vorbind despre �deșteptarea" (termenul este creat în Imperiul austro-ungar) conștiinței �naționale" aromânești. Aromânii au fost puși în fața unor grave opțiuni culturale. XII. De aici înainte, evoluția politică a evenimentelor o cunoaștem. Th. Capidan 1932, pp. 41-45, a prezentat-o pe larg. După 1848 și după Unirea Principatelor, în a doua jumătate a sec
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
de izolare și (re)introduși în istoria Europei. Bibliografie Adolf Armbruster, La romanité des Roumains. Histoire d'une idée, București 1977. Stelian Brezianu, Romanitatea orientală și Evul Mediu, București 1999. Th. Capidan, Românii nomazi, în �Dacoromania" IV, 1923-1924 Th. Capidan, Aromânii, București 1932. Matilda Caragiu Marioțeanu, Dicționar aromân (Macedo-Vlah), DIARO, A-D, București 1997. Alexandru Niculescu, Language Loyalty - Culture Loyalty, în �Revue Roumaine de Linguistique" 20 (1975), 4. Tache Papahagi, Dicționarul dialectului aromân, București 1963. Max-Demeter Peyfuss, Chestiunea aromânească, București 1994
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia să fie șefi de clan. Și sînt cîțiva care au jucat un rol politic și sînt foarte frumoase poezii epice, cîntece bătrînești, și românești, și grecești, care cîntă de pildă pe un Giuvara de la sfîrșitul veacului al 17
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
grecești, care cîntă de pildă pe un Giuvara de la sfîrșitul veacului al 17-lea, omorît de turci, zic ei, zice cîntecul, dar de fapt turcii erau mai mult musulmani albanezi, ăștia erau dușmanii de fiecare zi ai muntenegrenilor sau ai aromânilor. Ăsta-i omorît în 1672, dar eu nu am nici o dovadă documentară că noi din ăla ne tragem. Ai noștri apar de-abia la sfîrșitul veacului al 18-lea, pe la 1770. Am dovezi că dinainte de 1780 erau deja în țară
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
lucrare de antropologie vizuală, dedicată fraților Manakia și celor două sute de fotografii din colecția muzeului realizate de aceștia. Povestea pe care o afli din paginile scrise de Ioana Popescu, din care rețin, pentru spectaculozitatea lor, cîteva date esențiale, e fascinantă. Aromâni originari din Avdela, Yanaki și Milton Manakia străbat, la sfîrșitul secolului XIX și în prima parte a secolului XX, Balcanii și, într-o epocă a conflictelor între țări și etnii, surprind cu aparatul de fotografiat aspecte ale vieții de zi
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
și Milton Manakia străbat, la sfîrșitul secolului XIX și în prima parte a secolului XX, Balcanii și, într-o epocă a conflictelor între țări și etnii, surprind cu aparatul de fotografiat aspecte ale vieții de zi cu zi, figuri de aromâni, greci, bulgari, macedoneni..., chipuri de somități - pe cel al sultanului Mehmed care plătește pentru fotografie o sumă imensă, scene din războaiele balcanice și din cele mondiale. în 1906 primesc titlul de fotografi ai Curții Regale de la Bu-curești, în același an
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
unor comuniști iugoslavi, surprinde în '63 imagini ale cutremurului care devastează Skopje și, un an mai tîrziu, moare, la o dată care - ne atrage atenția autoarea - e surprinzător de aproape de noi, dacă ținem seama de farmecul de epocă al fotografiilor cu aromâni donate de frații Manakia muzeului, în 1906. Cartea de față e valoroasă în primul rînd pentru că reproduce, într-o elegantă formulă, cea mai mare parte a fotografiilor din fondul Manakia al Muzeului Țăranului Român. Sînt imagini din lumea aromânilor. Personaje
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
cu aromâni donate de frații Manakia muzeului, în 1906. Cartea de față e valoroasă în primul rînd pentru că reproduce, într-o elegantă formulă, cea mai mare parte a fotografiilor din fondul Manakia al Muzeului Țăranului Român. Sînt imagini din lumea aromânilor. Personaje care îți par hieratice, enigmatice sau doar pitorești - cel mai adesea oameni înstăriți, purtînd costume exotice, tradiționale, și doar rareori haine "nemțești" - surprinse pe fundalul simplu, tipic, al studioului fotografic sau al satului aromân cu case îngrămădite. Unele devin
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
-l face să privească, transformîndu-l în cititor de imagini. Incapacitatea imaginii de a converti în concepte realități ale unei culturi diferite nu e neapărat un viciu, în egală măsură ea poate fi o virtute: dacă știi să privești imaginile cu aromâni ale fraților Manakia, poți afla lucruri pe care un text scris e incapabil să ți le dezvăluie. Povestea pe care Ioana Popescu i-o spune cititorului e și istoria personală a descoperirii aromânilor de către autoare prin intermediul imaginii. De altfel, statutul
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
virtute: dacă știi să privești imaginile cu aromâni ale fraților Manakia, poți afla lucruri pe care un text scris e incapabil să ți le dezvăluie. Povestea pe care Ioana Popescu i-o spune cititorului e și istoria personală a descoperirii aromânilor de către autoare prin intermediul imaginii. De altfel, statutul de martor impecabil, de document absolut neutru, al fotografiei etnografice e doar o aparență, iar cartea Ioanei Popescu se joacă inteligent cu acest fapt. Imaginea depinde de subiectivitatea celui care se află în spatele
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
tari, încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, în pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]